Drama evreilor din unit─â╚Ťile speciale Sonderkommandos  jpeg

Drama evreilor din unit─â╚Ťile speciale Sonderkommandos

­čôü Holocaust
Autor: Anda Stoian

Elie Wiesel Study Tour, organizat de ÔÇ×American Councils for International Education in RomaniaÔÇŁ, a reprezentat o oportunitate de a cunoa╚Öte trecutul istoric ├«ntr-o manier─â direct─â ╚Öi pragmatic─â ╚Öi a generat, prin vizita de la Auschwitz, redactarea acestui articol, st├órnindu-mi, ├«n particular, interesul pentru trauma tr─âit─â de membrii unit─â╚Ťilor speciale, Sonderkommandos.      

Sonderkommandos reprezint─â o zon─â gri ├«n istoria Holocaustului, nefiind un subiect facil de abordat, ├«ntruc├ót presupune at├ót ├«n╚Ťelegerea mecanismului de autoap─ârare uman ├«n condi╚Ťii abrutizante, c├ót ╚Öi schimbarea propriet─â╚Ťii unor termeni ca victim─â ╚Öi agresor. Unit─â╚Ťile speciale ÔÇô denumire eufemistic─â folosit─â de nazi╚Öti pentru a edulcora rolul propriu-zis jucat de Sonderkommandos ÔÇô f─âceau parte din aplicarea ÔÇ×solu╚Ťiei finaleÔÇŁ ╚Öi func╚Ťionau ca un mecanism maladiv de folosire a evreilor pentru ├«ndeplinirea celor mai repulsive sarcini. Astfel, Sonderkommandos puteau lua denumirile de ÔÇ×SchleppersÔÇŁ, ÔÇ×LeichentragerÔÇŁ (cei care scoteau ╚Öi ├«ngropau cadavrele din camerele de gazare), ÔÇ×HeizerÔÇŁ (cei care ardeau cadavrele ├«n crematoriu), ÔÇ×AschenkommandoÔÇŁ (unitate care ├«mpr─â╚Ötia cenu╚Öa). ├Äntruc├ót nazi╚Ötii au creat ÔÇ×solu╚Ťia final─âÔÇŁ din ra╚Ťionamente eminamente economice, fiecare cadavru era privit din aceast─â perspectiv─â, fapt pentru care existau Sonderkommandos responsabili cu extragerea din╚Ťilor de aur (ÔÇ×denti╚ÖtiiÔÇŁ) ╚Öi cu t─âierea p─ârului, folosit ulterior pentru produc╚Ťia de l├ón─â. P├ón─â ├«n 1942, SK erau grupuri formate ad-hoc din evrei de origine slovak─â, ale╚Öi pe criterii de for╚Ť─â fizic─â ╚Öi v├órst─â. Plasarea ├«ntr-o astfel de unitate era o mi╚Öcare sinuciga╚Ö─â, ├«ntruc├ót SK erau uci╚Öi imediat dup─â ├«ndeplinirea sarcinilor date (arderea sau ├«ngoparea cadavrelor atunci c├ónd cuptoarele nu func╚Ťionau), fiind evitat─â astfel r─âsp├óndirea pove╚Ötilor din camerele de gazare, ce trebuiau s─â r─âm├ón─â pentru evrei ÔÇ×duschenÔÇŁ.

Members of a Sonderkommando 1005 unit pose next to a bone crushing machine in the Janowska concentration camp png png

Putem distinge astfel, pe l├óng─â dimensiunea fizic─â a dramei evreilor SK ÔÇô reprezentat─â de macabrul vizual al existen╚Ťei petrecute ├«ntr-un continuu sepulcru ÔÇô ╚Öi o dimensiune moral─â, ce se traduce ca o lupt─â continu─â ├«ntre salvarea proprie sau sacrificiul pentru ceilal╚Ťi. Aceast─â lupt─â intrinsec─â se manifest─â ├«n special ├«n cazul SK din ÔÇ×AuskleideraumÔÇŁ, o anticamer─â a infernului nazist. ├Änainte de a intra ├«n camerele de gazare, evreii erau ╚Ťinu╚Ťi ├«n aceast─â camer─â de a╚Öteptare, p─âzit─â de unit─â╚Ťile speciale, ce se aflau ├«n pozi╚Ťia ingrat─â de a eluda adev─ârul ╚Öi de a perpetua variant─â nazist─â (prizonierilor le era spus c─â sunt du╚Öi la du╚Öuri). Existau ├«ns─â ╚Öi cazuri ├«n care membrii SK alegeau s─â le spun─â adev─ârul, fapt care era pl─âtit cu propria moarte. ├Än memoriile supravie╚Ťuitorilor unit─â╚Ťilor speciale, cum este Filip Muller, sunt ├«nsemnate modurile ├«n care erau pedepsi╚Ťi acei Sonderkommandos c├ónd alegeau moralitatea ├«n detrimentul vie╚Ťii, un episod marcant fiind cel ├«n care un membru al unit─â╚Ťii sale este ars de viu.

