Moartea lui Tiberiu, pictură de Jean-Paul Laurens (© Wikimedia Commons)

Ghinionul lui Tiberiu, „împăratul care nu iubea Roma”

Antonio Spinosa, în eseul Tiberiu – Împăratul care nu iubea Roma, abordează o temă des invocată de mine pînă acum: Rolul imens pe care-l îndeplinește scrierea unui istoric în imaginea transmisă posterității de prezentul în care a trăit și activat o personalitate.

Cazurile Richard al III-lea și Napoleon al III-lea introduc în mașinăria care produce imaginea în viitor scriitorii. Shakespeare, ca să-i facă pe plac Elisabetei, l-a ponegrit pe Richard al III-lea. Napoleon al III-lea a avut ghinionul să-i supere pe mari scriitori precum Hugo, care au lăsat posterității pamflete geniale despre Împăratul altfel mult deasupra poreclei de Napoleon Cel Mic. Tiberiu – scrie Antonio Spinosa – a avut nenorocul de a fi rămas în posteritate prin scrierile lui Tacitus și Suetoniu:

„În fond nimeni n-a devenit vreodată personaj legendar pentru meritul de-a fi săvîrșit lucruri bune. Tiberiu este și astăzi amintit pentru fărădelegile pe care i le-au atribuit istoricii care-i erau adversari. Tacit, Suetoniu, care au scris multe decenii mai tîrziu, erau niște nostalgici admiratori ai dispărutei Republici și dușmani ai Principatului. Ei se informau dintr-o tradiție ostilă, alimentată de dușmanii lui Tiberiu, adică de cei învinși. Antitiberienii făceau parte din acea clasă aristocratică și conservatoare care-și dobîndise puterea datorită războaielor de cucerire, pe cîtă vreme noul suveran înțelegea să înfăptuiască o revoluție socială cu ajutorul păcii și să ofere funcții și onoruri acelora care le meritau, datorită familiei din care făceau parte. Ar fi de-ajuns aceste singure trăsături ca să facă din el un personaj mai integru decît faima pe care a avut-o, o faimă care a fost proastă și datorită faptului că nu s-a priceput să și-i cîștige pe scriitorii timpului.”

Cazul Tiberiu e cu atît mai dramatic cu cît Împăratul a scris o carte despre el însuși. Manuscrisul a dispărut pentru totdeauna. Dacă ar fi rămas, istoricii s-ar fi bazat în scrierile despre Împărat și pe ce zicea acesta despre el însuși. Așa istoricilor le-au rămas doar scrierile dușmanilor lui Tiberiu, în condițiile absenței din peisaj a presei independente.

Foto sus: Moartea lui Tiberiu, pictură de Jean-Paul Laurens (© Wikimedia Commons)

Mai multe pentru tine...