De ce catolicii au Pa╚Ötele mai devreme dec├ót cre╚Ötinii ortodoc╚Öi? Diferen╚Ťele dintre calendarul iulian ╚Öi calendarul gregorian jpeg

De ce catolicii au Pa╚Ötele mai devreme dec├ót cre╚Ötinii ortodoc╚Öi? Diferen╚Ťele dintre calendarul iulian ╚Öi calendarul gregorian

 Exist─â multe ├«ntreb─âri de unde vin aceste diferen╚Ťe, mai ales c─â sunt ani ├«n care aceast─â s─ârb─âtoare are loc ├«n aceea╚Öi zi. Dup─â c├óteva informa╚Ťii, afl─âm c─â unii s─ârb─âtoresc Pa╚Ötele potrivit calendarului Iulian, al╚Ťii celui gregorian. Aici intervine o ├«ntreag─â poveste istoric─â ce merit─â spus─â cu explica╚Ťiile de rigoare.

Există o singură regulă potrivit căreia se stabileste anual data Paștelui

De╚Öi pare ciudat ╚Öi poate ambiguu, exist─â o singur─â regul─â prin care se stabile╚Öte data Pa╚Ötelui. Aceasta a fost stabilit─â chiar la primul sinod ecumenic din anul 325 de la Niceea. Ea sun─â a╚Öa:S─ârb─âtoarea ├Änvierii Domnului (popular Pa╚Öte) va fi ├«n prima zi de Duminic─â, dup─â lun─â plin─â dup─â echinoc╚Ťiu de prim─âvar─â.Deci cu alte cuvinte exist─â 3 coordonate majore:ziua de Duminic─â (ziua sf├ónt─â a cre╚Ötinilor), un eveniment astronomic-luna plin─â-╚Öi echinoc╚Ťiul de prim─âvar─â-21 Martie. A╚Öadar, niciodat─â Pa╚Ötele nu poate fi ├«nainte de 21 Martie. Apoi se a╚Öteapt─â prima lun─â plin─â ╚Öi ├«n prima duminic─â dup─â acest eveniment se organizeaz─â s─ârb─âtoarea pascal─â.

Exist─â ╚Öi o singur─â excep╚Ťie de la aceast─â regul─â major─â, ╚Öi anume:Dac─â aceast─â duminic─â se suprapune Pa┼čtelor evreiesc (14 Nisan ÔÇô a ┼čaptea lun─â a anului ecleziastic ┼či prima lun─â a anului civil ├«n calendarul ebraic), s─ârb─âtoarea va fi mutat─â ├«n duminica urm─âtoare.

Potrivit acestor reguli, destul de clare și stricte, nu ar trebui să existe niciun fel de echivoc în a stabili această dată și totuși există, pentru că paradoxal cea mai stabilă coordonată din această regulă este cea mai flexibilă-data de 21 Martie. De ce? Pentru că în practica bisericească există nu un singur calendar, ci două:cel iulian și cel gregorian.

calendar jpg jpeg

Calendarul Iulian și Calendarul Gregorian

Calendarul iuliana fost introdus de Iulius Cezar ├«n 46 ├«.Hr. Acest tip de calendar a fost ales dup─â consult─âri cu astronomul Sosigenes din Alexandria ╚Öi a fost cel mai probabil calculat prin aproximarea anului tropic. Calendarul iulian are un an obi╚Önuit de 365 de zile, ├«mp─âr╚Ťit ├«n 12 luni, cu un an bisect ad─âugat la fiecare patru ani, ceea ce face ca anul mediu s─â aib─â 365, 25 de zile. Acesta ├«nlocuia un calendar roman cu mult mai neclar. Anul obi╚Önuit ├«n vechiul calendar roman era format din 12 luni cu 355 de zile. Periodic se mai ad─âuga o lun─â suplimentar─â, Intercalaris, ├«ntre februarie ╚Öi martie. Intercalaris era format─â prin introducerea a 22 de zile ├«naintea ultimelor 5 zile ale lui februarie, cre├ónd astfel o lun─â de 27 de zile. Intercalaris ├«ncepea dup─â o lun─â februarie trunchiat─â la 23 sau 24 de zile, efectul fiind un an de 377 sau 379 de zile. Undeva la 24 de ani ap─ârea aceast─â lun─â suplimentar─â, dar ├«n practic─â lungimea anului era hot─âr├ót─â de Pontifex Maximus.

Totu╚Öi calendarul introdus de Iulius Cezar avea o problem─â, mai bine zis o imperfec╚Ťiune, de care se pare c─â acesta era con╚Ötient:era mai scurt cu 11 minute dec├ót anul astronomic. Cu alte cuvinte, aceast─â diferen╚Ť─â, v─âzut─â ca minor─â ├«n acel moment, ducea la acumularea unei zile diferen╚Ť─â ├«n 128 de ani.

Cre╚Ötinismul ╚Öi Biserica s-au n─âscut c├ónd ├«nc─â nu existau diferen╚Ťe ├«ntre calendarul astronomic ╚Öi cel folosit la acel moment, cel iulian. Regula de care vorbeam mai sus a fost stabilit─â c├ónd diferen╚Ťa abia dac─â era sesizabil─â, de╚Öi ├«nv─â╚Ťa╚Ťii vremii atr─âgeau aten╚Ťia c─â exist─â ni╚Öte discrepan╚Ťe ├«ntre anul astronomic ╚Öi cel calendaristic.

