Domnia lui Constantin Br├óncoveanu: apogeul diploma┼úiei medievale rom├óne┼čti jpeg

Domnia lui Constantin Br├óncoveanu: apogeul diploma┼úiei medievale rom├óne┼čti

­čôü Istorie Medieval─â Rom├óneasc─â
Autor: Andrei Alexandru Capusan

La sf├ór┼čitul veacului al XVII-lea ┼či ├«n primii ani ai secolului urm─âtor, ÔÇ×secolul luminilorÔÇŁ, arta diplomatic─â rom├óneasc─â atinge un deosebit grad de perfec┼úionare ├«n timpul domniei ├«n ┼óara Rom├óneasc─â a lui Constantin Br├óncoveanu (1688-1714), urma┼čul la tron al lui ┼×erban Cantacuzino, dar ┼či nepot al acestuia.

T├ón─ârul domn de 34 de ani nu s-a gr─âbit s─â continue orientarea politic─â filohabsburgic─â a unchiului s─âu. A procedat astfel cu mult─â ├«n┼úelepciune deoarece ├«┼či va atrage ├«n scurt─â vreme nemul┼úumirea habsburgilor, concretizat─â ├«n expedi┼úia militar─â ├«ntreprins─â ├«n Valahia de armata austriac─â aflat─â sub comanda generalului Heissler ┼či ├«nfr├ónt─â la Z─ârne┼čti, ├«n 1690. Proced├ónd cu tact ┼či abilitate, domnul-c─ârturar de la sf├ór┼čitul veacului al XVII-lea ┼či ├«nceputul celui urm─âtor a avut, pe parcursul lungii sale domnii de 26 de ani, o politic─â extern─â echilibrat─â, ├«ntre┼úin├ónd bune rela┼úii cu Austria lui Leopold I, Polonia lui Jan Sobieski ┼či a urma┼čilor acestuia, Rusia lui Petru I, dar ┼či Fran┼úa lui Ludovic al XIV-lea. Constantin Br├óncoveanu nu s-a gr─âbit s─â se orienteze direct ┼či vizibil spre Rusia lui Petru cel Mare, a┼ča cum o va face la un moment dat contemporanul s─âu de pe tronul Moldovei, Dimitrie Cantemir.  

Uria┼če sume de bani iau drumul Stambulului 

Excelent cunosc─âtor al situa┼úiei politice interna┼úionale, Br├óncoveanu a realizat c─â niciuna dintre cele trei Mari Puteri vecine, Austria, Polonia ┼či Rusia, nu putea garanta, cu ├«ntregul poten┼úial militar de care dispunea, independen┼úa statal─â ┼či suveranitatea na┼úional─â a ┼ó─ârii Rom├óne┼čti ├«n fa┼úa Por┼úii. Din contr─â, ├«n ceea ce prive┼čte Austria ┼či Polonia, Leopold I, Jan Sobieski ┼či urma┼čii lor nutreau mai degrab─â inten┼úia clar─â de a ocupa ei ├«n┼či┼či ┼ú─ârile rom├óne dec├ót de a le ajuta s─â se elibereze de sub suzeranitatea otoman─â. Br├óncoveanu a r─âmas mai departe pe o pozi┼úie de clar─â ┼či constant─â expectativ─â, a┼čtept├ónd o conjunctur─â interna┼úional─â favorabil─â pentru a opta pentru o anume putere european─â. ├Än acela┼či timp, s-a str─âduit s─â adoarm─â orice suspiciune a sultanului ┼či marilor dreg─âtori de la Constantinopol, instrumentul cel mai conving─âtor fiind uria┼čele sume de bani care luau drumul Stambulului. Numai a┼ča se explic─â cum a reu┼čit domnul valah s─â se men┼úin─â ├«n scaunul ┼ó─ârii Rom├óne┼čti mai bine de un sfert de secol, aproape 26 de ani, ÔÇ×stabilitate nemai├«nt├ólnit─â din vremea lui Matei Basarab ÔÇö aprecia dr. Paul Cernovodeanu ÔÇö datorit─â cump─ât─ârii, chibzuin┼úei ┼či felului ├«n care a ├«n┼úeles s─â-┼či ├«ndeplineasc─â menirea de promotor al idealului de independen┼ú─â a patriei, ├«ntr-o perioad─â de mare restri┼čte ┼či tulbur─âri ├«n acest col┼ú al continentului europeanÔÇŁ.

