Eliberarea Alcazarului   eroare militar─â, act de onoare sau joc politic? jpeg

Eliberarea Alcazarului - eroare militar─â, act de onoare sau joc politic?

­čôü Istorie contemporan─â
Autor: Gabriel Chirc─â

Nimic nou ├«n Alcazar. Acestea sunt cuvintele cu care colonelul Jos├ę Moscardo Ituarte, comandantul fort─âre╚Ťei Alcazar din Toledo, l-a ├«nt├ómpinat la 27 septembrie 1936 pe generalul Jos├ę Enrique Varella Iglesias, comandantul trupelor ÔÇťafricanistasÔÇŁ [1] spaniole, elita for╚Ťelor na╚Ťionaliste, care ├«n mar╚Öul lor spre Madrid au fost oprite la ordinul expres al lui Franco [2] ╚Öi ├«ndreptate spre est pentru nimicirea for╚Ťelor republicane ce asediau vestita fort─ârea╚Ť─â.

Sin novedad en el Alcazar

Alcazarul a fost ridicat din ordinul regelui Alfons al XI-lea R─âzbun─âtorul ├«n secolul al XIV-lea, ╚Öi a devenit re╚Öedin╚Ť─â regal─â pe timpul reconquistei. Construit─â ├«ntr-un autentic stil gotic, fort─ârea╚Ťa Alcazar din Toledo, domin─â cu cele ╚Öapte turnuri ale sale ├«ntreaga vale a r├óului Guadalquivir, ╚Öi p├ón─â ├«n secolul al XVIII-lea c├ónd va fi transformat─â ├«n Academie militar─â, fort─ârea╚Ťa va fi una din resedin╚Ťele favorite ale regilor spanioli. ├Än primele zile ale r─âzboiului civil spaniol, colonelul Moscardo guvernatorul provinciei Toledo ╚Öi comandantul Academiei Infanteriei Cavaleriei ╚Öi Intenden╚Ťei, se retr─âsese ├«ntre zidurile impun─âtoare ale fort─âre╚Ťei, ├«mpreun─â cu aproximativ 1700 de lupt─âtori [3] na╚Ťionali╚Öti.

Cum revolta militarilor e╚Öuase la Madrid, Alcazarul se transformase ├«ntr-o insul─â na╚Ťionalist─â ├«n interiorul zonei controlate de republicani, un adev─ârat simbol al luptei na╚Ťionaliste. F─âr─â nici un fel de importan╚Ť─â strategic─â, dar cu o deosebit─â valoare simbolic─â, Alcazarul va concentra ├«n jurul s─âu energii neb─ânuite, devenind o adev─ârat─â saga a r─âzboiului civil spaniol, o imagine complex─â a mozaicului imaginar care ni se ├«nf─â╚Ťi╚Öeaz─â atunci c├ónd ├«ncerc─âm s─â descifr─âm ce a fost de fapt prima mare confruntare imagologic─â a istoriei moderne a Europei:ÔÇŁnu un r─âzboi ci o boal─âÔÇŁ cum caracteriza acest eveniment Saint-Exupery.

Prea complex─â pentru a putea fi ├«n╚Ťeleas─â ca ├«ntreg, imaginea r─âzboiului civil spaniol nu ni se poate dezv─âlui dec├ót pe p─âr╚Ťi. P─âr╚Ťi pe care ├«ncerc├ónd s─â le al─âtur─âm pentru a recupera ├«ntregul, vom constata c─â se recompun ├«n alt-Ceva . O parte a acestui complex mozaic imaginar, care nu se reduce la suma imaginilor care ├«l compun, este asediul fort─âre╚Ťei Alcazar din Toledo, eveniment care va asocia unui simbol o imagine controversat─â, gener├ónd un fenomen ciudat de simbioz─â imaginar─â, ce va genera diverse atitudini ╚Öi puncte de vedere, ├«nt─ârind ideea c─â aceluia╚Öi eveniment i se pot asocia imagini diferite, idee care poate fi premis─â metodologic─â (atipic─â e drept), fundamental─â ├«n studierea tuturor evenimentelor majore ale r─âzboiului civil spaniol din perioada 1936-1939. F─âr─â ├«ndoial─â asediul Alcazarului este un astfel de eveniment.

În toată Spania cerul e fără nori

R─âzboiul mocnea ├«nc─â din 1931 c├ónd armata, grup─ârile monarhiste, marii proprietari de p─âm├ónturi ╚Öi biserica au ├«nceput s─â conspire ├«mpotriva celei de a doua Republici abia instaurate, dup─â ce regele Alfonso al XIII fusese nevoit s─â p─âr─âseasc─â Spania. Franco (foto), viitorul conduc─âtor al revoltei, nu este un conspirator al primelor r├ónduri ╚Öi ├«n toat─â aceast─â perioad─â, ceea ce ├«l va caracteriza va fi pruden╚Ťa ╚Öi nehot─âr├órea.

Francisco Franco jpg jpeg

├Än 1932 ar fi putut s─â sprijine ├«ncercarea e╚Öuat─â de revolt─â a generalului Sanjurjo [4], ├«ns─â refuz─â s─â ia parte la o conspira╚Ťie pe care o consider─â ÔÇťinadecvat preg─âtit─âÔÇŁ dar ╚Öi pentru c─â se temea c─â e╚Öecul loviturii de stat va deschide poarta comunismului. Cu toate acestea, ├«nt─ârirea leg─âturii dintre Franco ╚Öi noul ministru de r─âzboi, Gil Robles [5], va conduce ca la sf├ór╚Öitul verii lui 1935, prin intermediul colonelului Galarza, Franco s─â aib─â primul contact cu ÔÇťUnion Militar EspanolaÔÇŁ(Uniunea Militar─â Spaniol─â) [6], organiza╚Ťia clandestin─â a militarilor comploti╚Öti, unde reu╚Öe╚Öte s─â conving─â o parte din membri c─â armata nu este ├«nc─â preg─âtit─â pentru o lovitur─â de stat.

├Än toamna aceluia╚Öi an el ├«i va declara lui Vincente Santiago, ╚Öeful ÔÇ×Direccion General de SeguridadÔÇŁ(ÔÇŁDirec╚Ťia General─â de Securitate):ÔÇŁeu nu conspir ╚Öi nu voi conspira at├ót timp c├ót nu exist─â pericolul comunismului ├«n Spania. ├Ä╚Ťi dau cuv├óntul meu de onoare, cu toate garan╚Ťiile dintre doi camarazi de arme. C├ót timp tu e╚Öti ├«n Direc╚Ťia General─â de Securitate eu am deplina ├«ncredere c─â legea ╚Öi ordinea, care sunt acelea╚Öi pentru to╚Ťi spaniolii, trebuie respectate, ├«n primul r├ónd de armat─â care nu trebuie s─â lupte ├«mpotriva guvernuluiÔÇŁ.

R─âspunsul lui Santiago a fost profetic: ÔÇťdac─â dumneavoastr─â sau camarazii dumneavoastr─â ├«n acest timp ve╚Ťi sim╚Ťi c─â circumstan╚Ťele pe care le-a╚Ťi men╚Ťionat au sosit ╚Öi o s─â declan╚Öa╚Ťi revolta, eu ├«ndr─âznesc s─â spun c─â, dac─â nu o s─â ├«nvinge╚Ťi ├«n 48 de ore, atunci va urma o nenorocire care nu a mai fost v─âzut─â niciodat─â ├«n Spania ╚Öi ├«n nici o revolu╚ŤieÔÇŁ.

