Dezastrul de la Cet─â┼úile dacilor din Mun┼úii Or─â┼čtie   situri protejate UNESCO jpeg

Dezastrul de la Cet─â┼úile dacilor din Mun┼úii Or─â┼čtie - situri protejate UNESCO

Afirma┼úiile f─âcute recent de Ministrul Culturii, Mircea Diaconu, cu privire faptul c─â Rom├ónia risc─â s─â piard─â statutul de protec┼úie UNESCO a fort─âre┼úele dacice din Mun┼úii Or─â┼čtie este o recunoa┼čtere ┼či ├«n acela┼či timp un semnal de alarm─â referitor la starea jalnic─â ├«n care se g─âse┼čte ├«ntreg patrimoniul cultural din ┼úara noastr─â.

├Än acest moment statutul de protec┼úie UNESCO ├«┼či ├«ntinde umbrela asupra a ┼čapte zone de la noi din ┼úar─â:Delta Dun─ârii (1991), M─ân─âstirea Horezu (1993), Bisericile pictate din nordul Moldovei (1993), A╚Öez─âri s─âse╚Öti cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Fort─âre╚Ťe dace din Mun╚Ťii Or─â╚Ötie (1999), Biserici de lemn din Maramure╚Ö (1999) ┼či Centrul vechi istoric din Sighi╚Öoara (1999). Statutul de monument UNESCO atrage cu sine o greutate de imagine ┼či o importan┼ú─â cov├ór┼čitoare recunoscut─â la nivel interna┼úional, care conteaz─â deosebit de mult ├«n promovarea ┼či marketing-ul care poate fi f─âcut unui monument sau unui sit arheologic. Toate se transpun ├«n cele din urm─â ├«ntr-un num─âr mai mare de turi┼čti care se arat─â dornici s─â le viziteze.

image

Totu┼či problemele pe care aceste edificii, hai s─â spunem cele mai de pre┼ú ale patrimoniului rom├ónesc, le au, arat─â c─â nu ┼čtim ┼či nu suntem preg─â┼úi s─â-i primim pe ace┼čti turi┼čti ┼či mai mult dec├ót at├ót ne batem joc de mo┼čtenirea ├«nainta┼čilor ┼či recunoscut─â de al┼úii.

Lipsa c─âilor de acces, a parc─ârilor, a locurilor de cazare, a unor utilit─â┼úi elementare, slaba gestinoare a traseelor care pot fi urmate de turi┼čti, sunt principalele inconveniente peste care mul┼úi vizitatori trebuie s─â treac─â pentru a putea s─â mearg─â s─â vad─â aceste bijuterii. Dac─â unii se dovedesc a fi de acord cu acestea, intervine lipsa de interes pentru obiectivul respectiv ┼či probabil din cele ┼čapte obiective protejate de UNESCO ├«n Rom├ónia, cet─â┼úile din Mun┼úii Or─â┼čtie stau cel mai r─âu la acest capitol. Acoperite cu vegeta┼úie, cu o paz─â ┼či o gestionare slab─â, cu extrem de rare ac┼úiuni de restaurare ┼či conservare, la discre┼úia braconierilor ┼či insuficient explorate arheologic vestigiile sunt la nivlul multora dintre edificiile sau siturile arheologice de categoria A de la noi.

Dac─â v─â ├«ntreba┼úi de ce nu v─â putem spune informa┼úii clare cu privire la num─ârul de turi┼čti rom├óni ┼či str─âini care vin anual aici este pentru c─â nu se pot face astfel de statistici-nu are cine! Raportul de monitorizare al CNR UNESCO din 2009 specific─â foarte clar acest aspect. La care se mai adaug─â unul extrem de revolt─âtor pentru orice turist din lume-nu exist─â personal-ghizi-care s─â v─â prezinte locurile. Sunt doi speciali┼čti de la Muzeul Civiliza┼úiei Dacice ┼či Romane care se deplaseaz─â aici doar c├ónd se fac solicit─âri exprese. ├Än plus singurul punct de informare din ├«ntreaga zon─â exist─â la Coste┼čti.  ┼×i totu┼či dac─â aceste monumente UNESCO arat─â a┼ča, ce preten┼úii ar trebui s─â emitem ├«n cazul celorlalte care nu sunt de aceast─â categorie...

