Faraonul ce ┬źr─âsare┬╗ jpeg

Faraonul ce ┬źr─âsare┬╗

­čôü Egiptul Antic
Autor: V─âleanu Andreea Nicoleta

C├ónd vorbim despre Egiptul antic, totul ne duce cu mintea la piramide, Nil ╚Öi iremediabil, la faraon. S-a vorbit ╚Öi se vorbe╚Öte ├«n continuare de mituri ╚Öi legende referitoare la acest spa╚Ťiu ╚Öi nu numai, fiind bine cunoscut cazul faraonului Tutankhamon ╚Öi a blestemului s─âu. Totu╚Öi, ├«ncerc├ónd s─â ne desprindem de legende ╚Öi supozi╚Ťii, ne vom ├«ntreba care era adev─âratul profil al unui faraon, titulaturile ce i se atribuiau, reprezent─ârile sculpturale ╚Öi ├«n cele din urm─â, ce elemente alimentau puterea suveranului. Pentru ├«nceput este bine s─â men╚Ťion─âm c─â termenul de "faraon" nu a fost utilizat niciodat─â ├«n epoca clasic─â, acesta fiind folosit ├«n Biblie ╚Öi ├«n scrierile grece╚Öti, denumirea oficial─â de faraon impun├óndu-se mult mai t├órziu, de abia ├«ncep├ónd cu dinastia a XXII - a.  

├Änainte, pentru denumirea monarhului se folosea nesu - rege, neb - domn, st─âp├ón, hemy - majestatea mea sau hemke - majestatea ta. Astfel, titulatura faraonului a evoluat treptat, cu timpul acord├óndu-i-se numeroase epitete ce ├«l identificau pe suveran cu zeit─â╚Ťile ╚Öi nu numai. Numele de Horus - identificarea cu zeul-╚Öoim unificator al Egiptului, denumire ce va evolua treptat ├«n Hor n nub ("Horus de aur") iar mai apoi se va definitiva ├«n perioada Regatului Mijlociu c├ónd apare imaginea ╚Öoimului cu discul solar ├«n denumirea de Horus-Re; nebty - "cele doua st─âp├óne", titulatura reprezentat─â sub forma unui vultur ╚Öi a unei cobre (totemurile celor doua Egipturi - eviden╚Ťiind ideea unit─â╚Ťii). De asemenea, "Sa Re" sau "fiul lui Re" ceea ce reprezinta natura dual─â a monarhului.

Pharaoh Main jpg jpeg

├Än ceea ce privesc sursele care l-au avut ├«n prim-plan pe faraon, au existat mai multe p─âreri ╚Öi atitudini: dac─â ├«n Biblie acesta este v─âzut ca un tiran care a ordonat uciderea copiilor evrei, ├«n sursele grece╚Öti, autori precum Herodot, Eusebiu sau Diodor din Sicilia "sufer─â" de ceea ce vom numi egiptomanie. ├Äncerc├ónd s─â explic─âm sursa puterii ╚Öi influen╚Ťei faraonului pornim de la ideea c─â, monarhia egiptean─â descindea direct de la zei "de drept divin", acesta fiind considerat un zeu ├«ntrupat, reprezentarea a ceea ce egiptenii numeau "ma'at" ce se traducea prin "adev─âr" ori "dreptul", "justi╚Ťia" - termen ce simboliza perfec╚Ťiunea V├órstei de Aur.

Desigur c─â e greu de spus ├«n ce m─âsur─â era faraonul con╚Ötient de originea sa divin─â, care era adev─âratul profil al acestuia dincolo de texte ╚Öi reprezent─âri, ├«ns─â putem b─ânui c─â un cult al personalit─â╚Ťii sale nu avea cum s─â nu m├óng├óie orgoliul suveranului. Acesta era trezit "la ivirea zorilor", fiind bine cunoscut─â semnifica╚Ťia de a "r─âs─âri" odat─â cu soarele; urma apoi s─â fie masat ╚Öi uns de servitori ├«n acompaniament instrumental. Ulterior, faraonul era ├«nt├ómpinat de scribul particular ╚Öi nu numai pentru a-╚Öi rezolva probleme administrative, urm├ónd ca mai apoi s─â se ├«nt├ólneasc─â cu sfetnicii s─âi - familia ╚Öi smeru - cunoscu╚Ťi, "amici". Faraonul "comanda" ╚Öi "judeca", nimeni nu putea trece peste cuv├óntul s─âu, ceea ce ├«i pl─âcea era considerat adev─âr, ├«n timp ce lucrurile ce c─âdeau ├«n dizgra╚Ťia acestuia deveneau neadev─âruri.

