De ce a recunoscut Lenin independen╚Ťa Finlandei  jpeg

De ce a recunoscut Lenin independen╚Ťa Finlandei

Drumul Finlandei spre independen╚Ť─â a fost deschis de Revolu╚Ťia Rus─â din februarie-martie 1917. Proclamat─â la sf├ór╚Öitul anului 1917, dup─â ÔÇ×Marea Revolu╚Ťie Socialist─â din OctombrieÔÇŁ, independen╚Ťa Finlandei nu a fost recunoscut─â imediat de statele europene. Paradoxal, guvern bol╚Öevic condus Vladimir Ilici Lenin a fost primul care a recunoscut noul stat. 

Finlanda a devenit Mare Ducat autonom ├«n cadrul Imperiului ╚Üarist, dup─â ce a fost cucerit─â de ru╚Öi de la suedezi ├«n 1809. Autonomia provinciei a fost ├«ns─â restr├óns─â la sf├ór╚Öitul secolului al XIX-lea ╚Öi ├«nceputul secului XX, pe fondul afirm─ârii identit─â╚Ťii na╚Ťionale finlandeze. Autonomia deplin─â a Finlandei a fost restituit─â ├«n martie 1917, ├«n urma unui decret semnat de prin╚Ťul Gheorghi Evghenievici Lvov, cel dint├ói prim-ministru al Guvernului provizoriu rus, format ca urmare a Revolu╚Ťiei.

La ├«nceputul anului 1917, Finlanda reprezenta o parte important─â a sistemului defensiv rus, ora╚Öul Helsinki fiind o baz─â a Flotei Baltice, care avea misiunea de bloca un eventual atac asupra capitalei imperiale, Petrograd. ├Än plus, pe teritoriul Marelui ducat erau sta╚Ťionate mai multe regimente ╚Öi divizii ruse╚Öti (foto sus), num─âr├ónd circa 30-35.000 de solda╚Ťi. Imediat dup─â pr─âbu╚Öirea regimului ╚Ťarist, comitetele de solda╚Ťi au preluat controlul asuprea acestor for╚Ťe militare, numero╚Öi ofi╚Ťeri fiind ├«mpu╚Öca╚Ťi.

├Än acest climat, de╚Öi opinia public─â era de partea men╚Ťinerii autonomiei, tot mai multe voci au ├«nceput s─â sus╚Ťin─â ideea independen╚Ťei fa╚Ť─â de Rusia. Pe fondul cre╚Öterii tensiunilor ├«ntre finlandezi ╚Öi Guvernul provizoriu rus, ├«n Finlanda au fost transfera╚Ťi tot mai mul╚Ťi solda╚Ťi ru╚Öi, pretextul oficial fiind prevenire unui eventual ÔÇ×atac germanÔÇŁ. Treptat, num─ârul solda╚Ťilor ru╚Öi sta╚Ťiona╚Ťi pe teritoriul Marelui Ducat a ajuns la circa 100.000. ├Än replic─â, finlandezii au ├«nceput s─â preg─âteasc─â o for╚Ť─â militar─â, numit─â ÔÇ×Garda Civil─âÔÇŁ (ÔÇ×SuojeluskuntaÔÇŁ), deghizat─â ca brig─âzi de pompieri.

Sus╚Ťin─âtorii independen╚Ťei au primit un sprijin nea╚Öteptat din partea bol╚Öevicilor, care au ├«nceput s─â se foloseasc─â dreptul de autodeterminare na╚Ťional─â ca pe arm─â ├«n lupta lor ├«mpotriva Guvernului provizoriu. Pe 2 mai, Lenin (foto jos) a publicat un articol ├«n Pravda ├«n care critica Guvernul provizoriu pentru c─â nu a fost capabil s─â g─âseasc─â o solu╚Ťie ├«n rela╚Ťia cu Finlanda ╚Öi sus╚Ťinea c─â secesiunea Finlandei ar fi gr─âbit procesul revolu╚Ťionar. Dup─â e╚Öecul tentativei de lovitur─â de stat din iulie 1917, Lenin s-a v─âzut nevoit s─â se refugieze ├«n Finlanda pentru a sc─âpa de arestare. El s-a stabilit ini╚Ťial la Helsinki, iar o lun─â mai t├órziu s-a mutat la Viipuri (actualul ora╚Ö rusesc Vyborg), localitate care la vremea respectiv─â se afla ├«n Finlanda. De aici, Lenin a scris articole ╚Öi a planificat ac╚Ťiuni care au preg─âtit Revolu╚Ťia Bol╚Öevic─â.


