Despre inteligen╚Ťa spiritului rom├ónesc ╚Öi patrimoniul feroviar na╚Ťional jpeg

Despre inteligen╚Ťa spiritului rom├ónesc ╚Öi patrimoniul feroviar na╚Ťional

­čôü Muzeele Rom├óniei
Autor: Redac╚Ťia

Inteligen╚Ťa unui popor se cristalizeaz─â armonios ├«n patrimoniul s─âu, aceasta ar fi concluzia fireasc─â ce decurge dintr-un interviu cu inginerul Mircea Doroban╚Ťu, directorul Muzeului C─âilor Ferate.

Pu╚Ťini rom├óni poate cunosc c─â o parte din tunelele de metrou din Bucure╚Öti au fost realizate cu ajutorul unui scut semimecanizat construit de c─âtre inginerii rom├óni, un proiect 100% rom├ónesc, sau c─â mo╚Ťii din Transilvania, ├«n jurul anului 1535, de╚Öi rudimentar, au construit primul vagonet de min─â care avea o cale de rulare prev─âzut─â cu macaz atestat documentar ╚Öi fizic.

ÔÇŁMuzeul C─âilor Ferate a fost un vis al feroviarilor ├«nc─â din cele mai vechi timpuri. A╚Öa cum ├«n alte ╚Ť─âri existau muzee de acest gen, ╚Öi feroviarii rom├óni s-au g├óndit s─â organizeze un astfel de muzeu tematic. Ideea a devenit mai presant─â ├«n momentul ├«n care deja primele locomotive ie╚Öeau la pensie, atunci c├ónd aceste locomotive, care au fost printre primele care au circulat ├«n Rom├ónia au atins limita de via╚Ť─âÔÇŁ, explic─â inginerul Mircea Doroban╚Ťu.

poza Dorobantu 1 jpg jpeg

Din aceast─â nevoie a ap─ârut acest muzeu?

Era dureroas─â desp─âr╚Ťirea de locomotiva sa a celui care a lucrat o via╚Ť─â ├«ntreag─â, c├óstig├óndu-╚Öi p├óinea pe aceaste ma╚Öin─ârii fantastice. A╚Öa s-a n─âscut ╚Öi dorin╚Ťa lor ca acest muzeu s─â existe ╚Öi s─â cuprind─â aceste vehicule.

├Än 1926 s-a pus problema ├«nfiin╚Ť─ârii muzeului. S─â nu uit─âm c─â prima locomotiv─â, din anul 1869, se afla la limita duratei de via╚Ť─â ╚Öi urmau s─â fie casate mai multe locomotive de la ├«nceputurile c─âilor ferate. Cu toate c─â anul 1926 nu a fost un an prielnic ├«nfiin╚Ť─ârii unui astfel de muzeu, ulterior, printr-un decret regal datat din 10 iunie 1939 se ├«nfiin╚Ťeaz─â Muzeul C─âilor Ferate care, la ├«nceput, func╚Ťiona cu un sediu provizoriu, sub tribunele stadionului Giule╚Öti.

Ave╚Ťi o adev─ârat─â bijuterie la acest muzeu de care pu╚Ťin─â lume ╚Ötie. V─â rog s─â ne prezenta╚Ťi istoria ei.

Aceast─â dioram─â a feroviarilor a fost proiectat─â de c─âtre salaria╚Ťii muzeului, pasiona╚Ťi ai C─âilor Ferate, ╚Öi ea reprezint─â un traseu feroviar rom├ónesc pe buc─â╚Ťele, nu ├«n totalitate, fiindc─â ar fi ocupat foarte mult spa╚Ťiu. Ins─â, acest traseu, reprezint─â cea mai mare dioram─â func╚Ťional─â din Rom├ónia.

Aici ├«nt├ólnim at├ót sta╚Ťii, c├ót ╚Öi un depou, mun╚Ťi, dealuri, tunele, aproape toate situa╚Ťiile prin care poate trece o cale ferat─â. Diorama are o dimensiune impresionant─â ╚Öi este condus─â de un calculator. Practic, ea reproduce la scara 1:87 situa╚Ťia feroviar─â din Rom├ónia, a╚Öa cum exist─â ╚Öi ├«n prezent. De ce spun acest lucru? Dac─â o s─â privim st├ólpii, dac─â o s─â privim semnalele, dac─â o s─â privim calea ferat─â, podurile, o s─â constat─âm c─â ele sunt cu specific rom├ónesc.

