De ce au atacat crucia╚Ťii Constantinopolul? jpeg

De ce au atacat crucia╚Ťii Constantinopolul?

­čôü Istoria Cruciadelor
Autor: David Linus Neagu

De-a lungul timpului, asupra celei de-a Patra Cruciade a planat ├«ntotdeauna vina de a fi dorit s─â cucereasc─â Constantinopolul ├«nc─â din momentele incipiente ale acesteia. ├Äns─â, ├«n realitate, cucerirea capitalei bizantine a reprezentat o ├«nl─ân╚Ťuire nefericit─â de evenimente. 

 ├Än vara anului 1202, nu numai prin╚Ťii crucia╚Ťi erau stresa╚Ťi ├«n ceea ce prive╚Öte posibilitatea de a nu fi capabili s─â pl─âteasc─â suma agreat─â ├«n contractul din 1201 (de altfel, nici nu au reu╚Öit acest lucru: au r─âmas datori cu 34.000 de m─ârci ÔÇô 40% din pre╚Ť), ci ╚Öi Enrico Dandolo, care era con╚Ötient c─â trebuia s─â salveze reputa╚Ťia Vene╚Ťiei ╚Öi s─â evite orice pierderi financiare. De asemenea, acesta a ├«n╚Ťeles c─â trebuia s─â ├«mbine oportunitatea extraordinar─â pe care o avea ÔÇô prezen╚Ťa unei for╚Ťe impresionante pe teritoriile sale, cu nevoile politice ale Vene╚Ťiei ╚Öi cu obiectivul cruciadei. 

 Astfel, Dandolo le-a transmis liderilor crucia╚Ťi c─â le oferea un moratoriu, urm├ónd ca oastea cruciat─â s─â atace ora╚Öul Zara ÔÇô un ora╚Ö semi-independent care fusese sub autoritatea Vene╚Ťiei ├«n mare parte a secolului al XII-lea, ├«ns─â care din anii 1180 reu╚Öise s─â reziste atacurilor Serenissimei Republici ╚Öi chiar a primit protec╚Ťia regilor maghiari (regele maghiar de atunci, Emeric, era cruciat, ceea ce ├«nsemna c─â toate posesiunile sale se aflau sub protec╚Ťia Bisericii).

Conform lui Robert de Clari, doar liderii cruciadei ╚Ötiau c─â oastea urma s─â atace Zara (care, oricum, era prezentat─â drept o necesitate ce nu va perturba cruciada). Petru de Capua a r─âspuns criticilor venite din partea unor clerici vizavi de posibilitatea atac─ârii ora╚Öului Zara, spun├ónd c─â papa putea trece cu vederea un astfel de eveniment care era necesar pentru ├«ndeplinirea obiectivelor cruciadei ÔÇô fapt ce s-a dovedit a fi fals, deoarece Inocen╚Ťiu al III-lea le-a poruncit crucia╚Ťilor s─â nu atace Zara.

Atacul asupra ora╚Öului Zara ╚Öi retragerea indulgen╚Ťelor

La sf├ór╚Öitul verii, flota vene╚Ťian─â a p─âr─âsit portul ╚Öi a pornit spre Zara. La o zi dup─â ce flota vene╚Ťian─â a ancorat ├«n fa╚Ťa ora╚Öului (11 noiembrie 1202), a sosit o delega╚Ťie care dorea s─â ├«ncheie pace cu vene╚Ťienii: le oferea ora╚Öul ├«n schimbul vie╚Ťilor locuitorilor. Aceast─â negociere s-ar fi putut ├«ncheia dac─â nu ar fi fost deturnat─â de un grup de nobili crucia╚Ťi, printre care se num─âra ╚Öi Simon de Montfort, care le-au spus delega╚Ťilor ora╚Öului Zara c─â nu aveau de ce s─â se predea vene╚Ťienilor, deoarece crucia╚Ťii nu ├«i vor ajuta pe ace╚Ötia din urm─â s─â cucereasc─â ora╚Öul.

Astfel, delega╚Ťia din Zara a renun╚Ťat s─â mai poarte discu╚Ťii ╚Öi a ales s─â se bazeze pe spusele celor c├ó╚Ťiva nobili care nu erau de acord cu planul vene╚Ťian. ├Äns─â crucia╚Ťii au ales s─â sprijine Vene╚Ťia ÔÇô ├«n mare parte, pentru a-╚Öi salva onoarea ce ar fi putut fi p─âtat─â de ├«nc─âlcarea unor angajamente. Asediul nu a durat mult ÔÇô crucia╚Ťii se pricepeau la asedii ÔÇô, astfel c─â, pe 24 noiembrie, ora╚Öul a fost cucerit. 

