De ce a fost imposibil─â apari╚Ťia unei ÔÇ×na╚Ťiuni iugoslaveÔÇť? jpeg

De ce a fost imposibil─â apari╚Ťia unei ÔÇ×na╚Ťiuni iugoslaveÔÇť?

Anul 1918 a reprezentat, odat─â cu sf├ór╚Öitul r─âzboiului, ╚Öi manifestarea unor deziderate na╚Ťionale ale statelor ├«nving─âtoare. Potrivit lucr─ârii nou ap─ârute a istoricului elve╚Ťian Oliver Schmitt, din mo╚Ötenirea marilor imperii au ap─ârut ├«n Balcani dou─â imperii mici, Regatul S├órbo-Croato-Sloven ╚Öi Rom├ónia Mare. Cele dou─â state aveau de-a face cu o problem─â a integr─ârii ├«ntr-un stat na╚Ťional a unor regiuni av├ónd o evolu╚Ťie cultural─â, social─â ╚Öi economic─â diferite.

De mult existau clivaje ├«ntre fostele elite cu o educa╚Ťie austro-ungar─â ╚Öi cele mo╚Ötenitoare ale unui balcanism post-otoman de secol al XIX-lea. Spre deosebire de Rom├ónia, diferen╚Ťele ├«ntre popula╚Ťiile constitutive ale Regatului S├órbilor, Croa╚Ťilor ╚Öi Slovenilor (din 1929, Iugoslavia) s-au resim╚Ťit ├«ntr-o m─âsur─â mult mai mare, pe de-o parte pe fondul unor diferen╚Ťe mai accentuate ├«ntre popula╚Ťiile constitutive (religie, cultur─â ╚Öi aspecte lingvistice), iar pe de alt─â parte, printr-o mai larg─â participare antebelic─â la via╚Ťa politic─â a croa╚Ťilor din Imperiul Habsburgic. 

Cea mai mare problem─â o reprezenta imposibilitatea apari╚Ťiei unei ÔÇ×na╚Ťiuni iugoslaveÔÇŁ ce urma s─â uneasc─â popoare cu orizonturi istorice ╚Öi religioase diferite. Cele mai acerbe dispute au fost cele ├«ntre s├órbi ╚Öi croa╚Ťi. Lupta croa╚Ťilor de sub coroana habsburgic─â pentru o administra╚Ťie autonom─â nu putea fi l─âsat─â deoparte dup─â 1918 atunci c├ónd s-au unit cu s├órbii. ├Än acela╚Öi timp, liderii s├órbi se considerau eliberatorii ├«ntregului teritoriu ╚Öi cei care suferiser─â cel mai mult ├«n timpul r─âzboiului.

La data de 28 iunie 1921 a fost proclamat─â Constitu╚Ťia de Vidovdan (zi ce amintea de lupta de la Kosovo Polje, dar ╚Öi de asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand la Sarajevo). Legitimarea Constitu╚Ťiei era discutabil─â, deoarece ea era promulgat─â cu o majoritate simpl─â format─â ├«n principal din partide s├órbe, ╚Öi a fost contestat─â de partidele de opozi╚Ťie. Noul stat era organizat dup─â modelul Serbiei din 1914, puterea fiind centralizat─â la Belgrad. Prin Legea administrativ─â din 1922, teritoriul Regatului S├órbo-Croato-Sloven era ├«mp─âr╚Ťit ├«n 33 de departamente, conduse de prefec╚Ťi numi╚Ťi de rege, ne╚Ťin├ónd cont de tradi╚Ťia ╚Öi de istoria vechilor regiuni. 

O personalitate ├«n jurul c─âreia s-a centrat o puternic─â opozi╚Ťie a fost reprezentat─â de croatul Stjepan Radi─ç. Acesta, dintr-un lupt─âtor pentru drepturile slavilor din fostul imperiu, a devenit for╚Ťa principal─â de opozi╚Ťie fa╚Ť─â de dorin╚Ťele de centralizare s├órbe╚Öti. Opiniile sale erau ini╚Ťial republicane ╚Öi federaliste. Afl├óndu-se ├«n fruntea unui Partid ╚Ü─âr─ânesc Croat, a oscilat ├«ntre aderarea la Interna╚Ťionala Ro╚Öie ╚Ü─âr─âneasc─â (fapt ce i-a adus la ├«nceput acuza╚Ťii de tr─âdare) ╚Öi o colaborare ├«n cele din urm─â cu Casa Regal─â s├órb─â. Intransigen╚Ťa sa ├«n decizii, dar ╚Öi acuza╚Ťiile de colaborare cu Moscova (Partidul Comunist fiind scos ├«n afara legii) au determinat ├«n 1924 arestarea sa. 