Dac─â pentru m─ân─âstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, unele din a╚Öez─âri s─âse╚Öti cu biserici fortificate din Transilvania, biserici de lemn din Maramure╚Ö ┼či centrul vechi istoric din Sighi╚Öoara mai exist─â o utilitate practic─â ce determin─â o serie de lucr─âri de repar┼úie, cet─â┼úile dacice sunt total izolate ┼či nu de┼úin acest atu. Delta Dun─ârii intr─â ├«n patrimoniu UNESCO ca biosfera ┼či nu este obiect al discu┼úiei noastre.

Ultimele reacţii ale Ministrului Culturii

Aceste zone intrate ├«n patrimoniul mondial sunt atent monitorizate, nu doar de exper┼úi ai statului respectiv, ci ┼či de reprezentan┼úi ai UNESCO. O dat─â la doi ani se ├«ntocme┼čte un raport cu privire la starea acestor edificii, ├«n plus ┼či exper┼úii Comitetului Patrimoniului Mondial ├«┼či fac evalu─ârile ┼či monitoriz─ârile lor.

Totu┼či concluziile ┼či sesiz─ârile exper┼úilor r─âm├ón f─âr─â r─âspuns de cele mai multe ori, chiar ┼či acolo unde lucrurile stau mult mai bine dec├ót la Cet─â┼úile dacilor din Mun┼úii Or─â┼čtie. Amintim aici ┼či raportul privind starea de conservare a bisericilor pictate din Bucovina, despre directorul DJCCPN Suceava nu avea cuno┼čtin┼ú─â, de┼či ├«i fusese adresat ┼či domniei sale la vreo ┼čase luni de c├ónd acesta fusese ├«ntocmit.

Ce nu vezi atunci când vizitezi bisericile pictate din Bucovina

Dup─â ce chiar ├«nainte de investitur─â ├«n programul de guvernare al noului cabinet se amintea ├«ntre priorit─â┼úi c─â, ├«n cazul cet─â┼úilor dacice "este absolut necesar─â reglementarea statutului lor la nivel legislativ, oprirea degrad─ârii prin implementarea unor m─âsuri concrete de protec┼úie, conservare ┼či restaurare, precum ┼či eliminarea total─â a furturilor de piese dacice prin asigurarea unor perimetre de paz─â", noul minitru a f─âcut un drum spre aceast─â zon─â, iar reac┼úiile au fost pe m─âsura distrugerilor.

"Cet─â┼úile dacice sunt protejate UNESCO. Ce facem noi cu asta? Nimic. ┼×i, dac─â cumva vine un control UNESCO, pierdem statutul. Deci dac─â nu facem ceva cu urgen┼ú─â maxim─â pierdem statutul de protec┼úie UNESCO pentru cet─â┼úile dacice", a spus, ├«ntr-o conferin┼ú─â de pres─â, ministrul Diaconu.

El a ad─âugat c─â autorit─â┼úile care au atribu┼úiuni legate de aceste obiective ┼či Ministerul Culturii trebuie s─â ac┼úioneze "cu foarte mare vitez─â". Mircea Diaconu a precizat c─â situl Sarmizegetusa este aproape ├«n paragin─â ┼či "cre┼čte p─âdurea peste el".

"Ce facem noi cu el? Paragin─â. Cre┼čte p─âdurea peste. Arborii de acolo par mai importan┼úi dec├ót vestigiile. E de ne├«n┼úeles lucrul acesta", a spus Diaconu.

Ministrul Culturii a anun┼úat c─â, ├«n trei s─âpt─âm├óni, ├«┼či propune s─â dea un r─âspuns final ├«n ceea ce prive┼čte rezolvarea problemei cet─â┼úilor dacice din Mun┼úii Or─â┼čtiei ┼či s─â adune la aceea┼či mas─â administra┼úia public─â local─â, Consiliul Jude┼úean, speciali┼čtii ┼či Ministerul Culturii pentru a g─âsi o solu┼úie.

El a promis c─â ├«n maxim trei s─âpt─âm├óni ├«┼či propune s─â mearg─â la Sarmizegetusa pentru a prezenta r─âspunsul public al ministerului cu privire la solu┼úiile pentru aceste obiective.