Ating├ónd pu╚Ťin ╚Öi subiectul ├«nsu╚Öirilor faraonului ne lovim de un amalgam de calit─â╚Ťi reprezentate prin numeroase epitete ╚Öi metafore sau mai degrab─â hiperbole le-am putea spune. Lu├óndu-l ca studiu de caz pe Ramses al II - lea, vom enumera doar c├óteva din calit─â╚Ťile ce i se atribuiau: "are frumuse╚Ťea zeilor", "O mie de oameni n-ar putea s─â se ╚Ťin─â pe picioare dinainte-i", "cel ce ii ajut─â pe cei slabi". Totodat─â, ├«n lupt─â, faraonul c─âp─âta forma unui animal "rege-grifon", a formelor cosmice "el e lumina ╚Öi suflarea v├óntului" ╚Öi nu ├«n ultimul r├ónd a unui om ├«n rol de zeu "fiul lui Re, z─âmislit de Ptah".

 Oprindu-ne la reprezentarea sculptural─â a faraonului putem identifica c├óteva elemente ce sunt aproape nelipsite: barba de ceremonie; nemes - p├ónza pe care acesta o purta pe cap; coroana, bijuteriile, ╚Öor╚Ťul regal precum ╚Öi atitudinea hieratic─â (prea pu╚Ťine sunt reprezent─ârile care transmit anumite sentimente, grimase ale chipului).

 Totu╚Öi nu trebuie sa ne imagin─âm c─â aceast─â atitudine fa╚Ť─â de faraon a existat mai mereu, ├«n istoria Egiptului antic cunosc├óndu-se anumite perioade de anarhie, denumite Perioade Intermediare. ├Än timpul primei Perioade Intermediare s-a produs o "democratizare" a existen╚Ťei dincolo de moarte, mul╚Ťi nobili folosind pe propriile sarcofage pasaje din "Textele Piramidelor" care erau ini╚Ťial doar pentru faraoni. Este singura perioad─â ├«n care faraonul a fost considerat imoral, acuzat de sl─âbiciune, fiind condamnat pentru anarhia produs─â. Textele din aceast─â perioad─â au pus mult accent ╚Öi au acordat o aten╚Ťie deosebit─â persoanei umane ╚Öi sufletului, cel mai reprezentativ fiind considerat "Disputa asupra sinuciderii", un dialog ├«ntre un om ╚Öi sufletul s─âu (ba), din care vom evoca: "Cu cine s─â mai stau de vorb─â acum? Fra╚Ťii s-au umplut de cruzime, prietenii de ieri s-au f─âcut vr─âjma╚Öi..(...) ╚Üara este abandonat─â lucr─âtorilor nedrept─â╚Ťii.. P─âcatul care d─â t├órcoale pe p─âm├ónt nu are sf├ór╚Öit."

Dac─â este s─â ne referim la via╚Ťa privat─â a faraonului ├«l putem aminti pe autorul antic Diodor din Sicilia care ├«n "Analele preo╚Ťilor egipteni" afirm─â c─â via╚Ťa acestora era reglementat─â de protocoale severe. Totu╚Öi, exist─â surse care ne prezint─â partea uman─â a suveranului ╚Öi din care afl─âm de exemplu c─â prin╚Ťului Amenhotep ├«i pl─âcea s─â dreseze cai ├«n timp ce, Ramses al III - lea nu l─âsa pe nimeni s─â se apropie de cai, av├ónd personal grij─â de ace╚Ötia.

Bibliografie 

Eliade, Mircea Istoria credin╚Ťelor ╚Öi ideilor religioase, I. De la epoca de piatr─â la misterele din Eleusis, Editura Polirom, Ia╚Öi, 2011.

Diaconescu, Alexandru Mari civiliza╚Ťii ale Orientului Antic, I. Civiliza╚Ťia Egiptean─â, Editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2011.

Lalouette, Claire Civiliza╚Ťia Egiptului antic, Editura Meridiane, Bucure╚Öti, 1983.

Donadoni, Sergio Omul egiptean, Editura Polirom, Iași, 2001.

Weigall, Arthur Istoria Egiptului antic, Editura Artemis, 1996.