Guderian despre b─ât─âlia Kievului: ÔÇ×Un str─âlucit succes tactic, dar  f─âr─â vreo importan╚Ť─â semnificativ─â strategic─âÔÇŁ jpeg

Guderian despre b─ât─âlia Kievului: ÔÇ×Un str─âlucit succes tactic, dar f─âr─â vreo importan╚Ť─â semnificativ─â strategic─âÔÇŁ

O alian┼ú─â dintre doi dictatori fioro┼či, ambi┼úio┼či ┼či pr─âd─âtori nu putea ┼úine la nesf├ór┼čit. O alian┼ú─â f─âurit─â ├«n secret ce presupunea ├«mp─âr┼úirea sferelor dintre cele dou─â mari puteri a fost ├«nc─âlcat─â la doi ani dup─â ce dictatorul nazist, Adolf Hitler, a fost cel care a lovit primul. Stalin nu a fost luat prin surprindere, preg─âtindu-┼či for┼úele dinainte, ├«ns─â invazia i-a cople┼čit Armata Ro┼čie, ┼či a┼ča decimat─â dup─â epur─ârile sale. For┼úele germane superioare tehnic ├«naintau tot mai mult ├«n est cu rapiditate, alung├ónd r─âm─â┼či┼úele Armatei Sovietice din ┼ó─ârile Baltice, Polonia, Basarabia ┼či vestul Rusiei. Cruciada Nazist─â se dovedea a fi una de succes. Niciodat─â ├«n istoria lor germanii nu au ├«naintat at├ót de departe ├«n est. ├Äns─â for┼úele Armatei Ro┼čii nu se d─âdeau a┼ča u┼čor b─âtute, chiar ┼či dup─â ├«nfr├óngerea ├«ngrozitoare de la Smolensk. O nou─â b─ât─âlie decisiv─â avea s─â se desf─â┼čoare ├«n frontul de sud-vest, ├«n Ucraina, la Kiev. 

Avansul rapid al Grupului de Armate Centru ├«n centrul frontului estic l-a determinat s─â fac─â jonc┼úiunea cu Grupul de Armate Sud ├«n iulie 1941. 500.000 de trupe germane comandate de generalii Fedor von Bock ┼či Gerd von Rundstedt aveau s─â ├«nfrunte for┼úe sovietice masive pentru dominarea total─â a frontului sud-vestic, pozi┼úionat ├«n jurul Kievului, lipsite ├«ns─â de mobilitate ┼či vehicule blindate (majoritatea pierdute ├«n B─ât─âlia de la Uman). Pe 3 august, Hitler a anulat m─âr┼č─âluirea spre Moscova ├«n favoarea atac─ârii Kievului, capitala de azi a Ucrainei. Pe 12 august, s-a emis directiva nr. 34 prin care se f─âcea un compromis dintre Hitler ┼či generalii Halder, Bock ┼či Guderian, primul fiind convins c─â pentru a ocupa Moscova, ├«nt├ói trebuia ocupat Kievul c├ót mai repede. Grupurile Panzer al Grupului de Armate Centru a fost repozi┼úionat pentru a sprijini celelalte dou─â grupuri, cel Nordic ┼či cel sudic. Pe 18 august, OKH, ├«naltul comandament nazist, i-a trimis lui Hitler un studiu strategic prin care propunea c─â grupurile de armate sud ┼či nord sunt suficient de puternice pentru a desf─â┼čura opera┼úiunile militare f─âr─â sprijinul grupului de armate centru. Hitler a refuzat propunerea, argument├ónd c─â obiectivul suprem era ocuparea zonelor industriale sovietice. Instruc┼úiunile nu mai presupuneau capturarea Moscovei dinaintea venirii iernii ca un obiectiv major. ├Än schimb, se dorea capturarea mai rapid─â a Crimeeii, a regiunii industriale Don, bogat─â ├«n resurse de c─ârbune, regiunile bogate ├«n petrol din Caucaz ┼či ├«ncercuirea Leningradului. Generalul Halder a contrazis instruc┼úiunile lui Hitler c─âci le credea inacceptabile ┼či utopice. Astfel, ┼či-a  trimis cererea de demisie ┼či l-a sf─âtuit pe comandantul Brauchitsch s─â procedeze la fel. Acesta a refuzat. P├ón─â la urm─â, ┼či Halder ┼či-a retras cererea de demisie. 