Coresponden┼ú─â diplomatic─â impresionant─â: 282 de scrisori identificate p├ón─â acum 

Foarte bine informat, domnul era un perfect cunosc─âtor al situa┼úiei interna┼úionale, mai exact al celor mai recente evenimente, ├«n detaliu ┼či aduse la zi. Acest lucru a putut fi posibil prin crearea unui minu┼úios ┼či bine pus la punct aparat diplomatic, modern ┼či la standarde europene de func┼úionare. Cancelaria domneasc─â, foarte activ─â ┼či eficace, era alc─âtuit─â din dieci specializa┼úi ├«n limbile latin─â ┼či italian─â (Giovanni Candido Romano sau ÔÇ×Ioan RomanulÔÇŁ ori ÔÇ×Ioan Fr├ónculÔÇŁ, Anton Maria Del Chiaro), german─â (Ladislau Teodor Dindar, Peter Grienner, contele Bartolomeo Ferrati, medicul Cur┼úii din Bucure┼čti), polonez─â (Andreas Wolff din Cotnari, ÔÇ×pisarul le┼čescÔÇŁ ┼či Nicolaus Wolff, ambii originari din Polonia), turc─â (clucerul Afenduli din Constantinopol), maghiar─â ┼či rus─â (cei doi fra┼úi din ┼×cheii Bra┼čovului, David ┼či Teodor Corbea, fiii popii Ioan de la biserica ÔÇ×Sf. NicolaeÔÇŁ din ┼×cheii Bra┼čovului), precum ┼či greac─â (grecii Nicolo da Porta din Chios ┼či Spiridon) care ┼čtiau absolut to┼úi s─â opereze cu cifru.

tar jpg jpeg

Numai a┼ča a reu┼čit domnul s─â ├«ntre┼úin─â, beneficiind de ajutorul stolnicului Constantin Cantacuzino ┼či de priceperea ┼či competen┼úa diecilor de cancelarie, o bogat─â coresponden┼ú─â diplomatic─â ÔÇô 282 de scrisori identificate la ora actual─â ÔÇô ├«n limbile latin─â, italian─â, greac─â, polon─â, rus─â, german─â ┼či maghiar─â, nu numai cu suveranii vremii, ├«mp─âratul Austriei, ┼úarul Rusiei, regii Fran┼úei ┼či Poloniei, dar ┼či cu oameni de stat, generali, austrieci, poloni ┼či ru┼či, ambasadori ai Marilor Puteri la Constantinopol (englez, olandez, austriac, vene┼úian), Suveranul Pontif, cardinali, prela┼úi ai Bisericii R─âs─âritului, c─ârturari greci. Din cele 282 de scrisori amintite, mai bine de jum─âtate, adic─â 170, au un caracter politico-diplomatic, fapt care, apreciaz─â acela┼či istoric rom├ón mai sus-men┼úionat, Paul Cernovodeanu, ÔÇ×├«l arat─â pe Br├óncoveanu ca pe unul din voievozii cu activitatea cea mai dinamic─â pe plan extern, al─âtur├óndu-l de Mihai Viteazul, de la care se cunosc 240 de astfel de misiveÔÇŁ.

S─â nu trecem cu vederea nici vasta re┼úea de agen┼úi ┼či emisari creat─â de domn, ┼či ├«ntre┼úinut─â la Curtea acestuia de la Bucure┼čti, av├ónd ochii a┼úinti┼úi ├«n permanen┼ú─â spre Viena, Constantinopol, Moscova ┼či Var┼čovia, format─â din c─ârturari, comercian┼úi ┼či clerici ardeleni, sud-dun─âreni sau levantini, trimi┼či ├«n importan┼úe misiuni ├«n capitalele europene. S─â amintim doar c├óteva nume reprezentative: ceau┼čul David Corbea (├«n misiune la Var┼čovia ├«n 1698), Gheorghe Castriotul, originar din Castoria, Panaiot Radu ┼či P─âtru Damian (├«n misiune la ┼úarul Rusiei, Petru I, ├«n intervalul 1699-1701), medicul Iacob Pylarino din Cefalonia, vene┼úianul Bussi (├«n misiune la Viena, ├«n 1698), la care s-au ad─âugat trimi┼čii domne┼čti permanen┼úi la Constantinopol ÔÇö kapukehaiele ÔÇö Ghiorghios Clironomos ┼či Ianachi Porphyrita, fo┼čti dragomani ai reziden┼úei habsburgice la Poart─â. Lista poate continua cu emisarii lui Br├óncoveanu pe l├óng─â hanii t─âtari din Crimeea ┼či sultanii din Bugeac, Toma portar, Ianachi c─âpitan, ├«n 1696, Luca vistier ┼či Dumitra┼čco Caramanl─âu, mare postelnic, ├«n 1698, ┼či cu negustorul Caraiani aflat ├«n misiune la Vene┼úia la ├«nceputul ÔÇ×Veacului LuminilorÔÇŁ (1700-1704).