Pentru acurate┼úea informa┼úiilor trebuie spus c─â exist─â surse de informare destul de bogate despre aceste vestigii pornind de la site-ul UNESCO, la cel al INMI (Institutul Na┼úional al Monumentelor Istorice), la cimec.ro ┼či altele. De asemenea pe site-ul http://www.cnr-unesco.rose pot gasi si rapoartele de monitorizare ale acestor edificii.

Ce ar însemna pierderea statutului UNESCO

├Än primul r├ónd cet─â┼úile dacilor risc─â s─â pierd─â promovarea care se realizeaz─â prin intermediul UNESCO. De asemenea protec┼úia ┼či aten┼úia deosebit─â de care au parte aceste edificii va fi limitat─â la ceea ce se ├«nt├ómpl─â cu monumentele aflate ├«n LMI (Lista Monumentelor Istorice), categoria A. Altfel spus sunt de importan┼ú─â na┼úional─â, dar cum se comport─â autorit─â┼úile, proprietarii sau gestionarii cu sute, dac─â nu mii de astfel de monumente se vor ocupa ┼či de ele. ┼óin├ónd cont c─â sunt ├«n zone mai pu┼úin accesibile vor r─âm├óne cel mai probabil prad─â braconierilor, mai mult dec├ót sunt ├«n prezent. Ca atrac┼úii turistice abia dac─â sunt azi vizitate, ce ar ├«nsemna o excludere din lista UNESCO, dac─â nu o dec─âdere ┼či mai mare. Lipsa de coordonare ├«n ceea ce prive┼čte explorarea arheologic─â, conservarea ┼či punerea ├«n eviden┼ú─â a noilor descoperiri, va fi des─âv├ór┼čit─â.

Ce se afl─â sub protec┼úia UNESCO ├«n Mun┼úii Or─â┼čtiei

Cele ╚Öase fort─âre╚Ťe care au format sistemul defensiv al lui Decebal ┼či care fac acum parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO sunt Sarmizegetusa Regia, Luncani-Piatra Ro╚Öie, Coste╚Öti-Blidaru, Coste╚Öti-Cet─â╚Ťuie, C─âp├ólna ╚Öi B─âni╚Ťa. Acestea, construite ├«n stilul murus dacicus, au fost ridicate ├«ntre secolul I ├«.Hr. ╚Öi secolul I d.Hr. pentru ap─ârare ╚Öi protec╚Ťie contra cuceririi romane. Ele reprezint─â o imagine bine p─âstrt─â a Epocii Fierului ├«n Rom├ónia.

1. Sarmizegetusa Regia-Gr─âdi┼čtea Muncelului sau Dealul Gr─âdi┼čtii (capitala regatului lui Decebal), situat─â pe versantul sudic ┼či culmile muntelui Muncelu, a fost construit─â ├«n rela┼úie cu z─âc─âmintele de fier din vecin─âtate (de altfel, ├«n zon─â au func┼úionat cele mai mari ateliere de prelucrare a metalelor din sud-estul Europei. Situl antic este construit ├«n ├«ntregime pe terase antropogene:cetatea ├«nconjurat─â de ziduri, sanctuarele monumentale, atelierele ├«nfloritoare, locuin┼úele, elementele de captare ┼či filtrare a apei potabile, apar structurate de un sistem de drumuri coerent ┼či bine ├«ntre┼úinut. Aspectul grandios al a┼čez─ârii ├«n momentul cuceririi romane, ca ┼či func┼úiile economice eviden┼úiate de s─âp─âturile sistematice, i-au determinat pe arheologii sitului s─â considere complexul de construc┼úiii care se aliniaz─â de-a lungul a aproape 6 km, ca o a┼čezare protourban─â sau un ora┼č. 