Dup─â 1943, SK a ├«nceput s─â capete o form─â mai bine definit─â, membrii fiind v─âzu╚Ťi ca pioni valoro╚Öi ├«n aplicarea ÔÇ×solu╚Ťiei finaleÔÇŁ, nu doar ca o for╚Ť─â de munc─â temporar─â, ucis─â imediat dup─â ├«ndeplinirea sarcinilor. Pentru a preveni totu╚Öi r─âsp├óndirea atrocit─â╚Ťilor din camerele de gazare printre prizonierii de r├ónd, evreii din unit─â╚Ťile speciale erau izola╚Ťi, fiind plasa╚Ťi ├«n blocul 2 din Birkenau I ╚Öi ├«n blocul 12 din Auchwitz II. Din 1944, claustrarea s-a accentuat odat─â cu aplicarea unei noi m─âsuri naziste ce presupunea izolarea fiec─ârei unit─â╚Ťi SK ├«n crematoriul ├«n care lucra. Astfel, Sonderkommandos nu p─âr─âseau crematoriul respectiv. Existau, totu╚Öi, momente ├«n care reu╚Öeau s─â comunice cu restul lag─ârului ╚Öi s─â manifeste o oarecare form─â de rezisten╚Ť─â antinazist─â (cum este revolta din 1944, c├ónd au reu╚Öit s─â dea foc Crematoriului IV, s─â omoare un Kapo ├«n crematoriul II). Dup─â acest moment, 450 de membrii ai unit─â╚Ťilor speciale au fost uci╚Öi, iar al╚Ťi 150, la sf├ór╚Öitul lunii decembrie 1944.

Dintre cei aprox. 2000 de evrei care au f─âcut parte din ÔÇ×unit─â╚Ťile specialeÔÇŁ doar 80 au supravie╚Ťuit. Memoriile supravie╚Ťuitorilor, dar ╚Öi alte ├«nsemn─âri g─âsite ulterior pe teritoriul fostului lag─âr reprezint─â o modalitate direct─â ╚Öi veridic─â din punct de vedere istoric pentru p─âtrunderea ├«n universul nazist al lag─ârelor de exterminare, dar ╚Öi o form─â de analiz─â a psihicului uman ├«n condi╚Ťii de extrem─â ├«nstr─âinare ╚Öi anulare a orcaror valori cunoscute anterior.