Impreun─â cu cei cu care am construit aceast─â dioram─â, am reu╚Öit s─â reproducem aici aceste elemente pe care nu le g─âsim la alte diorame din ╚Ťar─â. Diorama este extrem de frumoas─â ╚Öi acest lucru ├«l spun ╚Öi vizitatorii. Anul trecut, c├ónd nu era exista epidemia de Covid, la un calcul al biletelor am v─âzut c─â am avut 18.700 de vizitatori. Noi credem c─â ace╚Öti oameni au g─âsit ceva frumos dac─â ne-au trecut pragul. Pentru public nu este doar frumos, dar este ╚Öi instructiv s─â p─â╚Öeasc─â ├«n muzeu, unde pot g─âsi explica╚Ťiile la ├«ntreb─ârile lor.

Pe aceast─â dioram─â avem trenuri rom├óne╚Öti ╚Öi acest lucru ne bucur─â. ├Än decembrie 2011 am reu╚Öit s─â o punem ├«n func╚Ťiune spre deliciul vizitatorilor. Mai avem pu╚Ťin timp ╚Öi ne apropiem de un deceniu de via╚Ť─â al dioramei.

Ce alte elemente valoroase ave╚Ťi ├«n muzeu?

Pe l├óng─â aceast─â dioram─â, muzeul are mai multe elemente de patrimoniu care merit─â aduse ├«n aten╚Ťia publicului.

Foarte important de spus este că exponatele muzeului au trecut printr-o perioadă de restaurare. Din anii 1950 pană prin anii 2000-2010 existau și unele exponate care nu au fost restaurate. Existau si multe locomotive cu aburi. Aceste locomotive au fost demontate șurub cu șurub și reconstruite la nivelul tehnic al zilelor noastre.

Cu aceast─â ocazie au fost scoase la lumin─â mai multe documente din arhiva muzeului, a╚Öa cum este firmanul turcesc prin care sultanul Abdul Medgid acord─â concesiunea construirii liniei Cernavod─â ÔÇôConstan╚Ťa, adic─â acea f├ó╚Öie de teren din Imperiul Otoman pe care urma s─â fie construc╚Ťia liniei propriu zis─â. Avem chiar documentul ├«n original din 1857.

Mai avem ╚Öi colec╚Ťii de telefoane destul de vechi, aparate care ╚Öi-au f─âcut veacul la calea ferat─â, ├«nlesnind comunica╚Ťiile dintre impega╚Ťii de la doua sta╚Ťii vecine. Avem ╚Öi un birou al impiegatului, avem mai multe instala╚Ťii Morse care au func╚Ťionat cu mult ├«naintea telefoanelor.

Avem fotografii vechi care au fost scoase la lumină, avem biroul la care a lucrat marele inginer Anghel Saligny. Avem și un exponat de suflet pentru noi, pentru muzeu. Nu are o vechime considerabilă, dar reprezintă, poate, cel mai vechi, document al unei căi ferate pe teritoriul românesc.

De ce spune╚Ťi acest lucru?

Noi avem o machet─â, la ni╚Öte dimensiuni nu foarte mari, a unui vagonet de lemn. Vagonetul real, ce se g─âse╚Öte ├«n Muzeul Tehnicii de la Berlin a apar╚Ťinut caii ferate a minei Ruda 12 Apostoli de la Brad din Mun╚Ťii Apuseni. Cu ajutorul lui se scotea minereul de aur ╚Öi, la trecerea dintr-o galerie la alta, mai demult, minerii erau obliga╚Ťi s─â ridice cu m├óinile acest vagonet si s─â-l pun─â pe o alt─â linie.

Inteligen╚Ťa ╚Ť─âranului transilv─ânean a f─âcut ca oamenii s─â se g├óndeasc─â cum am putea face acest lucru mai u╚Öor, s─â nu mai fie nevoie s─â ridice cu m├óna vagonetul de pe o linie pe cealalt─â. De╚Öi rudimentar, la nivelul anilor 1500, aici apare pentru prima dat─â calea de rulare prev─âzut─â cu macaz.

Acesta este o machet─â a primului macaz descoperit ├«n lume. Unde? ├Än Rom├ónia, la mina ÔÇŁRuda 12 apostoliÔÇŁ de la Brad. Cei care lucrau ├«n min─â s-au g├óndit s─â-╚Öi u╚Öureze munca ╚Öi, astfel, a fost inventat macazul.

Avem la muzeu o machet─â a acestui macaz ╚Öi putem s─â ne d─âm seama c├ót de simplu era pentru ace╚Öti oameni s─â-╚Öi u╚Öureze munca ├«n condi╚Ťiile impuse de min─â.