      

5  Atacul asupra orasului Zara Siege of Zadar jpg jpeg

Cruciaţii cuceresc orașul Zara în 1202. Pictură în ulei de Andrea Vicentino (1539-1614)

 Problema principal─â era reprezentat─â de dilema nobililor latini ÔÇô indiferent de alegerea pe care o f─âceau, onoarea lor urma s─â fie p─âtat─â. Unul dintre clericii prezen╚Ťi ├«n cadrul oastei cruciate, abatele Guy de Les Vaux-de-Cernay, a scos la iveal─â o scrisoare a lui Inocen╚Ťiu al III-lea prin care ├«i excomunica pe cei care atacau Zara ╚Öi le retr─âgea indulgen╚Ťele. Nobilii latini au ales s─â nu le dezv─âluie aceast─â scrisoarea crucia╚Ťilor de r├ónd, de teama ca ace╚Ötia s─â nu se revolte ╚Öi s─â refuze s─â participe la asediu ÔÇô crucia╚Ťii de r├ónd nu trebuie trecu╚Ťi cu vederea; a╚Öa cum s-a ├«nt├ómplat ╚Öi ├«n cazul altor cruciade, ace╚Ötia puteau for╚Ťa conducerea s─â ia anumite decizii pe care le considerau corecte. 

Banii vorbesc despre direc╚Ťia expedi╚Ťiei

Dup─â cucerirea ora╚Öului, s-au iscat din ce ├«n ce mai multe dispute ├«ntre unii crucia╚Ťi ╚Öi vene╚Ťieni, ├«n contextul ├«n care cei dint├ói se sim╚Ťeau exploata╚Ťi, astfel c─â au ales s─â p─âr─âseasc─â tab─âra cruciat─â pentru a se ├«ntoarce ├«n Italia, de unde urmau s─â porneasc─â spre ╚Üara Sf├ónt─â. Pentru cei care doreau s─â se retrag─â din cruciad─â, problema era reprezentat─â de lipsa transportului (toat─â armata fusese transportat─â de vene╚Ťieni), iar c─âl─âtoria pe uscat era primejdioas─â.

Una dintre modalit─â╚Ťile prin care nobilii se puteau asigura c─â expedi╚Ťia va urma calea pe care ╚Öi-o doresc era reprezentat─â de banii pe care ace╚Ötia ├«i puteau oferi osta╚Öilor (de asemenea, acestora li se adaug─â ╚Öi leg─âturile de vasalitate). De aceea, Bonifaciu de Montferrat ╚Öi Balduin de Flandra, cei mai boga╚Ťi nobili ai cruciadei, vor fi cei care vor avea cel mai important cuv├ónt de spus ├«n ceea ce prive╚Öte direc╚Ťia expedi╚Ťiei. Trebuie remarcat ╚Öi faptul c─â, ├«n cadrul cruciadei, ├«ncepea s─â creasc─â num─ârul mercenarilor, ├«n contextul ├«n care din ce ├«n ce mai mul╚Ťi participan╚Ťi p─âr─âsiser─â deja tab─âra ╚Öi, ulterior, flota vene╚Ťian─â. 

 Teoretic, Inocen╚Ťiu al III-lea le interzice crucia╚Ťilor s─â lupte ├«mpotriva cre╚Ötinilor, ├«ns─â cu o excep╚Ťie: ├«n cazul ├«n care cre╚Ötinii i-ar ├«mpiedica s─â ├«╚Öi finalizeze c─âl─âtoria sau ar ap─ârea o cauz─â dreapt─â sau necesar─â (aceast─â cauz─â dreapt─â sau necesar─â avea s─â fie reprezentat─â de restaurarea lui Alexios Angelos pe tronul bizantin).

├Än decembrie 1202, la Zara au sosit Bonifaciu de Montferrat, al─âturi de o delega╚Ťie a lui Filip de Suabia (rege al Germaniei, care era ├«n conflict cu Otto de Brunswick, un pretendent la coroana german─â) ╚Öi Alexios Angelos. ├Än schimbul ajutorului militar, Alexios promitea unirea celor dou─â Biserici, un cadou de 200.000 de m─ârci de argint, provizii pentru fiecare cruciat, 10.000 de bizantini care s─â li se al─âture crucia╚Ťilor ╚Öi o garnizoan─â permanent─â de 500 de cavaleri ├«n Outremer. 

FOTO: GETTY IMAGES; WIKIMEDIA COMMONS

Fragmentul face parte din articolul ÔÇ×A Patra Cruciad─â. De ce au atacat crucia╚Ťii Constantinopolul?ÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 237 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 15 octombrie - 14 noiembrie 2021, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

1 coperta H 237 jpg jpeg