Nenorocirea ├«ncepea s─â se insinueze la orizont ÔÇô mai mult de patru milioane ╚Öi jum─âtate de spanioli aduc la putere Frontul Popular pe 16 februarie 1936 ╚Öi astfel pericolul comunist invocat de Franco se ive╚Öte deasupra Pirineilor. Conspira╚Ťia este acum condus─â de doi generali recunoscu╚Ťi pentru competen╚Ť─â ╚Öi autoritate moral─â: Sanjurjo ÔÇô supranumit ÔÇťLeul din Rif ÔÇŁexilat dup─â revolta din 1932 ├«n Portugalia ╚Öi Emilio Mola [7], o eminen╚Ť─â cenu╚Öie a comandan╚Ťilor militari implica╚Ťi ├«n revolt─â. Ordinul final transmis de Mola printr-o telegram─â cifrat─â prevedea ca revolta s─â fie declan╚Öat─â de armata din Africa (Marocul spaniol [8]) la 18 iulie.

Pe 17 iulie, Franco, acum guvernator militar al insulelor Canare (fusese demis din fuc╚Ťia de ╚śef al Statului Major al armatei ├«n februarie 1936) prime╚Öte o telegram─â prin care este informat c─â revolta a fost descoperit─â la Melilla ╚Öi ac╚Ťiunile militare au ├«nceput. El va urca la bordul unui avion britanic ╚Öi pe 19 iulie 1936 ajuns la Tetuan ├«n Marocul spaniol va lua comanda armatei din Africa. Cu o zi ├«nainte Radio Ceuta transmisese mesajul ├«nceperii revoltei: ÔÇť├«n toat─â Spania cerul e f─âr─â noriÔÇŁ. ...Dumnezeule, ce a urmat! (cu aceast─â expresie ├«╚Öi ├«ncheie don Camilo Jos├ę Cela, marchiz de Iria Flavia, laureat al Premiului Nobel pentru literatur─â, capitolul din Memorii referitor la ├«nceperea r─âzboiului civil) .

Revolta din Protectorat este sub control

Pe 18 iulie na╚Ťionali╚Ötii cuceresc Sevilla. ├Än noaptea de 18-19 iulie revolta izbucne╚Öte ├«n Burgos, Baleare, Salamanca, Saragosa, Zamora, Oviedo, Caceres, Cordoba, Albacete, se extinde ├«n Galicia ╚Öi Granada dar e╚Öueaz─â la Madrid ╚Öi Barcelona. ├Än diminea╚Ťa aceleia╚Öi zile Radio Madrid transmitea primul comunicat al guvernului ├«n care printre altele se spunea: ÔÇťrevolta din Protectorat este sub control ╚Öi nimeni, dar absolut nimeni din ╚Ťar─â nu s-a al─âturat acestei aventuri absurdeÔÇŁ. Aventura ├«ns─â continu─â ╚Öi pe 21 iulie dup─â primele zile de lupt─â, for╚Ťele na╚Ťionaliste de╚Ťin controlul ├«n Galicia, Alava, Navara, Rioja, Aragon ╚Öi ├«n vechea Castilie, ├«ntr-o mic─â parte din Extramadura ╚Öi principalele ora╚Öe andaluze (Huelva, Cadiz, Sevilla, Cordoba, Granada).


Madrid 1936 jpg jpeg

Madrid, 1936

├Än schimb Asturia, Santander, Biscaya, Guipuzcoa, Noua Castilie, Extramadura, Catalonia, Levantul, ╚Öi aproape toat─â Andaluzia r─âm├ón sub autoritatea guvernului. Imaginea SpanieiÔÇŁnevertebrat─âÔÇŁ a lui Unamuno se transform─â ├«ntr-o imagine dubl─â, a unei Spanii cu dou─â coloane vertebrale; una ce cuprindea o zon─â de aproximativ 230.000 kilometri p─âtra╚Ťi, 10 milioane de locuitori ╚Öi 70% din produc╚Ťia agricol─â a c─ârei coloan─â vertebral─â era reprezentat─â de for╚Ťele na╚Ťionaliste, ╚Öi alta de aproximativ 270.000 kilometri p─âtra╚Ťi ╚Öi 14 milioane de locuitori cu cea mai mare parte a zonei industriale ╚Öi cu toate cele trei mari ora╚Öe (Madrid, Barcelona Valencia ) a c─ârei coloan─â vertebral─â era reprezentat─â de for╚Ťele republicane.

Raportul de for╚Ťe ini╚Ťial nu era favorabil na╚Ťionali╚Ötilor iar situa╚Ťia din teren p─ârea s─â confirme acest fapt. Nu numai c─â planul lui Mola de a cuceri rapid capitala a e╚Öuat lamentabil o dat─â cu arestarea ╚Öi executarea generalului Fanjul, conduc─âtorul revoltei ├«n Madrid, dar guvernul republican a reu╚Öit s─â men╚Ťin─â sub control aproape ├«ntreaga zon─â industrial─â ╚Öi majoritatea stocurilor militare. Acest ultim aspect este semnificativ mai ales dac─â ╚Ťinem cont de faptul c─â ├«n 1936 armata spaniol─â dispunea numai de muni╚Ťia pentru o singur─â zi de lupt─â. O remarcabil─â capacitate de mobilizare a mili╚Ťiilor politice republicane a condus la situa╚Ťia ca efectivele acestora s─â fie la ├«nceputul r─âzboiului mult mai numeroase dec├ót for╚Ťele na╚Ťionaliste.

Armata nu era cu capacitatea de lupt─â complet─â la izbucnirea r─âzboiului deoarece produc╚Ťia de r─âzboi era ├«n haos ╚Öi cu greu puteai g─âsi vehicule blindate, tunuri antitanc ╚Öi antiaeriene. ├Än 1936 c├óteva mii de solda╚Ťi nici m─âcar nu primiser─â uniform─â ╚Öi ├«n loc de instruc╚Ťie desf─â╚Öurau activit─â╚Ťi casnice pentru ofi╚Ťeri. ├Än plus mai mult de o treime din efectivul total de 180 000 de solda╚Ťi, fuseser─â l─âsa╚Ťi la vatr─â iar recrut─ârile nu se finalizaser─â.

O determinare exact─â a efectivelor din armata regulat─â aflate de o parte ╚Öi de alta a baricadei nu a fost f─âcut─â, dar se accept─â ├«n general cifra de 55 000 de combatan╚Ťi pentru fiecare parte cu specifica╚Ťia c─â republicanii de╚Ťineau aproximativ 60% din cei 5 300 militari din for╚Ťele aeriene ╚Öi dou─â treimi din efectivul de 20 000 de marinari ai For╚Ťelor navale. Semnificativ este faptul c─â din cei aproximativ 15 000 de ofi╚Ťeri pe care ├«i avea armata spaniol─â ├«n 1936, aproape jum─âtate se g─âseau ├«n zona republican─â ╚Öi cei mai multi dintre ei au r─âmas fideli guvernului republican. Dar ├«n primele zile de r─âzboi civil ├«n jur de 3 000 de ofi╚Ťeri au fost efectiv epura╚Ťi, aproape 1 500 executa╚Ťi imediat sau mai t├órziu, ├«n timp ce aproximativ 1 000 au reu╚Öit s─â ajung─â ├«n zona na╚Ťionalist─â.