Drama tr─âit─â de Sonderkommandos apare ├«n proza de specialitate sub denumirea de ÔÇ×zona griÔÇŁ, ├«ntruc├ót linia de demarca╚Ťie dintre opresor ╚Öi victim─â este foarte fin─â. Pe de-o parte, evreii cu acest statut special tr─âiau ├«n condi╚Ťii vag mai bune dec├ót restul de╚Ťinu╚Ťilor ╚Öi aveau certitudinea c─â vor supravie╚Ťui (c─â nu vor fi trimi╚Öi c─âtre camerele de gazare) pentru o perioad─â mai lung─â de timp, ├«ns─â pre╚Ťul pl─âtit pentru acest statut era ├«ntoarcerea ├«mpotriva propriului seam─ân. Tr─âind ├«ntr-un dualism perpetuu, supravie╚Ťuitorii Sonderkommandos se autocaracterizeaz─â ca indivizi lipsi╚Ťi de identitate, ni╚Öte ÔÇ×figure patetice, aproape obscene; nu pe deplin inocente, dar nici vinovateÔÇŁ (Primo Levi, supravie╚Ťuior ╚Öi fost membru SK, ├«n memoriile sale Cei ├«neca╚Ťi ╚Öi cei salva╚Ťi). Levi merge mai departe ╚Öi denume╚Öte SK ca fiind ÔÇ×cea mai demonic─â crim─â a na╚Ťional-socialismuluiÔÇŁ, ├«ntruc├ót scopul final era de a-i transforma pe evrei din inamici, ÔÇ×din colaboratori originari ai grupului adversar, ex-inamici, nedemni de ├«ncredere prin defini╚ŤieÔÇŁ ├«n complici. Acest demers putea fi realizat doar ÔÇ×├«ngrop├óndu-i ├«n vin─â, p─ât├óndu-le m├óinile cu s├ónge, compromi╚Ť├óndu-i c├ót de mult cu putin╚Ť─â ╚Öi stabilind astfel o leg─âtur─â de complicitate ce nu le mai permitea s─â dea ├«napoiÔÇŁ. Levi face referire ╚Öi la mitul biblic al lui Cain ╚Öi Abel, schi╚Ť├ónd implica╚Ťiile profunde ale cre─ârii ÔÇ×unit─â╚Ťilor specialeÔÇŁ: ÔÇ×Am reu╚Öit. Nu mai sunte╚Ťi cealalt─â ras─â, primul inamic al Reichului milenial, nu mai sunte╚Ťi oamenii care resping idoli. V-am corupt, v-am tras la fund odat─â cu noi. Acum sunte╚Ťi ca noi, voi oameni m├óndri: v-a╚Ťi p─âtat m├óinile cu propriul s├ónge. Voi, asemenea nou─â ╚Öi asemenea lui Cain, v-a╚Ťi ucis propriul frate.ÔÇŁ Cu alte cuvinte, scopul cre─ârii acestor unit─â╚Ťi nu era strict o necesitate, ci o form─â de a distrugere total─â, nu doar a fizicului, ci ╚Öi a spiritului. Anihilarea temporar─â a moralit─â╚Ťii apare ├«n opera lui Levi sub denumirea de ÔÇ×spirit echivocÔÇŁ, concept ce este similar cu cel folosit de Lawrence Langer (teoretician al Holocaustului), ÔÇ×sine ad libitumÔÇŁ, ce presupune o anihilare paradoxal─â a sinelui de c─âtre el ├«nsu╚Öi pentru a supravie╚Ťui. Pentru a ├«ndeplini sarcinile de Sonderkommandos, membrii acestor unit─â╚Ťi au renun╚Ťat la normele culturale ╚Öi etice aplicate anterior, devenind de la o zi la alt─â simpli executan╚Ťi ai unor ac╚Ťiuni prescrise.

De╚Öi majoritatea evreilor din ÔÇ×unit─â╚Ťile specialeÔÇŁ nu au supravie╚Ťuit, m─ârturiile scrise ├«ngropate de ace╚Ötia ├«n jurul crematoriilor reprezint─â o important─â component─â ├«n documentarea Holocaustului (al─âturi de autobigrafiile ╚Öi publica╚Ťiile supravie╚Ťuitorilor). Oameni ca Zalman Gradowski, Zalman Lewenthal ╚Öi Leyb Langfus , de╚Öi ╚Ötiau c─â vor muri, au avut t─âria s─â scrie despre toate atrocit─â╚Ťile pe care le-au v─âzut ├«n lag─âr, sper├ónd ├«ntr-o viitoare eliberare ╚Öi devoalare a celor petrecute la Auschwitz. Reprezentativ─â ├«n acest sens r─âm├óne scrisoarea lui Zalman Gradowski (redactat─â ├«n ultima zi a vie╚Ťii sale ╚Öi ├«ngropat─â al─âturi de 81 de pagini de manuscris la Birkenau). Supravie╚Ťuitorii, oameni ca Shlomo Venezia ╚Öi YaÔÇÖakov Silberberg, m─ârturisesc ├«n memoriile lor faptul c─â drama tr─âit─â ├«n ÔÇ×unit─â╚Ťile specialeÔÇŁ a r─âmas perpetuu parte a fiin╚Ťei lor ╚Öi le-a umbrit ├«ntreaga existen╚Ť─â, fiind o barier─â ├«n calea normalit─â╚Ťii.

Aceast─â component─â a Holocaustului, de multe ori, nu foarte atent dezb─âtut─â, suprinde ├«n cea mai pur─â form─â urm─ârile nazismului ╚Öi consecin╚Ťele permanente pe care astfel de atitudini extremiste le au asupra spiritului uman. De multe ori, scrierile despre Holocaust se concentreaz─â asupra persecu╚Ťiei fizice ╚Öi asupra violen╚Ťei vizuale a ÔÇ×unit─â╚Ťile specialeÔÇŁ, ├«ns─â cu adev─ârat dramatic este maladismul psihic din spatele ÔÇ×unit─â╚Ťile specialeÔÇŁ ce vizeaz─â anularea complet─â a tot ceea ce este uman ├«n individ, ╚Ötergerea orc─âror r─âm─â╚Öite de moralitate ╚Öi de normalitate, fapt pentru care este vital s─â cunoa╚Ötem trecutul istoric ╚Öi s─â con╚Ötientiz─âm gravitatea extremismului.