S─âp─âturile arheologice sistematice din ultimele cinci decenii au eviden┼úiat trei zone func┼úional diferite:1. cetatea;2. zona sacr─â;3. a┼čezarea civil─â. Dup─â cucerire, romanii au reamenjat cetatea, m─ârindu-i suprafa╚Ťa, f─âr─â a respecta ├«ns─â traseul zidurilor dacice sau tehnica de construc╚Ťie a acestora. Dintre edifiicile de remarcat este a┼ča-zisul "Soare de andezit", sanctuarul calendar, dar ┼či sistemul de drenaj ┼či de aducere a apei ├«n cetate.

image

2. Cetatea dacic─â de la Luncani-Piatra Ro┼čie. Pe platoul denumit Piatra Ro┼čie, situat la 832 m altitudine a fost ridicat─â o cetate dacic─â, ce a func┼úionat ├«ntre secolul I a. Hr. ┼či secolul I p. Hr. Platoul este ├«nconjurat aproape din toate p─âr┼úile de pr─âp─âstii, singura cale de acces fiind din direc┼úia estic─â. Cetatea a f─âcut parte dintr-un sistem de fortifica┼úii dacice, av├ónd rolul de a ap─âra capitala statului dac condus de Burebista, Sarmizegetusa Regia, de un eventual atac dinspre nord. Cetatea a fost prev─âzut─â cu dou─â incinte fortificate ridicate ├«n etape diferite.

Prima ├«nceput─â probabil ├«n timpul lui Burebista ┼či terminat─â de urma┼čii s─âi, iar a doua construit─â la sf├ór┼čitul secolului I p. Hr., pe coasta estic─â a dealului, ca un veritabil avanpost. ├Än numeroasele campanii efectuate dup─â anul 1943, au fost descoperite artefacte autohtone ┼či importate din cet─â┼úile elenistice de pe malul M─ârii Negre ┼či din Imperiul Roman. Tot arheologic, s-a stabilit c─â cetatea a fost distrus─â ├«n anul 106, ├«n timpul celui de-al doilea r─âzboi daco-roman, de c─âtre legiunile romane.

image

3. Cetatea dacic─â de la Coste┼čti-Blidarueste cea mai important─â verig─â din ansamblul de ap─ârare din Mun┼úii Or─â┼čtiei, posed├ónd la r├óndul ei un sistem exterior de fortificare. Astfel, la est ┼či nord-est de Blidaru, pe platoul F─âeragului ┼či Gr─âdina F─âeragului (558 m altitudine) erau amplasate trei turnuri de paz─â. Alte turnuri supravegheau ├«mprejurimile de pe Curm─âtura F─âeragului, de la Poiana Popii, ┼×esul Ciorii ┼či Poiana lui Mihu. De pe versantul nord-vestic, turnul rectangular de la Poiana Pertii completa sistemul defensiv.Cetatea a fost ridicat─â dup─â domnia lui Burebista, ├«n a doua jum─âtate a sec. I a. Hr., ┼či are cea mai coerent─â planimetrie dintre citadelele dacice, reprezent├ónd o capodoper─â a arhitecturii militare dacice. Utilizarea me┼čterilor, poate ┼či a arhitec┼úilor greci, a contribuit la introducerea unor inova┼úii constructive. Amplasat─â pe un deal (705 m altitudine) cu perspectiv─â c─âtre valea Mure┼čului ┼či Sarmisegetusa Regia, control├ónd drumul antic de acces c─âtre aceasta, ridicarea cet─â┼úii a presupus ini┼úial lucr─âri considerabile de amenajare pentru ob┼úinerea unui platou pe culme ┼či a unor terase. Se remarc─â aici cisterna de ap─â, boltit─â, situat─â la baza platoului superior, a fost construit─â dup─â tehnica roman─â din piatr─â legat─â cu mortar, fiind alimentat─â de o conduct─â din olane.

image

4. Cetatea dacic─â de la Coste┼čti-Cet─â┼úuiedomina ┼či supraveghea o ├«ntins─â zon─â situat─â la poalele sale, pe malul st├óng al r├óului Apa Ora┼čului. Pe culmile din vecin─âtate, la Ciocu┼úa, D├ólma-Br─âi┼úei ┼či Cet─â┼úuia ├Änalt─â au fost ridicate alte fortifica┼úii cu rolul de a bloca accesul c─âtre aceasta dinspre vest ┼či sud. Importan┼úa sa strategic─â este deosebit─â:controlul cet─â┼úuii deschidea drumul c─âtre Sarmisegetusa. F─âc├ónd parte dintr-un complex sistem de ap─ârare, Cet─â┼úuia de la Coste┼čti construit─â ├«ntre sf├ór┼čitul sec. II ┼či ├«nceputul sec. I a. Hr. este cea mai veche dintre fortifica┼úiile dacice din Mun┼úii Or─â┼čtiei.