Dup─â ce guvernul Giral va dizolva armata prin decretul din 19 iulie 1936, aceasta, ├«n zona republican─â va fi ├«nlocuit─â de mili╚Ťiile revolu╚Ťionare apar╚Ťin├ónd sindicatelor, grup─ârilor anarho-sindicaliste ╚Öi partidelor politice de st├ónga ╚Öi republicane, mili╚Ťii superioare ca num─âr for╚Ťelor na╚Ťionaliste, dar lipsite de antrenament ╚Öi mai ales de disciplin─â. Elementul care va anula acest aparent echilibru a fost armata din Africa, foarte bine echipat─â ╚Öi antrenat─â care era de departe elita armatei spaniole, ├«n cadrul c─âreia Legiunea str─âin─â spaniol─â [9] ╚Öi trupele de mercenari marocani reprezentau adev─ârate for╚Ťe de ╚Öoc.


Alfonso xiii jpg jpeg

Regele Alfonso al XIII-lea

Cu efective de aproximativ 47 000 de militari (30 000 de spanioli, 10 000 de marocani ╚Öi ├«n jur de 4 000 de legionari) (acestea sunt cifrele oficiale dar se pare c─â ├«n realitate efectivele au fost cu 20% mai mici) armata din Africa era principala speran╚Ť─â a conspiratorilor. Cu toate c─â na╚Ťionali╚Ötii nu de╚Ťineau controlul marinei ╚Öi nici al avia╚Ťiei, pe 20 iulie, cu ajutorul c├ótorva avioane spaniole, Franco realizeaz─â primul pod aerian din istoria militar─â ╚Öi reu╚Öe╚Öte s─â transfere un num─âr mic de solda╚Ťi, din Marocul spaniol ├«n Andaluzia, care vor ocupa relativ u╚Öor portul Cadiz.

La sf├ór╚Öitul lunii iulie, cu ajutorul Italiei (12 avioane) ╚Öi al Germaniei (26 de avioane), a ├«nceput transferul masiv al armatei din Africa. Pe 6 august Franco ajunge ├«n Spania ╚Öi ├«╚Öi stabile╚Öte cartierul general la Sevilla. Aici hot─âr─â╚Öte ca o mic─â parte din for╚Ťe, sub comanda generalului Varella, s─â securizeze provincia Andaluzia, iar for╚Ťele principale, comandate de locotenentul-colonel ┼Şague [10] s─â ├«nceap─â mar╚Öul spre nord ╚Öi dup─â jonc╚Ťiunea cu trupele comandate de generalul Mola, s─â cucereasc─â Madridul.

Madridul este un oraș mai ușor de cucerit decât de apărat

Cum planul ini╚Ťial d─âduse gre╚Ö ╚Öi marile ora╚Öe, printre care ╚Öi capitala, nu se al─âturaser─â na╚Ťionali╚Ötilor, se trecuse la varianta de rezerv─â care presupunea un atac concentrat pe direc╚Ťia Madrid executat de trupele lui Mola dinspre nord ╚Öi trupele lui Franco dinspre sud. Mola ├«ns─â a pierdut ini╚Ťiativa ├«n nord, risc├ónd chiar s─â r─âm├ón─â blocat ├«n pasul Somosierra ╚Öi ├«n aceast─â situa╚Ťie devenise clar c─â succesul ├«n atacul Capitalei nu putea fi asigurat dec├ót de armata din Africa. Aceasta, odat─â ajuns─â pe ╚Ť─ârmul spaniol, va trece imediat la ├«ndeplinirea misiunii principale: cucerirea capitalei. Franco a fost criticat pentru decizia sa de a ├«nainta spre Madrid via Extremadura ├«n loc de a folosi cea mai direct─â rut─â prin Cordoba, Ciudad Real ╚Öi Toledo.

Dar pe 3 septembrie 1936, c├ónd coloanele marocane comandate de ┼Şague, au ajuns la Talavera de la Reina oponen╚Ťii s─âi au recunoscut c─â decizia lui Franco a fost corect─â. Armata din Africa ├«naintase aproape 500 km ├«ntr-o lun─â cucerind, Almendralejo, Zafra, Merida ╚Öi Badajoz. (P├ón─â la Badajoz r─âzboiul nu a fost, de fapt, dec├ót un mar╚Ö de voie pentru na╚Ťionali╚Öti, abia aici republicanii, mai organiza╚Ťi ╚Öi mai determina╚Ťi, au opus o oarecare rezisten╚Ť─â, care a fost totu╚Öi rapid anihilat─â de trupele lui ┼Şague).

Unul dintre cei mai capabili comandan╚Ťi ai for╚Ťelor na╚Ťionaliste, colonelul, ulterior generalul Carlos Asensio, remarca la 25 de ani de la evenimente: ÔÇťdatorit─â lipsei de efective ├«naintarea noastr─â era teribil de ├«nceat─â. Vehiculele blindate erau practic inexistente ╚Öi armata din Africa adesea se deplasa pe jos, de╚Öi ├«n unele situa╚Ťii s-au folosit camioane ╚Öi autobuze. Cu toate acestea pe 22 septembrie, trupele na╚Ťionaliste, ajung la Maqueda, ├«n provincia Toledo, la mai pu╚Ťin de 100 de km. de Madrid.


Mola Sanjurjo Varella Iglesias jpg jpeg

Generalii lui Franco: Emilio Mola, Jos├ę Sanjurjo ╚Öi Varella Iglesias

P├ón─â la Badajoz luptele s-au redus la contacte scurte ├«ntre elementele ├«naintate ale coloanelor na╚Ťionaliste ╚Öi for╚Ťele mili╚Ťiilor republicane urmate de schimburi de focuri ╚Öi de retragerea gr─âbit─â a mili╚Ťienilor. Cum mijloacele de comunica╚Ťie erau aproape inexistente, mai ales ├«n cadrul mili╚Ťiilor, ├«n niciun caz nu se poate vorbi ├«n aceast─â faz─â a r─âzboiului de coordonarea ╚Öi conducerea for╚Ťelor. Este evident faptul c─â ├«n primele luni de r─âzboi mili╚Ťiile nu au reu╚Öit o minim─â rezisten╚Ť─â dec├ót ├«n luptele din localit─â╚Ťi pentru c─â ├«n c├ómp deschis comportarea lor a fost mai mult dec├ót ├«ndoielnic─â. Largo Caballero [11] ├«ncerc├ónd s─â justifice de ce for╚Ťele republicane nu s─âpau tran╚Öee pe liniile defensive declara stupefiant: ÔÇŁspaniolii sunt prea m├óndri pentru a se ├«ngropa ├«n p─âm├óntÔÇŁ.

├Än acest context, continuarea ofensivei c─âtre nord-vest, spre Madrid, unde ap─âr─âtorii ├«nc─â nu se organizaser─â, ar fi putut duce la c─âderea capitalei ╚Öi poate chiar la ├«ncheierea r─âzboiului civil. ├Än deruta generalizat─â din primele luni, ├«n care armata regulat─â este ├«nlocuit─â cu mili╚Ťiile politice ale sindicatelor ╚Öi partidelor politice, nu numai c─â Madridul era departe de a fi preg─âtit pentru a se ap─âra dar nici m─âcar nu era dispus s─â o fac─â. Acela╚Öi Caballero, acum ├«n calitate de prim-ministru ╚Öi ministru de r─âzboi, convins ca nu se va putea rezista atacurilor na╚Ťionaliste afirma:ÔÇŁ Madridul este mai u╚Öor de atacat dec├ót de ap─âratÔÇŁ suger├ónd astfel c─â cea mai bun─â solu╚Ťie ar fi p─âr─âsirea capitalei ╚Öi ulterior asedierea acesteia Ap─âr─âtorii Madridului erau ├«n principal muncitori apar╚Ťin├ónd mili╚Ťiilor marilor centrale sindicale C.N.T. (inclusiv F.A.I.) ╚Öi U.G.T., dar ╚Öi partidelor politice, ├«n special P.O.U.M. ╚Öi P.C.E. [12].