Cursuri de limba latin─â la Academia Sf. Sava 

Cancelaria domneasc─â a fost, a┼čadar, complet reorganizat─â ┼či modernizat─â de neobositul domnitor. ├Än conformitate cu declara┼úiile secretarului s─âu florentin, Anton Maria Del Chiaro, domnul ÔÇ×punctual ┼či iscusit ├«n toate treburile sale, nu numai de acas─â, ci ┼či str─âine, ├«ntre┼úinea mai mult ca oric├ónd o coresponden┼ú─â prin scrisori cu feluri┼úi potenta┼úi, ├«n care ┼úinea cu lefuri bune, mai mul┼úi dieci pentru limbile italian─â, latin─â, german─â ┼či polon─â (pe l├óng─â cea greac─â ┼či turc─â). La toat─â aceast─â coresponden┼ú─â nu numai c─â-l f─âcea p─ârta┼č pe... Constantin Cantacuzino stolnicul, unchiul s─âu, ci ├«i l─âsa lui toat─â grija ┼či diriguirea ├«n leg─âtur─â cu r─âspunsurile ┼či celelalte, potrivit ├«nsemn─ât─â┼úii negocierilor, astfel c─â to┼úi diecii aminti┼úi aveau porunc─â de la domn s─â le duc─â p├ón─â la ├«ncheiere cu acelaÔÇŁ.

harta jpg jpeg

Hartă a Țărilor Române, a Balcanilor și a Ungariei în vremea lui Constantin Brâncoveanu

Domnul mai dispunea totodat─â de pisari pentru limbile rus─â ┼či maghiar─â, iar ├«n unele cazuri, atunci c├ónd coresponden┼úa sa poseda un caracter strict secret ┼či confiden┼úial, opera cu cifru. Acelea┼či metode le-a utilizat ┼či stolnicul Constantin Cantacuzino, care a purtat la r├óndul lui o coresponden┼ú─â paralel─â, ├«ns─â separat─â de cea a domnitorului, peste hotare, folosind c├ónd emisarii lui Br├óncoveanu, c├ónd pe ai lui personali.

Pentru ├«nv─â┼úarea limbilor str─âine, at├ót de necesare personalului cancelariei domne┼čti, ├«n special a limbii latine, Br├óncoveanu a autorizat introducerea de cursuri corespunz─âtoare ├«n Academia domneasc─â de la Sf. Sava ÔÇô unde, dup─â cum se cunoa┼čte, ├«nv─â┼ú─âm├óntul se desf─â┼čura ├«n limba greac─â ÔÇô ┼či a ├«ncurajat ini┼úiativa alc─âtuirii unor dic┼úionare, cum a fost dic┼úionarul latino-rom├ón Dictiones Latinae cum Valachica Interpretatione, oper─â a ÔÇ×pisarului ungurescÔÇŁ Teodor Corbea din ┼×cheii Bra┼čovului ┼či a episcopului Mitrofan al Buz─âului, la sf├ór┼čitul veacului al XVII-lea.

Politic─â de echilibru ├«ntre habsburgi ┼či otomani 

De asemenea, Br├óncoveanu ┼či stolnicul Cantacuzino erau la curent cu informa┼úiile ap─ârute ├«n presa european─â a vremii, ei primind ÔÇ×diariiÔÇŁ ┼či reviste cu con┼úinut politic de la Viena ┼či Vene┼úia, ┼či pe care, ├«n timpul r─âzboiului dintre ÔÇ×Liga Sf├ónt─âÔÇŁ ┼či Poart─â, le-au trimis ┼či ambasadorilor britanic ┼či olandez de la Constantinopol.

Un ultim, dar nu mai pu┼úin ├«nsemnat aspect asupra c─âruia vom z─âbovi, se refer─â la frecventarea asidu─â a Cur┼úii Domne┼čti din Bucure┼čti de c─âtre o serie de emisari diplomatici str─âini, dup─â ├«nceperea negocierilor de pace ├«ntre principalii protagoni┼čti ai r─âzboiului, imperialii ┼či otomanii. Totodat─â, schimbul de misive dintre negociatorii de la Viena ┼či Constantinopol s-a f─âcut prin ┼óara Rom├óneasc─â, cu ├«ng─âduin┼úa domnitorului, care, ├«mpreun─â cu unchii s─âi Cantacuzini, sf─âtuitorii s─âi, a c─âutat s─â ┼úin─â Valahia departe de fl─âc─ârile conflictului ┼či s─â-i apere statutul de autonomie.

Br├óncoveanu s-a eschivat, totodat─â, ├«n m─âsura posibilului, de la o cooperare activ─â cu turcii, duc├ónd o politic─â dibace de echilibru ├«ntre habsburgi ┼či otomani. De aceea, el nu s-a mul┼úumit numai cu simpla pozi┼úie neutr─â de observator, ci a ├«ncurajat demersurile diplomatice ini┼úiate de britanici ┼či olandezi, menite a aduce pacea ├«n zon─â, fapt cunoscut ┼či apreciat de contemporanii s─âi.