├Änc─â de la ├«nceputul lunii august, for┼úele germane ├«ncepuser─â opera┼úiunea de asediu a Kievului dinspre sud, purt├óndu-se lupte cr├óncene pentru ocuparea liniilor de ap─ârare ┼či a suburbiilor ora┼čului. 

6429228 orig 0 jpg jpeg

Tancurile germane dotate cu tunuri autopropulsate StuG3 erau sprijinite de artileria grea ┼či infanteria german─â dotat─â cu arunc─âtoarele de foc pentru a anihila for┼úele sovietice din bunc─âre ce dispuneau de mitraliere. 

Sovieticii, lipsi┼úi de vehicule blindate ┼či cu ceva piese de artilerie anti-tanc la ├«ndem├ón─â, ├«n disperarea lor, au trimis pilo┼úi ┼či para┼čuti┼čti care s─â lupte direct cu infanteria german─â. Germanii, afla┼úi ├«n avantaj, au fost respin┼či de contra-atacurile sovieticilor. 

Pe 23 august, Halder s-a ├«nt├ólnit cu Bock ┼či Gudernia la Borisov. Apoi, ├«mpreun─â cu Guderian, s-au ├«nt├ólnit cu Hitler ├«n Prusia de Est. Hitler, purt├ónd o discu┼úie ├«ntre patru ochi cu Guderian, i-a permis acestuia din urm─â s─â preia conducerea opera┼úiunii de cucerire a Ucrainei, pretinz├ónd c─â va putea securiza sectoarele nordice ┼či sudice din vestul Rusiei. Odat─â cu cucerirea Kievului, ÔÇťLinia StalinÔÇŁ ce avea scop defensiv avea s─â se pr─âbu┼čeasc─â. Guderian l-a contrazis pe Hitler spun├ónd c─â pe solda┼úii germani ├«i vor apuca ÔÇťiarna ruseasc─âÔÇŁ dac─â nu ├«nainteaz─â mai repede la Moscova. Hitler i-a r─âspuns c─â ÔÇťgeneralii nu ┼čtiu nimic despre economieÔÇŁ. 

├Äntre timp, tancurile panzer ┼či for┼úe terestre s-au deta┼čat de grupul de armate centru ┼či trimise c─âtre cel sudic pentru a ├«ncercui frontul de sud-vest, av├óndu-l la comand─â pe Budyonny ┼či Kleist. Trupele germane ├«nfruntau rezisten┼úa sovieticilor ce ap─ârau linia fortificat─â. 

Pe 27 august, sovieticii au ├«nceput opera┼úiunea de evacuare a ora┼čului Tallin, capitala Estoniei. 190 de vase sovietice a flotei baltice au fost evacuate, sovieticii pierz├ónd Estonia ce a fost ocupat─â ├«n 1940. Cu greu ├«ns─â au evacuat zona pentru c─â bombardierele germane Junker Ju 88 cu sprijinul Finlandei ┼či-au ├«nceput asaltul asupra ora┼čului, 12.000 de civili ┼či militari fiind uci┼či ┼či zeci de vase fiind distruse. 

De pe 30 august p├ón─â pe 8 septembrie s-a desf─â┼čurat ofensiva de la Yelnya unde sovieticii au ob┼úinut prima victorie tactic─â ├«n fa┼úa germanilor. Prima victorie servise la cre┼čterea moralului popula┼úiei. Bucuria a fost de scurt─â durata c─âci pe 8 septembrie, germanii ├«ncepuser─â asediul Leningradului.  