Ace╚Öti mili╚Ťieni nu aveau experien╚Ť─â de lupt─â iar dotarea lor cu armament era mai mult dec├ót ├«ndoielnic─â. (Unul dintre primii consilieri sovietici trimi╚Öi ├«n Spania pentru o evaluare a situa╚Ťiei va raporta la ├«ntoarcerea sa la Moscova c─â ├«n luna august ╚Öi la ├«nceputul lui septembrie exista numai o pu╚Öc─â la trei oameni ╚Öi o mitralier─â la 150-200 de mili╚Ťieni) Ajutoarele sovietice ├«n armament, tancuri ╚Öi avia╚Ťie erau ├«nc─â pe drum iar Brig─âzile Interna╚Ťionale nu ├«ncepuser─â dislocarea pe frontul Madridului. ├Än acest moment decisiv al luptelor, c├ónd cucerirea capitalei p─ârea doar o simpl─â problem─â de timp, Franco va lua o decizie controversat─â ╚Öi spre stupefac╚Ťia statului s─âu major, va ordona oprirea ├«naint─ârii c─âtre Madrid ╚Öi schimbarea direc╚Ťiei de ofensiv─â spre sud est c─âtre Toledo unde Moscardo ├«nc─â rezista la Alcazar.

Mori ca un spaniol. Tr─âiasc─â Spania

Un Alcazar care dincolo de orice previziune se transformase ├«ntr-o veritabil─â imagine simbol revendicat─â de ambele tabere ├«n impresionante ac╚Ťiuni propagandistice ├«n care adev─ârul ╚Öi fic╚Ťiunea s-au ├«mpletit at├ót de str├óns ├«nc├ót nici p├ón─â ast─âzi istoricii nu au ajuns la un minim consens referitor la acest deosebit de important eveniment. (Cunoscutul scriitor britanic, George Orwell, care a luptat ├«n cadrul mili╚Ťiei P.O.U.M.,referindu-se la r─âzboiul civil spaniol afirma c─â acesta a produs:ÔÇ× cea mai bogat─â recolt─â de minciuniÔÇŁ). Violen╚Ťa simbolic─â a r─âzboiului civil spaniol nu va putea fi ├«ns─â pe deplin ├«n╚Ťeleas─â f─âr─â o relatare succint─â a momentului Alcazar, care poate fi dac─â nu cheia, atunci grila ce ar putea descifra aceast─â s├óngeroas─â confruntare.

Pe 20 iulie c├ónd la Madrid ajungea vestea c─â Alcazarul a fost ocupat de na╚Ťionali╚Öti, conduc─âtorii mili╚Ťiilor abia constituite au considerat c─â acest lucru reprezint─â cea mai mare oportunitate pentru a demonstra opiniei publice interne ╚Öi interna╚Ťionale for╚Ťa militar─â de care dispun. Aproape 10 000 de mili╚Ťieni vor porni entuzia╚Öti spre Toledo, ├«nso╚Ťi╚Ťi de c├óteva ma╚Öini blindate ╚Öi... trei tancuri. Convin╚Öi c─â succesul va fi de partea mili╚Ťiilor republicane, ├«n data de 21 iulie, Radio Madrid anun╚Ťa apoteotic c─â fort─ârea╚Ťa Alcazar fusese ÔÇťcucerit─â de armata celor 10 000 de muncitori condu╚Öi de generalul republican RiquelmeÔÇŁ. (├Än aceea╚Öi zi, Moscardo, va transmite pentru prima oar─â, prin radio, c─âtre cartierul general na╚Ťionalist, celebrul s─âu raport de sear─â:ÔÇŁSin novedad en el AlcazarÔÇŁ care va fi repetat timp de 70 de zile c├ót a durat asediul republican).

├Än replic─â, Radio Sevilla, aflat sub controlul na╚Ťionali╚Ötilor va lansa ├«n aten╚Ťia opiniei publice o poveste plin─â de eroism ╚Öi ├«n acela╚Öi timp deosebit de tragic─â, care se va transforma ├«ntr-o veritabil─â imagine a vitejiei ╚Öi onoarei, abil exploatat─â de propaganda na╚Ťionalist─â. Aceasta relata c─â pe 23 iulie comandantul for╚Ťelor republicane l-a chemat la telefon pe Moscardo ╚Öi l-a informat c─â fiul s─âu Luis, cadet al Academiei Militare ├«n v├órst─â de 16 ani, a fost arestat ╚Öi va fi executat dac─â Moscardo nu se va preda imediat. Discu╚Ťia dintre colonel ╚Öi fiul s─âu reprodus─â de toat─â presa na╚Ťionalist─â dar ╚Öi de o bun─â parte a presei interna╚Ťionale, va deveni o tem─â de referin╚Ť─â a propagandei na╚Ťionaliste pe toat─â perioada r─âzboiului:ÔÇŁtat─â, dac─â tu te vei preda inamicilor Spaniei ca s─â-mi salvezi via╚Ťa, eu te voi renega ca tat─â ╚Öi niciodat─â nu voi recunoa╚Öte c─â tu ╚Öi eu avem acela╚Öi s├óngeÔÇŁ ÔÇô ar fi spus Luis.

ÔÇť├Äncredin╚Ťez atunci sufletul t─âu lui Dumnezeu, fiule. Mori ca un spaniol. Tr─âiasc─â SpaniaÔÇŁ a replicat Moscardo. Nu exist─â dovezi clare c─â lucrurile au stat ╚Öi ├«n realitate a╚Öa. Reputa╚Ťi exege╚Ťi ai r─âzboiului civil spaniol pun la ├«ndoial─â veridicitatea episodului, consider├ónd c─â povestea a fost inventat─â de propaganda na╚Ťionalist─â ╚Öi c─â de fapt Luis a murit mult mai t├órziu, ├«n august, ├«n timpul unui bombardament aerian. (Totu╚Öi, o scrisoare descoperit─â de c─âtre generalul Fernando Esquivia ├«n arhiva so╚Ťiei sale Marichu, fiica lui Moscardo, adresat─â acesteia pe 25 iulie de c─âtre Moscardo ╚Öi ├«n care acesta ├«╚Öi cere iertare c─â nu a putut s─â-l salveze pe Luis, arunc─â o nou─â lumin─â asupra acestui eveniment controversat).

Cert este c─â acest episod va sta la baza ├«ntregului efort imagologic al na╚Ťionali╚Ötilor care vor transforma asediul Alcazarului ├«ntr-o adev─ârat─â epopee a rezisten╚Ťei ├«mpotriva terorii ro╚Öii. Pe frontul deosebit de violent al confrunt─ârii simbolice tab─âra na╚Ťionalist─â trimisese ├«n primele r├ónduri o imagine la fel de eficient─â ca trupele marocane, imagine excelent surprins─â de c─âtre ├«ns─ârcinatul cu afaceri al Rom├óniei la Lisabona, A.D. Zamfirescu, care, ├«ntr-o telegram─â adresat─â ministrului de externe rom├ón Victor Antonescu relata ÔÇťmili╚Ťiile ro╚Öii se bat prost, ne╚Ötiind s─â m├ónuiasc─â armele. ├Än schimb cantit─â╚Ťile de material uman pe care guvernul comunist le arunc─â ├«n foc, au speriat p├ón─â ╚Öi pe tehnicieni.