Dincolo de acest fapt, ├«ntre Bisericile din Orient ╚Öi Biserica Romei, chiar ├«nainte de Marea Schism─â din 1054, existau ni╚Öte diferen╚Ťe de calculare a Pa╚Ötelui. Unii considerau echinoc╚Ťiul pe 21 martie, al╚Ťii pe 25. Cert este c─â ╚Öi dup─â reglementarea echinoc╚Ťiului pe o dat─â fix─â, la 21 Martie, s-a observat c─â metodele de calcul folosite pentru aproximarea mi╚Öc─ârilor soarelui ╚Öi a lunii nu sunt tocmai exacte. ├Än timp, utiliz├ónd aceste metode matematice, bisericile au ├«nceput s─â foloseasc─â un soare ╚Öi o "lun─â" care nu mai corespundeau cu soarele ╚Öi luna de pe cer. Divergen╚Ťele dintre calcule ╚Öi observa╚Ťiile astronomice au fost corectate ├«n unele cazuri, de exemplu prin trecerea la calendarul Gregorian.

Pentru a pune de acord anul calendaristic cu cel astronomic, la propunerea doctorului napolitan Aloysius Lilius, Papa Grigore al XIII-lea a decretat, la 24 februarie 1582, reforma calendarului. Noul calendar este cunoscut, de atunci, sub denumirea de calendarul gregorian.

Prima m─âsur─â care trebuia luat─â era punerea ├«n concordan╚Ť─â a ciclului astronomic cu ceea ce ar─âta calendarul. Pentru a corecta eroarea acumulat─â ├«n cele 13 secole care trecuser─â de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ╚Ötergerea a 10 zile din calendarul solar. Dup─â ziua de 4 Octombrie 1582 a urmat ziua de 15 Octombrie. Totu╚Öi, aceast─â m─âsur─â s-a aplicat doar pentru bisericile din Occident:cea catolic─â ╚Öi cele protestante.

Cel de-al doilea lucru ╚Öi cel mai important din cadrul noului calendar a fost, pentru o aproximare mai bun─â-365, 2422 zile, a regulei urm─âtoare:Un an este bisect dac─â este divizibil cu 4, except├ónd cazurile c├ónd este divizibil cu 100 f─âr─â a fi divizibil cu 400.Urm├ónd aceast─â regul─â durata medie a anului calendaristic este de 365, 2425 zile care este o aproxima╚Ťie destul de bun─â.

Modificarea calendarului și regula de Paște

Calendarul iulian a r─âmas ├«n uz ├«n unele ╚Ť─âri p├ón─â ├«n secolul XX ╚Öi mai este folosit ├«nc─â de mai multe biserici na╚Ťionale ortodoxe. Totu╚Öi, la Conferin╚Ťa interortodox─â de la Constantinopol din mai 1923, a fost propus un calendar iulian revizuit pentru a aduce Bisericile ortodoxe mai aproape de calendarul solar-laic folosit ├«n ├«ntreaga lume. Acest calendar iulian revizuit seam─ân─â destul de mult cu cel gregorian, ├«ns─â el a fost aprobat doar de o parte dintre Bisericile Otordoxe:Biserica Ortodox─â a Constantinopolului, Biserica Ortodox─â a Alexandriei, Biserica Ortodox─â a Antiohiei, Biserica Ortodox─â Greac─â, Biserica Ortodox─â Cipriot─â, Biserica Ortodox─â Rom├ón─â, Biserica Ortodox─â Polonez─â ╚Öi Biserica Ortodox─â Bulgar─â (├«n 1963). Discu╚Ťiile din 1923 au insistat ├«n primul r├ónd pe libertatea de adoptare a acestei reviziuri a calendarului de c─âtre fiecare biserica ortodox─â ├«n parte c├ónd va crede de cuviin╚Ť─â. Din acest motiv ├«n prezent mai sunt c├óteva biserici care nu au ├«ntrebat calendarul iulian  Biserica Ortodox─â a Ierusalimului, Biserica Ortodox─â Rus─â, Biserica Ortodox─â S├órb─â, Biserica Ortodox─â Georgian─â, Biserica Ortodox─â Ucrainian─â ╚Öi calendari╚Ötii vechi greci.

Un al doilea punct important ├«n discu╚Ťiile de la Constantinopol din 1923 a fost modalitatea de serbare a Pa╚Ötelui. Faptul ca unele biserici au decis sa indrepte calendarul rapid ar fi dus la dou─â date de serbare a Pa╚Ötelui ├«n cadrul aceleia╚Öi confesiuni. Din acest motiv s-a decis ca Pa╚Ötele s─â fie s─ârb─âtorit dup─â calendarul iulian vechi pana ├«n momentul ├«n care ultima biserica ortodox─â va trece la noul calendar.

Vedem astfel cum modificări și reguli făcute în urma cu sute de ani ne afectează și azi. De exemplu, ortodocșii romani serbează Crăciunul odată cu romano-catolicii, pe calendarul gregorian (sau de stil nou), și Pastele după calendarul iulian nerevizuit, pe stil vechi, împreună cu toate celelelalte Biserici Ortodoxe.