La muzeu g─âsim elemente ce odinioar─â au compus locomotivele cu aburi, trenuri care un circulat prin Rom├ónia ├«n perioada celui de-al doilea r─âzboi mondial, o bucat─â din linia cu cremalier─â. Foarte pu╚Ťini cunosc c─â ├«n Rom├ónia a existat o linie de ecartament normal cu cremalier─â. E vorba despre o ╚Öin─â suplimentar─â din╚Ťat─â montat─â ├«n axul liniei. Astfel, locomotiva putea s─â se sprijine pe aceast─â cremalier─â, sporind-usi aderen╚Ťa. Noi avem o bucat─â chiar din fosta linie.

Mai putem vedea și macheta unui scut care a fost făcut de către inginerii români, un proiect 100% românesc. Acest scut este un dispozitiv mecanic, care avea o cupă de excavator, cu care cupă se săpau tunelele și în acest fel lucrările avansau considerabil.

Cu acest scut s-au s─âpat o parte tunelurile de metrou din Bucure╚Öti. ├Än prezent, acest scuturi s-au modernizat, bine├«n╚Ťeles, ├«ns─â ar fi bine de re╚Ťinut c─â metroul Capitalei a avut la baza sa o tehnologie autohton─â.

  • Marele inginer Dimitrie Leonida, ├«n timpul studiilor sale ├«n spa╚Ťiul german, a fost impresionat de exponatele aflate la Muzeul Tehnic de la M├╝nchen ┼či cele de la Muzeul Transporturilor din Berlin ┼či, ├«n acela┼či timp, m├óndru c─â printre ele se aflau ┼či unele rom├óne┼čti. Astfel, la primul muzeu, descoperea Moara rom├óneasc─â cu f─âcaie, str─âbunica turbinelor de ap─â Pelton, iar la al doilea, descoper─â obiect de mare ├«nsemn─âtate tehnic─â - vagonetul de min─â, construit din lemn, prev─âzut cu ac (macaz), ar─ât├óndu-se c─â ÔÇ×inven┼úia acului de cale ferat─â a fost f─âcut─â pe la anul 1600, de muncitorii valahi de la minele de aur din Mun┼úii ApuseniÔÇť.
  • No╚Ťiunea dioram─â este legat─â de evolu╚Ťia muzeelor, ├«ncep├ónd cu prima jum─âtate a secolului al XIX-lea. Ideea unei reprezent─âri 3D a realit─â╚Ťii ├«ncepuse s─â se impun─â ├«n spa╚Ťiul public de atunci, mai ├«nt├ói ├«n domeniul artelor (al teatrului, ├«n special, care fructifica evolu╚Ťiei artei fotografice ini╚Ťiate de fra╚Ťii Lumiere) ╚Öi, ulterior, ├«n sfera muzeelor, pentru a aduce la lumin─â bog─â╚Ťia patrimoniului.

Cuv├óntul ÔÇ×dioramaÔÇŁ a fost inventat de Louis Daguerre (scenograf al Operei din Paris) ╚Öi partenerul s─âu, Charles Marie Bouton, c├ónd au prezentat lumii, ├«n premier─â, cea dint├ói dioram─â, ├«n iulie 1822, ├«n cadrul unui spectacol de teatru. ├Än cadrul acestui spectacol au fost prezentate picturi de dimensiuni mari publicului situat pe o scen─â rotativ─â. Astfel, publicul a fost rotit, schimb├óndu-╚Öi pozi╚Ťia de vizionare, picturile r─âm├ón├ónd ├«n pozi╚Ťie fix─â.

  •  N─âscut ├«ntr-o familie de ingineri constructori la 1 aprilie 1972, la T├órgovi╚Öte, Mircea Doroban╚Ťu a fost pasionat de locomotive ╚Öi, ├«n general, de tot ce ├«nseamn─â activitatea feroviar─â, ├«nc─â din copil─ârie. Aceast─â pasiune i-a marcat ╚Öi evolu╚Ťia profesional─â ulterioar─â: a absolvit cursurile Facult─â╚Ťii de Transporturi din Bucure╚Öti: sec╚Ťia Material Rulant de Cale Ferat─â ├«n anul 1998 ╚Öi apoi a lucrat ca inginer ├«n sectoarele de exploatare ╚Öi repara╚Ťii locomotive din cadrul Depoului de Locomotive Bucure╚Öti Triaj.

Pasiunea l-a ghidat, ├«n anii ce au urmat, ├«n centralul CFR Marf─â, la serviciul Repara╚Ťii Locomotive, iar din anul 2005, a activat ├«n cadrul Centrului Na╚Ťional de Calificare ╚Öi Instruire Feroviar─â ÔÇô CENAFER - ca expert instructor ├«n ramura trac╚Ťiune, ca ╚śef Serviciu Material Rulant. ├Än prezent, este directorului Muzeului C─âilor Ferate.