Lupte in Alcazar jpg jpeg

Lupte în Alcazar

Valuri ├«ntregi nimicite sunt imediat ├«nlocuite prin valuri omene╚Öti care la r├óndul lor sunt ├«nlocuite cu rezerve nou─â. Astfel Spania este recucerit─â ideii na╚Ťionale pe cadavrele fiilor ei. ╚śi aceast─â victorie a spiritului asupra materiei este ├«nf─â╚Ťi╚Öat─â ├«n chip care ├«mprumut─â aspecte de legend─â, de c─âtre rezisten╚Ťa acelor dou─â mii de cade╚Ťi din Alcazar care de peste 75 de zile sunt decima╚Ťi ceas cu ceas de focul artileriei guvernamentale, de bombardamentele avioanelor, ba chiar prin dinamitare, ├«mpro╚Öcare cu petrol, otr─âvire ╚Öi totu╚Öi p─âstreaz─â ╚Öi azi ├«n v├órful trufa╚Öei cet─â╚Ťi steagul ce li s-a ├«ncredin╚ŤatÔÇŁ.

E╚Öecul pe plan imagologic va cataliza efortul republican depus pentru cucerirea fort─âre╚Ťei. Generalul Riquelme va fi ├«nlocuit de c─âtre conducerile mili╚Ťiilor politice cu mili╚Ťienii Daniel Ovalle ╚Öi C├índido Cabello. Ace╚Ötia vor declan╚Öa o formidabil─â campanie de bombardament asupra zidurilor fort─âre╚Ťei: p├ón─â pe 18 septembrie 1936 republicanii vor trimite asupra Alcazarului peste 15 000 de proiectile de artilerie, 500 de bombe de avia╚Ťie ╚Öi vor detona aproape 2 500 de kilograme de exploziv, f─âr─â ca garnizoana asediat─â s─â dea semne c─â ar ceda. (De remarcat faptul c─â artileria mili╚Ťiilor era sub calibru ╚Öi nu putea distruge masivele ziduri ale fort─âre╚Ťei ╚Öi c─â, aproape absurd, zile ├«ntregi mili╚Ťienii au irosit muni╚Ťia de infanterie tr─âg├ónd f─âr─â niciun rost ├«n zidurile de piatr─â cu pu╚Ötile ╚Öi chiar cu revolverele).

Pe 18 septembrie 1936 comandantul mili╚Ťiei comuniste, Luis Barcelo, ├«i va propune liderului republican, Francisco Largo Caballero, realizarea unei premiere: spectacolul c─âderii Alcazarului oferit presei interne ╚Öi interna╚Ťionale precum ╚Öi membrilor corpului diplomatic. Barcelo cu sprijinul unei echipe de mineri-artificieri asturieni va mina zidurile exterioare ale fort─âre╚Ťei apreciind c─â bre╚Öa f─âcut─â va permite un asalt victorios al mili╚Ťienilor. Spectacolul ├«ns─â nu are succesul scontat. ├Än ciuda formidabilei explozii, care s-a auzit la peste 70 de kilometri, nimic ie╚Öit din comun nu s-a produs iar prognozata lovitur─â de imagine s-a transformat ├«ntr-un e╚Öec atunci c├ónd ├«ncercarea de p─âtrundere prin bre╚Öa din zid a fost respins─â de c─âtre ap─âr─âtori f─âr─â prea mari eforturi.

Au urmat apoi alte zile de asediu ├«n care, al─âturi de momente de o violen╚Ť─â neb─ânuit─â, s-au petrecut ╚Öi scene demne de filmele lui Bunuel ÔÇťmili╚Ťieni purt├ónd p─âl─ârii mari de paie ├«mpotriva soarelui, ├«ntin╚Öi pe saltele ├«napoia baricadelor ╚Öi schimb├ónd ├«njur─âturi cu ap─âr─âtorii. De dou─â ori pe zi exista un armisti╚Ťiu tacit de ├«ncetare a focului care permitea unui cer╚Öetor orb s─â se deplaseze de-a lungul c─âii Carmen printre liniile combatan╚Ťilor ambelor tabereÔÇŁ.

O problem─â de onoare a armatei spaniole

Analiza atent─â a derul─ârii evenimentelor militare din primele luni de r─âzboi, inclusiv asediul Alcazarului, precum ╚Öi a raportului de for╚Ťe existent la sf├ór╚Öitul lunii septembrie, indic─â f─âr─â niciun echivoc faptul c─â for╚Ťele na╚Ťionaliste, de╚Öi inferioare numeric, erau superioare for╚Ťele republicane, la capitolul dotare, disciplin─â ╚Öi ├«n primul r├ónd la conducere. Ajutoarele din str─âin─âtate pentru ambele tabere ├«ncepuser─â s─â soseasc─â, dar nu ├«n cantit─â╚Ťi care ar fi putut ├«nclina hot─âr├ótor balan╚Ťa r─âzboiului. Deruta republican─â ├«nc─â nu sc─âzuse ├«n intensitate cu toate c─â prin cooptarea comuni╚Ötilor ├«n guvern ╚Öi prin ├«nfiin╚Ťarea Regimentului 5 ├«n r├óndul for╚Ťelor republicane ├«ncepuse s─â se instaureze o relativ─â disciplin─â.

Era aproape sigur, pentru orice militar, c─â atacul hot─âr├ót al capitalei era singura op╚Ťiune posibil─â. Patru coloane na╚Ťionaliste ├«naintau pe patru direc╚Ťii distincte spre Madrid ceea ce ├«l va determina pe generalul Molina s─â afirme c─â ÔÇťa cincea coloan─âÔÇŁ se g─âse╚Öte deja ├«n capital─â a╚Ötept├ónd semnalul s─â intre ├«n ac╚Ťiune, lans├ónd astfel o sintagm─â care va deveni celebr─â ╚Öi care va desemna elementele defetiste din interior. ├Än aceste momente Franco va dovedi c─â nu era doar militar ci ╚Öi un bun politician.

El va renun╚Ťa la o posibil─â victorie militar─â pentru o ac╚Ťiune de imagine ÔÇô ╚Öi nu numai ÔÇô bine calculat─â. ├Än data de 21 septembrie spre stupefac╚Ťia generalului Kindelan [13] ╚Öi a ╚Öefului opera╚Ťiilor, colonelul Antonio Baroso, Franco ├«i va ordona lui ┼Şague, oprirea ├«naint─ârii spre Madrid ╚Öi ├«ndreptarea efortului pe direc╚Ťia Toledo pentru ridicarea asediului republican asupra Alcazarului. Generalul Kindelan ╚Öi ├«ntreg statul major au ├«ncercat s─â-l conving─â pe Franco, f─âr─â succes de altfel, c─â orice ├«nt├órziere contribuie la ├«nt─ârirea ap─âr─ârii Madridului. R─âspunsul generalului a fost ferm ÔÇťAceasta este o problem─â de onoare a armatei spaniole.

Noi nu ├«l putem l─âsa pe Moscardo ╚Öi pe eroii s─âi s─â moar─â ca de altfel ╚Öi pe femeile ╚Öi copiii de acoloÔÇŁ. Nici protestele lui ┼Şague nu vor fi ├«ncununate de succes ╚Öi acesta va fi ├«nlocuit, de la comanda trupelor marocane cu Varella care ├«n data de 22 septembrie va trece la executarea ordinului dat de Franco, schimb├ónd efortul principal al ofensivei de pe direc╚Ťia Madrid pe direc╚Ťia ...Toledo. ├Än opinia lui Serrano Suner [14], unul din cei mai devota╚Ťi colaboratori civili ai lui Franco ╚Öi cumnatul s─âu de altfel ÔÇťaceasta a fost poate cea mai mare eroare a lui Franco ├«n r─âzboiÔÇŁ.