Lenin jpg jpeg

ÔÇ×Marea Revolu╚Ťie Socialist─â din OctombrieÔÇŁ a ├«mp─âr╚Ťit for╚Ťele politice finlandeze ├«n dou─â. Social-democra╚Ťii doreau s─â ob╚Ťin─â independen╚Ťa Finlandei cu ajutorul noului guvern bol╚Öevic din Rusia. ╚śi partidele ÔÇ×burghezeÔÇŁ separarea imediat─â de Rusia ╚Öi excludeau orice sprijin din partea lui Lenin pentru atinge acest scop. Rela╚Ťiile dintre aceste for╚Ťe politice s-au degradat rapid, devenind extrem de tensionate. De╚Öi, ini╚Ťial, social-democra╚Ťii sus╚Ťineau independen╚Ťa, atitudinea lor s-a schimbat sub influen╚Ťa evenimentelor din Rusia.

ÔÇ×Declara╚Ťia finlandez─â de independen╚Ť─âÔÇŁ

Pe 27 noiembrie 1917, Pehr Evind Svinhufvud a fost numit pre╚Öedinte al Senatului. Avocat ╚Öi politician conservator, Svinhufvud era un adversar ├«nver╚Öunat al comunismului. Pe 4 decembrie, el a prezentat ├«n fa╚Ťa Parlamentului finlandez (ÔÇ×EduskuntaÔÇŁ) o declara╚Ťie ├«n care sublinia c─â independen╚Ťa Finlandei era o realitate de facto, iar poporul finlandez ÔÇ×╚Öi-a luat soarta ├«n propriile m├óiniÔÇŁ.

Dou─â zile mai t├órziu, Parlamentul s-a ├«ntrunit pentru a discuta dou─â declara╚Ťii care vizau independen╚Ťa Finlandei, cea sus╚Ťinut─â de Svinhufvud ╚Öi un text al social democra╚Ťilor. ÔÇ×Declara╚Ťia finlandez─â de independen╚Ť─âÔÇŁ, sus╚Ťinut─â de for╚Ťele politice conservatoare, a fost votat─â cu 100 de voturi la 88. Imediat dup─â votul istoric din data de 6 decembrie 1917, finlandezii au ├«ncercat s─â ob╚Ťin─â recunoa╚Öterea interna╚Ťional─â a ╚Ť─ârii lor, ├«ns─â statele c─ârora li s-au adresat au condi╚Ťionat acest lucru de recunoa╚Öterea independen╚Ťei Finlandei de c─âtre Rusia.

Helsinki Senat jpg jpeg

Protest ├«n fa╚Ťa Senatului din Helsinki (noiembrie 1917)

├Än aceste condi╚Ťii, Pehr Evind Svinhufvud s-a deplasat personal la Petrograd, unde s-a ├«nt├ólnit cu Lenin. Surprinz─âtor, acest demers a avut succes. Pe 27 decembrie, Comitetul Central ai Partidului Bol╚Öevic a recunoscut independen╚Ťa Finlandei. Lenin a recunoscut independen╚Ťa noului stat pentru a demonstra ata╚Öamentul noului guvern bol╚Öevic fa╚Ť─â de idealul autodetermin─ârii na╚Ťionale. Lenin credea c─â statele care se desprindeau din Imperiul ╚Üarist se vor al─âtura ulterior Federa╚Ťiei Socialiste Ruse.

Republica Sovietic─â Federativ─â Socialist─â Rus─â a recunoscut independen╚Ťa Finlandei printr-un document semnat de Vladimir Ilici Lenin, ├«n calitate de pre╚Öedintele al Consiliului Comisarilor Poporului (Guvernul rus), precum ╚Öi de ÔÇ×comisarii poporuluiÔÇŁ, printre care se num─ârau Iosif Stalin ╚Öi Leon Tro╚Ťki. Pe 4 ianuarie 1918, Iakov Sverdlov, pre╚Öedintele Comitetului Central Executiv al Sovietului Deputa╚Ťilor, Muncitorilor ╚Öi ╚Ü─âranilor, semna la la r├óndul s─âu un document care recuno╚Ötea independen╚Ťa Finlandei. Cu aceast─â ocazie, Stalin (comisar al poporului pentru na╚Ťionalit─â╚Ťi) a ╚Ťinut un discurs prin care ├«i critica pe social-democra╚Ťii finlandezi c─â nu au ├«ntreprins m─âsurile necesare pentru independen╚Ťa ╚Ť─ârii, iar sovieticii au fost nevoi╚Ťi s─â recunoasc─â Senatul ÔÇ×burghezÔÇŁ ╚Öi nu un guvern al ÔÇ×reprezentan╚Ťilor proletariatului finlandezÔÇŁ.

Bibliografie:

Elena Dragomir, Silviu Miloiu, Istoria Finlandei, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2010-2011.

Jason Lavery, The History of Finland, Greenwood Pub Group Inc, 2006.