Iar tancurile germane Panzer din frontul sud-vest continuau s─â ├«nainteze rapid, chiar dac─â sovieticii le t─âiaser─â calea, dinamit├ónd podul ce ducea c─âtre regiunea fortificat─â a Kievului, ultimul bastion al Liniei Stalin. Astfel, pe 12 septembrie, grupul de panzer al lui Kleist, a traversat r├óul Dnieper ┼či continu├óndu-┼či drumul spre nord, f─âr─â ca spionii sovietici s─â ┼čtie. 

Pe 16 septembrie, grupul de panzere al lui Guderian a avansat spre sud, c─âtre Lokhvitza. Armatele sovietice de la Kiev erau ├«ncercuite, neav├ónd for┼úe mobile sau un comandant suprem. Infanteria german─â a Grupului de Armate Sud a ajuns la locul b─ât─âliei, al─âturi de tancurile lui Guderian. 

Armata Ro┼čie, obligat─â s─â nu se retrag─â, a fost nevoit─â s─â  ┼úin─â piept for┼úelor germane ┼či astfel, a urmat o lupta cr├óncen─â ┼či ├«ndelungat─â. Sovieticii au fost bombarda┼úi de artileria, tancurile ┼či avioanele germane.

Secvente din capturarea Kievului

Pe 19 septembrie, Kievul a c─âzut, ├«ns─â asediul a continuat. Dup─â 10 zile de lupte, for┼úele sovietice r─âmase au capitulat ┼či au predat Kievul germanilor pe 26 septembrie. Unul dintre comanda┼úii for┼úelor de ap─ârare, Mikhail Kirponos, a fost ucis. 

600.000 de solda┼úi sovietici au fost captura┼úi, da┼úi disp─âru┼úi sau uci┼či, peste 84 000 fiind r─âni┼úi. For┼úele germane au pierdut 26 000 de solda┼úi. 

Unul dintre cele mai prospere ora┼če din Europa de Est, Kievul, a fost distrus, multe cl─âdiri istorice fiind  rase  de pe fa┼úa p─âm├óntului. Ocupan┼úii germani au anun┼úat apoi ÔÇťrelocareaÔÇŁ a 30.000 de evrei. Ace┼čtia aveau s─â fie du┼či pe r├óp─â, dezbr─âca┼úi ┼či ├«mpu┼čca┼úi. Sute de mii de oameni cataloga┼úi de germani ca ÔÇťinferioriÔÇŁ, printre care polonezi, evrei, ru┼či ┼či ┼úigani au fost  sacrifica┼úi ├«n anii ocupa┼úiei. 

kiev 1943 03 jpg jpeg

Pe 30 septembrie, o a┼čezare ucrainean─â a fost capturat─â de for┼úele italiene  ce au luat 10 000 de prizonieri sovietici.  For┼úele Axei  p─âreau s─â fie victorioase. ├Äns─â ├«n drumul lor spre Moscova le mai st─âteau ├«n cale Sevastopolul ┼či Leningradul.

Datorit─â rezisten┼úei sovietice ┼či a deciziei lui Hitler de a se concentra pe frontul de sud-vest, ajungerea la Moscova a trupelor germane a fost ├«nt├órziat─â. Guderian, mul┼úumit de victoria fulger─âtoare, era totu┼či ├«ngrijorat, declar├ónd: ÔÇ×Kievul a fost f─âr─â nicio ├«ndoial─â un str─âlucit succes tactic, dar problema dac─â a avut vreo importan╚Ť─â semnificativ─â strategic─â r─âm├óne ├«nc─â deschis─â. Totul depindea de acum de capacitatea noastr─â de a atinge rezultatele a╚Öteptate mai ├«nainte de venirea iernii sau chiar mai ├«nainte de ploile de toamn─â."