Entrego el Alcázar destruido, pero el honor queda intacto

Opinia lui Suner nu este singular─â. Exist─â un curent de opinie, mai ales printre istorici, care consider─â c─â aceast─â decizie controversat─â a lui Franco a fost o eroare ce a oferit republicanilor r─âgazul necesar pentru organizarea ap─âr─ârii Madridului la un nivel care a permis rezisten╚Ťa acestuia la asediul na╚Ťionalist p├ón─â ├«n 1939 [15]. Aceia╚Öi istorici apreciaz─â c─â, dac─â Madridul ar fi c─âzut ├«n 1936, probabil r─âzboiul s-ar fi terminat mult mai devreme ╚Öi sute de mii de vie╚Ťi ar fi fost salvate. F─âr─â a nega aceast─â pozi╚Ťie putem propune ╚Öi o alt─â perspectiv─â de abordare care chiar dac─â nu exclude ├«n totalitate eroarea, pune ├«n prim plan o ac╚Ťiune bine calculat─â cu obiective precis formulate. (Franco ├«nsu╚Öi va afirma: noi am comis o eroare militar─â dar noi am comis-o deliberat).

O analiz─â strict militar─â a situa╚Ťiei ne-ar putea conduce la ideea c─â mar╚Öul spre Madrid ar fi putut fi ├«ncheiat cu succes ╚Öi capitala ar fi fost cucerit─â, dar modul ├«n care se desf─â╚Öuraser─â ostilit─â╚Ťile at├ót la ├«nceputul r─âzboiului c├ót ╚Öi dup─â, nu sus╚Ťin punctul de vedere al celor care afirm─â c─â, o dat─â cu ocuparea Madridului, r─âzboiul s-ar fi sf├ór╚Öit. Conducerea republican─â, mai ales la nivelul for╚Ťelor lupt─âtoare, era at├ót de divizat─â, ├«nc├ót, e foarte imprudent de presupus c─â dup─â c─âderea capitalei, mili╚Ťiile republicane ar fi depus armele.

Acest fapt era o realitate cunoscut─â de conducerea na╚Ťionalist─â. Exist─â de asemenea un punct de vedere care eviden╚Ťiaz─â faptul c─â Franco a dorit ├«ntotdeauna ca ├«naintarea trupelor na╚Ťionaliste s─â se realizeze ├«ncet, astfel ├«nc├ót s─â poat─â efectiv nimici toate for╚Ťele republicane care ar fi putut pune probleme ├«n ad├óncimea unui dispozitiv de ofensiv─â at├ót de slab protejat. Generalul italian Mario Roata, comandant al Corpului expedi╚Ťionar italian trimis de Mussolini ├«n ajutorul na╚Ťionali╚Ötilor, relata c─â generalul na╚Ťionalist Quiepo de Llano ar fi afirmat c─â opera╚Ťiunile militare s-au desf─â╚Öurat ├«ncet ÔÇťprecum o pres─â de ulei pentru ca s─â fie ocupat ╚Öi pacificat sat cu sat, ├«ntreaga zon─âÔÇŁ.

Franco ├«nsu╚Öi i-a declarat unui jurnalist american pe 27 iulie 1936, la Tetuan, c─â era decis s─â mearg─â p├ón─â la cap─ât, oricare ar fi pre╚Ťul ce trebuia pl─âtit. ÔÇťChiar dac─â ar fi uci╚Öi jum─âtate din spanioli?ÔÇŁ a insistat jurnalistul ÔÇťAm spus: oricare ar fi pre╚Ťul ce va trebui pl─âtitÔÇŁ. Aceast─â teorie poate justifica decizia lui Franco de a nu l─âsa ├«n ad├óncimea dispozitivului s─âu de ofensiv─â, for╚Ťe inamice combatante.

Mai mult, continuarea ofensivei spre Madrid, cu ÔÇťproblema AlcazarÔÇŁ nerezolvat─â ar fi l─âsat expus flancul drept al dispozitivului na╚Ťionalist, care putea fi atacat de cei aproape 10 000 de mili╚Ťieni ce asediau Alcazarul. Trebuie remarcat faptul c─â pe ├«ntreaga perioad─â a campaniei ofensive a for╚Ťelor ÔÇťafricanistasÔÇŁ de la debarcare ╚Öi p├ón─â la ├«nceperea asediului capitalei, Franco a fost foarte preocupat de vulnerabilitatea flancului s─âu drept care, ├«n permanen╚Ť─â a fost expus, spre deosebire de flancul st├óng care era asigurat, nu de for╚Ťele na╚Ťionaliste, ci de m─âsurile luate de c─âtre Salazar la frontiera portughez─â.

Pe toat─â durata acestui r─âzboi este evident c─â ambele tabere, at├ót datorit─â caracteristicilor luptelor ╚Öi for╚Ťelor insuficiente, dar ╚Öi unor elementare erori tactice, nu ╚Öi-au constituit nici e╚Öalonul doi de ripost─â ╚Öi nici rezerve tactice ╚Öi strategice a╚Öa cum cer principiile generale ale confrunt─ârilor militare moderne. ├Änceperea asediului capitalei ÔÇô care sar fi putut prelungi ÔÇô cu spatele ╚Öi mai ales cu flancul drept al dispozitivului de lupt─â expus atacului mili╚Ťiilor ce asediau Alcazarul, reprezenta din punctul de vedere al teoriei militare, o grav─â eroare pe care Franco trebuie s─â o fi avut ├«n vedere atunci c├ónd a decis oprirea mar╚Öului spre Madrid ╚Öi ridicarea asediului Alcazarului.

Aceasta cu at├ót mai mult cu c├ót el a fost convins c─â o ├«nt├órziere de o s─âpt─âm├ón─â nu va produce modific─âri majore ├«n raportul de for╚Ťe ÔÇô convingere care se va dovedi fals─â, deoarece ├«n noiembrie la Madrid vor intra ├«n lupt─â efectivele Brig─âzilor interna╚Ťionale [16] precum ╚Öi importante cantit─â╚Ťi de armament sovietic. (Ulterior Franco va declara c─â ╚Öi dac─â ar fi ╚Ötiut cu certitudine c─â ├«naintarea c─âtre Toledo ar fi condus la pierderea capitalei el tot ╚Öi-ar fi ╚Ťinut promisiunea f─âcut─â pe 22 august la radio Sevilla de a elibera garnizoana asediat─â).

Dac─â succinta analiz─â militar─â poate sus╚Ťine afirma╚Ťia c─â decizia lui Franco nu a fost o eroare at├ót de mare pe c├ót s-a crezut, o alt─â perspectiv─â de abordare ne conduce la descoperirea unor motiva╚Ťii ale controversatei decizii care nu mai au leg─âtur─â cu principiile generale ale luptei armate ci cu principiile unei campanii de imagine moderne. Toledo era una dintre ÔÇťimaginile de marc─âÔÇŁ ale Spaniei ├«n lume, o imagine asociat─â cu perfec╚Ťiunea vestitelor s─âbii, iar Alcazarul devenise imaginea-simbol a rezisten╚Ťei na╚Ťionaliste, amplu cultivat─â ├«n presa vremii.