Cet─â┼úuia cu sanctuarele sale ┼či a┼čezarea civil─â dezvoltat─â la poalele sale a fost probabil prima capital─â a regatului dac condus de Burebista. Ea va trece ├«n decursul istoriei prin mai multe faze de ├«nt─ârire ┼či refacere datorate fie introducerii unor noi tehnici de construc┼úie, fie avatarurilor r─âzboaielor daco-romane, ultimul dintre acestea fiind dealtfel ┼či cel ce a pus cap─ât existen┼úei sale ├«n anul 106 d. Hr. Cet─â┼úuia de la Coste┼čti este un punct de reper deosebit pentru istoria geto-dacilor, fiind prima cetate construit─â dup─â o planimetrie ┼či o tehnic─â nou─â de influen┼ú─â elenistic─â (ziduri din blocuri din piatr─â de talie cu parament dublu), p─âstr├ónd ├«n acela┼či timp elemente ale sistemul vechi de fortificare, ┼čan┼úuri ┼či valuri de p─âm├ónt. Odat─â cu cucerirea Daciei de c─âtre romani, ruinele ei au servit drept carier─â de piatr─â pentru construirea castrului de la Bucium.

image

5. Cetatea dacic─â de la C─âp├ólnase afl─â la 2 km de satul cu acela┼či nume, pe Dealul Cet─â┼úii, av├ónd altitudinea de 610 m, ├«ntre Valea G─ârg─âl─âului ┼či P├ór├óul R├ópii. Fiind ├«nconjurat de pante abrupte, singura cale de acces era spre sud-vest, printr-o ┼ča ├«ngust─â. Pentru a putea fi utilizat, culmea dealului a fost amenajat─â ├«n mai multe terase. Sistemul de fortificare, ├«nc─â vizibil pe teren, este reprezentat de un ┼čan┼ú, dou─â valuri cu c├óte un ┼čan┼ú interior, un zid de incint─â ┼či un turn-locuin┼ú─â. Rolul strategic al fortifica┼úiei era acela de a ├«mpiedica p─âtrunderea ├«n Dacia intracarpatic─â, pe singurul drum ce venea de la sud de Mun┼úii Carpa┼úi.Potrivit cercet─ârilor arheologice, construirea cet─â┼úii a fost stabilit─â la mijlocul secolului I a. Hr., ├«n timpul regelui Burebista. Se pare c─â, dup─â primul r─âzboi daco-roman (101-102), ├«n conformitate cu tratatul de pace ├«ncheiat ├«ntre ├«mp─âratul Traian ┼či regele Decebal, acesta din urm─â a fost obligat s─â demoleze par┼úial zidurile de ap─ârare. ├Änainte de ├«nceperea celui de-al doilea r─âzboi (105), fortifica┼úia a fost ref─âcut─â ├«n mare grab─â, folosindu-se chiar ┼či elemente arhitectonice ale sanctuarului. Cetatea a fost incendiat─â ┼či distrus─â de armata roman─â, probabil ├«n anul 106 p. Hr.

image

6. Cetatea dacic─â de la B─âni┼úaa fost construit─â ├«n zona cea mai ├«nalt─â a dealului Piatra Cet─â┼úii sau Dealul Bolii, care se afl─â la limita vestic─â a bazinului v─âii Jiului (altitudine 904 m). Dealul, ├«nconjurat pe trei p─âr┼úi de apele r├óului B─âni┼úa, oferea ├«n mod natural posibilit─â┼úi de ap─ârare, accesul fiind posibil doar pe latura de nord, unde, de altfel, sunt amplasate elementele de fortifica┼úie din epoca dacic─â. Pantele foarte abrupte ale dealului, precum ┼či existen┼úa unor reduse suprafe┼úe plate, au determinat pe constructori s─â realizeze lucr─âri ample de nivelare ┼či s─â conceap─â un sistem de ap─ârare original:zidurile de incint─â, turnurile ┼či platformele pentru lupt─â corp la corp, se e┼čaloneaz─â ├«n trepte.