Eliberarea ora╚Öului Toledo, ├«n care mili╚Ťiile republicane uciseser─â 107 preo╚Ťi, reprezenta echivalentul imagologic al unei cruciade ├«n care Franco devenea un veritabil ÔÇťcavaler al lui ChristÔÇŁ. Astfel, ridicarea asediului simbolului numit Alcazar constituia un moment unic, de maxim─â publicitate, pe care Franco nu era dispus s─â-l piard─â. Avea nevoie ca propria imagine s─â devin─â mult mai accentuat─â ├«n percep╚Ťia Celorlal╚Ťi, pentru c─â la sf├ór╚Öitul lui septembrie urma s─â se produc─â un eveniment de o deosebit─â importan╚Ť─â pentru desf─â╚Öurarea ulterioar─â a evenimentelor ÔÇô desemnarea celui care avea s─â de╚Ťin─â comanda unic─â a armatei na╚Ťionaliste. (mando unico).

Problema comenzii unice ╚Öi a naturii regimului politic ├«n zona na╚Ťionalist─â r─âm─âsese nerezolvat─â ├«nc─â din 20 iulie, c├ónd conduc─âtorul unanim recunoscut al revoltei, generalul Sanjurjo, murise ├«ntr-un accident de avion. Imediat dup─â moartea acestuia conducerea na╚Ťionalist─â avea s─â fie asigurat─â de c─âtre ÔÇťJuntas de Defensa NacionaÔÇŁ format─â pe 24 iulie la Burgos, al c─ârei pre╚Öedinte era b─âtr├ónul general francmason Caballenas ╚Öi care a avut urm─âtoarea componen╚Ť─â: ÔÇťgeneralii Saliquet, Mola, Ponte ╚Öi Davila ╚Öi coloneii Montaner si Moreno; pe 30 iulie sunt inclu╚Öi generalul Franco ╚Öi c─âpitanul de marin─â Francisco Moreno; pe 18 august generalul Gil Yuste si pe 19 septembrie generalul Orgaz si Quiepo de LlanoÔÇŁ.

├Än septembrie 1936 era evident pentru to╚Ťi membrii juntei c─â succesul ac╚Ťiunilor viitoare depindea ╚Öi impunea asigurarea unit─â╚Ťii de comand─â prin desemnarea unui comandant unic al tuturor for╚Ťelor na╚Ťionaliste. Franco ╚Öi Mola, liderii cu cele mai mari ╚Öanse, au dezb─âtut aceast─â problem─â la prima lor ├«nt├ólnire dup─â izbucnirea revoltei desf─â╚Öurat─â la mijlocul lunii august la Sevilla ╚Öi au reluat discu╚Ťia la sf├ór╚Öitul lunii la Burgos, dar f─âr─â a se ajunge la un rezultat.

Reputa╚Ťia lui Franco ├«l ├«ndrept─â╚Ťea pe acesta s─â spere c─â va fi desemnat comandant unic al for╚Ťelor na╚Ťionaliste: el se bucura de o excep╚Ťional─â apreciere ├«n r├óndul armatei, recunoa╚Öterea sa public─â intern─â ╚Öi interna╚Ťional─â era ├«n continu─â cre╚Ötere iar gradul s─âu era mai mare dec├ót al lui Mola. (Chiar ╚Öi republicanii prin permanentele atacuri din presa scris─â ╚Öi de la radio Madrid au contribuit la propagarea ├«n mediul de referin╚Ť─â a imaginii de conduc─âtor unic a lui Franco).

Alcazarul dup─â confruntare

Alcazarul dupa confruntare jpg jpeg

Nu ├«n ultimul r├ónd, victoriile militare ale for╚Ťelor comandate de Franco ├«l recomandau pe acesta ca principal candidat pentru func╚Ťia de comandant unic. Dar aceste victorii nu apar╚Ťineau ├«n totalitate lui Franco. ├Än percep╚Ťia colectiv─â, a primelor luni ale r─âzboiului se conturau cu putere ╚Öi imaginile altor comandan╚Ťi ÔÇťafricanistasÔÇŁ: ┼Şague, Varella, Aranda care edulcorau vizibilitatea lui Franco. Mai mult pe 13 septembrie 1936 trupele comandate de Mola vor cuceri San Sebastian ÔÇô o veritabil─â lovitur─â de imagine care va polariza aten╚Ťia na╚Ťionali╚Ötilor spre acest general, perceput acum ca un contracandidat serios de ├«nsu╚Öi Franco.

├Än acest moment, cu veritabile conota╚Ťii electorale, Franco avea ╚Öi el nevoie de o victorie care sa fie asociat─â strict cu numele s─âu ╚Öi care s─â-i accentueze tripla imagine de ÔÇťerou, soldat devotat ╚Öi ap─âr─âtor al lui ChristÔÇŁ imagini ╚Öablon ale percep╚Ťiei colective despre liderii politici ╚Öi militari. ├Äntre un foarte posibil e╚Öec la por╚Ťile unui Madrid aflat la aproape o sut─â de kilometri ╚Öi o victorie imediat─â ╚Öi cert─â cu mare valoare propagandistic─â, Franco a ales ultima variant─â. (├Än acela╚Öi registru, Franco va face o ac╚Ťiune de imagine ╚Öi mai t├órziu, c├ónd, ├«n a doua jum─âtate a lunii octombrie ├«l va numi pe Mola, oficial, comandant al opera╚Ťiunilor de cucerire a Madridului.

├Än acest fel Caudillo [17] a evitat asocierea atacului e╚Öuat asupra capitalei cu numele s─âu, men╚Ťin├óndu-╚Öi imaginea de invincibilitate dob├óndit─â de la ├«nceperea opera╚Ťiunilor ╚Öi consacrat─â de episodul Alcazar.) Pe 22 septembrie Varella ├«l va ├«nlocui pe ┼Şague ╚Öi va ├«ncepe deplasarea c─âtre Toledo iar pe 27 septembrie trupele marocane, dup─â un veritabil m─âcel produs pe str─âzile ├«nguste ale ora╚Öului Toledo vor elibera Alcazarul care timp de 70 de zile rezistase cu succes atacurilor republicane ╚Öi vor oferi lui Franco o victorie de imagine de care avea at├óta nevoie.

La 28 septembrie 1936 ├«n cazarma bazei aeriene din Salamanca, sub paza atent─â a mili╚Ťienilor carli╚Öti, requetas, liderii na╚Ťionali╚Öti ├«l vor ├«nainta pe Franco, numit deja ÔÇťsalvatorul AlcazaruluiÔÇŁ la gradul de Generalissim al For╚Ťelor Na╚Ťionale de Uscat, Aeriene ╚Öi Navale iar pe 29 septembrie 1936 ├«l vor desemna ╚śef al Guvernului ╚Öi Statului Spaniol (oficial data desemn─ârii ca ╚Öef al statului este 1 octombrie 1936).

├Än aceea╚Öi zi, 29 septembrie 1936, Franco va intra ├«n Toledo, ├«ndrept├óndu- se cu statul s─âu major c─âtre vestita fort─ârea╚Ť─â, a c─ârei eliberare poate fi deci perceput─â ╚Öi ca un veritabil ╚Öi cinic joc politic. Aici, printre mormanele de ruine, Moscardo botezat ╚Öi el de c─âtre propaganda na╚Ťionalist─â ÔÇť├«ngerul din AlcazarÔÇŁ ├«l va ├«nt├ómpina la fel ca ╚Öi pe Varella, dar raportul adresat lui Caudillo  va fi diferit: Mi general, le entrego el Alc├ízar destruido, pero el honor queda intacto. (Generale, ├«ntregul Alcazar este distrus ├«ns─â onoarea noastr─â r─âm├óne ne╚Ötirbit─â).

NOTE

1. Denumire sub care erau cunoscute for╚Ťele armate spaniole dislocate ├«n Marocul spaniol formate din trupe de elit─â ale armatei, Legiunea str─âin─â spaniol─â(tercio) ╚Öi trupe de voluntari marocani comandate de ofi╚Ťeri spanioli (regulares). Trupele din peninsul─â erau denumite aproape peiorativ ÔÇťpeninsularesÔÇŁ
2. Francisco Paulino Hermenegildo Teodulo Franco y Bahamonde (1892-1975), general și conducător al statului spaniol în perioada 1936-1975.
3. Conform datelor furnizate de c─âtre Hugh Thomas ├«n lucrarea The Spanish Civil War efectivele retrase ├«ntre zidurile Alcazarului erau compuse din 650 solda╚Ťi din Garda Civil─â, 150 ofi╚Ťeri ai armatei, 35 de membrii ai Falangei, 10 membrii ai partidului Carlist, 25 de simpatizan╚Ťi monarhi╚Öti ╚Öi 40 de ╚Ť─ârani ╚Öi muncitori. Al─âturi de ace╚Ötia se aflau ╚Öi 600 de necombatan╚Ťi printre care aproape 500 de femei ╚Öi b─âtr├óni ╚Öi 50 de copii. Cel pu╚Ťin 100 dintre ace╚Ötia erau de fapt ostatici, membri ai unor familii cu simpatii recunoscut republicane .Cifrele difer─â de la o surs─â la alta.
4. Jose Sacanell Sanjurjo(1872-1936) renumit general spaniol, cunoscut mai ales pentru victoriile sale ├«mpotriva triburilo marocane r─âsculate ├«n regiunea Riff. ├Än 1932 va conduce o revolt─â militar─â nereu╚Öit─â. Condamnat la moarte, va fi exilat ├«n Portugalia dup─â ce pedeapsa va fi comutat─â ╚Öi de aici va conduce revolta din 1936 p├ón─â la 20 iulie, c├ónd va muri ├«n urma unui accident al avionului cu care inten╚Ťiona s─â se ├«ntoarc─â ├«n Spania.
5. Jose Maria Gil Robles y Quinones (1898- 1980) profesor de drept constitu╚Ťional fondator al C.E.D.A. (Confederacion Espanola de Derechas Autonomas-uniune de partide dreapta fondat─â ├«n martie 1936), ministru de r─âzboi ├«n guvernul Leroux.
6. Organiza╚Ťie clandestin─â a militarilor care promova idei antirepublicane, ├«nfiin╚Ťat─â ├«n iarna 1934-1935 ╚Öi care ├«n 1936 cuprindea aproximativ 3436 ofi╚Ťeri activi, 2131 de subofi╚Ťeri ╚Öi solda╚Ťi ╚Öi ├«n jur de 1843 de ofi╚Ťeri ├«n rezerv─â. ├Än acela╚Öi timp ├«n armata spaniol─â exista ╚Öi o alt─â organiza╚Ťie clandestin─â intitulat─â Uniunea Militar─â Republican─â Antifascist─â, apropiat─â de sociali╚Öti dar ╚Öi de comuni╚Öti. Interesant este c─â aceast─â organiza╚Ťie aflase de iminen╚Ťa opera╚Ťiunii ÔÇťCovadongaÔÇŁcum era codificat─â revolta de c─âtre na╚Ťionali╚Öti ╚Öi ini╚Ťiase la r├óndul ei opera╚Ťiunea ÔÇťRomeraleÔÇŁ, prin care se pl─ânuia r─âpirea ╚Öi asasinarea liderilor militari din Marocul spaniol ├«n data de 8 iulie 1936, opera╚Ťiune care a fost ├«ns─â descoperit─â ╚Öi oprit─â de primul ministru Casares
7. Emilio Vidal Mola general apropiat de mi╚Öcarea ÔÇťcarlist─âÔÇŁ.Va fi principalul conduc─âtor al revoltei ├«n peninsul─â ╚Öi dup─â moartea lui Sanjurjo principalul lui succesor al─âturi de Franco. Moare ├«n 3 iunie 1937 tot ├«ntr-un accident de avion.
8. Potectorat spaniol (1859-1956) pe teritoriul actualului Maroc ce cuprindea regiunile Rif și Tarfaya
9. A fost ├«nfin╚Ťat─â ├«n 1920 sub numele de Tercio de Extranjeros. ├Än septembrie 1920 Franco va fi numit comandantul primei ÔÇťbanderasÔÇŁ (unitate tactic─â de valoare batalion) iar ├«n iunie 1923 va deveni comandant al Legiunii.
10. Juan Blanco ┼Şague (1891-1952). La izbucnirea r─âzboiului civil era comandantul Legiunii str─âine. ├Än 1936 dup─â debarcare, va primi ╚Öi comanda trupelor marocane pe care le va conduce cu success p├ón─â la Maqueda (sept,1936). A fost avansat la gradul de general ├«n 1937 ╚Öi numit de Franco ministru al for╚Ťelor aeriene ├«n 1939.
11. Francisco Largo Caballero, lider socialist, supranumit ÔÇťun Lenin spaniolÔÇŁ va deveni prim-ministru ╚Öi ministru de r─âzboi ├«n septembrie 1936. Va reu╚Öi s─â restabileasc─â o relativ─â unitate ├«n r├óndul republicanilor dar se va opune tehnicii cominterniste de fuziune a comuni╚Ötilor cu sociali╚Ötii ╚Öi va fi destituit la indica╚Ťia sovieticilor ├«n 1937.
12. Federacion Anarhista Iberica (Federa╚Ťia Anarhist─â Iberica) F.A.I.-grupare anarhist─â; Confederacion Nacional del Trabajo (Confederatia Nationala a Muncii ) C.N. T. -grupare anarho-sindicalist─â; Union General de Trabajadores (Uniunea generala a muncii) U.G.T.-organiza╚Ťie sindical─â de orientare socialist─â, Partido Obrera de Unification Marxista (Partidul Muncitoresc de Unificare Marxista), Partido Comunista de Espania (Partidul Comunist Spaniol) P.C.E.
13. Alfredo Duany Kindelan(1879-1972) general de avia╚Ťie monarhist. Va ac╚Ťiona deosebit de eficient pentru ca la Salamanca Franco s─â fie desemnat ╚śef al Statului ├«n speran╚Ťa c─â acesta va reinstaura imediat monarhia.
14. Ramon Serrano Suner (1901-1986) avocat, membru al Ac╚Ťiunii Populare (Ac╚Ťiunea Popular─â era motorul CEDA) sus╚Ťin─âtor al Falangei, va fi desemnat de Franco ministru de interne ├«n perioada 1938-1940 ╚Öi ministru de externe ├«n perioada 1940-1942
15. C├ónd vorbim de rezisten╚Ťa ulterioar─â a Madridului trebuie s─â avem ├«n vedere un aspect deosebit de relevant: dup─â b─âtaliile de la Jarama ÔÇô februarie 1937 ╚Öi Guadalajara-martie 1937, Franco va ordona sistarea atacurilor masive ale Madridului pentru a evita distrugerea ora╚Öului.
16. Brigada a XI Interna╚Ťional─â comandat─â de generalul Kleber, este dislocat─â la Madrid pe 8 noiembrie 1936
17. C─âpetenie, conduc─âtor- expresie folosit─â de spanioli pentru desemnarea conduc─âtorului suprem.