Primul element de fortifica┼úie este zidul de 115 m lungime, gros de cca. 2 m, ridicat pe pantele de nord ┼či nord est ale dealului, construit ├«n tehnica murus Dacicus. Intrarea ├«n cetate se f─âcea prin zona de nord-est, fiind marcat─â de poart─â ┼či o scar─â monumental─â cu o lungime de 4, 50 m;scara are trepte din piatr─â calcaroas─â ┼či este m─ârginit─â de ziduri marginale, cu rol de balustrad─â din andezit. Cercet─ârile arheologice au stabilit c─â cetatea a fost construit─â la sf├ór┼čitul sec.II a.Hr. ┼či a func┼úionat p├ón─â ├«n timpul primului r─âzboi daco-roman din 101-102 p.Hr., c├ónd a fost cucerit─â ┼či distrus─â de romani. Pierderea cet─â┼úii de la B─âni┼úa, a permis armatei romane s─â avanseze pe drumul c─âtre capitala regatului, Sarmizegetusa Regia, fapt atestat de existen┼úa castrelor de mar┼č romane de la Jigurul Mare ┼či Com─ârnicel.

image

Mai mult informatii despre aceste cetăţi găsiţi pe www.inmi.ro/dacice/dacice.html

Dacii o discu┼úie f─âr─â sf├ór┼čit ┼či ba chiar contra-productiv─â

Subiectul daco-ge┼úi a devenitul unul la mod─â ├«n ultima perioad─â. Cunosc─âtori sau nu mul┼úi ├«┼úi ermit s─â se lanseze ├«n discu┼úii despre daci. Exist─â o serie de grup─âri care ├«ncearc─â s─â-┼či construiasc─â o imagine ┼či un nume spun├ónd lucruri care sunt departe de adev─ârul istoric. Ascunz├ónd ├«ntr-o doz─â de misticism religios c├óteva elemente istorice ┼či amestec├óndu-le cu enormit─â┼úi greu de acceptat de orice istoric de bun sim┼ú ace┼čtia ofer─â imaginea unei conspira┼úii generale contra istoriei dacilor pe care ├«i prezint─â drept unicii ├«nainta┼či ai rom├ónului de azi.

Iată aici părerile susţinute de această grupare:

VIDEO "Dacii - Adevăruri tulburătoare 2012":un film documentar, vizionat de sute de mii de români, răstoarnă toată istoria noastră

Revista Historia a realizat ├«n luna decembrie a anului trecut un dosar dedicat acestei teme-"Sunt dacii str─âmo┼čii no┼čtri". Pentru cei interesa┼úi s─â lectureze pozi┼úia pe care acest─â publica┼úie o adopt─â fa┼ú─â de aceast─â problematic─â click pe linkurile de mai jos:

ÔÇ×Niciunul dintre compatrio┼úii no┼čtri nu are un str─â-str─âbunic dac de care s─â-┼či aminteasc─âÔÇŁ

Sintagma ┬źstr─âmo┼čii no┼čtri daci┬╗ ar trebui discutat─â

Dacomania sau cum mai falsificãm istoria

Mitul str─âmo┼čilor ├«n ÔÇ×epopeea na┼úional─âÔÇť:Dacii, Columna ┼či Burebista

Interesant este c─â dincolo de toate aceste acerbe porniri ├«mpotriva istoriei oficiale, pe care o consider─â a fi promotoarea unui fals, grupul condus de dentistul Napoleon S─âvescu, Mircea Chelaru ┼či Daniel Roxin, nu a ini┼úiat nicio ac┼úiune de remarcat pentru p─âstrarea, conservarea sau restaurea patrimoniului cultural na┼úional care ├«i prive┼čte pe daco-ge┼úi. ├Än afara unor manifest─âri c├ómpene┼čti, a unor conferinte prin hoteluri scumpe sau a unor filmule┼úe pe internet, aportul acestor iubitori ai istorie dacilor se dovede┼čte a fi doar o rela┼úie la mare distan┼ú─â cu locurile unde au tr─âit ┼či s-au luptat dacii. Cum ar spune americanul sunt "friends with benefits", ├«ns─â beneficiile le ob┼úin doar ei, nu ┼či siturile arheologice.