Dup─â mai pu╚Ťin de un an, ├«n 1925, partidul s─âu a c├ó╚Ötigat alegerile, astfel c─â s-a produs o surpriz─â de propor╚Ťii. Lui Radi─ç, aflat ├«n ├«nchisoare, i s-a f─âcut oferta de a forma un nou guvern al─âturi de mai vechiul s─âu inamic, liderul Partidului Radical (s├órb) Nikola Pa┼íi─ç. Radi─ç a fost scos din ├«nchisoare ╚Öi pus direct ├«n fruntea Ministerului Educa╚Ťiei. De╚Öi colaborarea celor doi d─âdea speran╚Ťe sus╚Ťin─âtorilor iugoslavismului, caracterul ferm al lui Radi─ç, c├ót ╚Öi retragerea lui Pa┼íi─ç din guvern ├«n urma unui scandal de corup╚Ťie al fiului s─âu au determinat sf├ór╚Öitul acesteia. 

Alegerile din 1927 au adus de aceast─â dat─â o colaborare ├«ntre Radi─ç ╚Öi liderul s├órbilor din Croa╚Ťia, Svetozar Pribi─Źevi─ç, sus╚Ťin─âtor la r├óndul s─âu al federaliz─ârii. Acest lucru eviden╚Ťia faptul c─â disputele politice nu au fost ├«ntotdeauna de natur─â na╚Ťional─â sau religioas─â, iar conflictele regionale erau de multe ori la fel de intense.

Dezbaterile din Parlament au devenit din ce ├«n ce mai acerbe pe tema autonomiei croate, degener├ónd ├«ntr-un incident care a pus cap─ât scurtei democra╚Ťii. La data de 20 iunie 1928, ├«n urma unor discu╚Ťii aprinse, Radi─ç ├«mpreun─â cu al╚Ťi patru deputa╚Ťi ai Partidului ╚Ü─âr─ânesc Croat au fost ├«mpu╚Öca╚Ťi ├«n plin─â ╚Öedin╚Ť─â de c─âtre un reprezentant al Partidului Radical din Muntenegru. De╚Öi ini╚Ťial a fost r─ânit, liderul croat al opozi╚Ťiei avea s─â moar─â o lun─â mai t├órziu. Ne├«n╚Ťelegerile permanente l-au determinat ├«ns─â pe regele Alexandru I s─â impun─â un nou regim de monarhie autoritar─â. Evenimentul a fost v─âzut ├«n istorie ├«ns─â din mai multe perspective: ├«n timp ce unii istorici au v─âzut gestul ca pe un act salvator al Iugoslaviei, al╚Ťii l-au criticat ca pe un pas important ├«n apari╚Ťia Serbiei Mari. ├Äns─â, spre deosebire de liderii na╚Ťionali╚Öti s├órbi, Alexandru I s-a sprijinit ├«n timpul domniei sale pe o serie de personalit─â╚Ťi croate, p├ón─â la moartea sa. De╚Öi republican, Stjepan Radi─ç a fost unul dintre ace╚Ötia, iar un alt sf─âtuitor important a fost sculptorul croat Ivan Mestrovi─ç, care nu se ferea s─â ├«i aduc─â monarhului critici directe ├«n privin╚Ťa deciziilor luate. 

Iugoslavia dup─â asasinarea lui Alexandru I 

Asasinarea lui Alexandru I din 1934 (foto sus), pus─â la cale de gruparea terorist─â macedonean─â VMRO al─âturi de gruparea croat─â Usta┼ía (cel mai probabil ╚Öi cu implicarea serviciilor italiene), avea s─â zguduie din nou temelia statului iugoslav, dezmembrarea lui fiind socotit─â adeseori drept doar o chestiune de timp. 

Sf├ór╚Öitul anilor ÔÇÖ30 a fost dominat de activitatea regen╚Ťei conduse de prin╚Ťul Pavle al─âturi de prim-ministrul Milan Stojandinovi─ç. Baz├óndu-se pe o colaborare economic─â cu Germania, Iugoslavia avea s─â ├«nregistreze o serie de progrese remarcabile ├«n domeniul industriei ╚Öi agriculturii. 

Luna august a anului 1939 avea s─â aduc─â ╚Öi un compromis ├«ntre oamenii politici s├órbi ╚Öi croa╚Ťi prin ÔÇ×Acordul Cvetovi─ç-Ma─ŹekÔÇŁ, cunoscut ╚Öi sub numele de ÔÇ×SporazumÔÇŁ. Acesta acorda o autonomie mult mai mare regiunii cunoscute sub numele de ÔÇ×Banovina Croa╚ŤiaÔÇŁ, creat─â special pentru a include c├ót mai mul╚Ťi etnici ai acestei na╚Ťiuni. Av├ónd ├«n vedere iminen╚Ťa noului r─âzboi, noua realitate politic─â nu avea s─â influen╚Ťeze prea mult via╚Ťa statului iugoslav. 

Dac─â pe plan politic Iugoslavia interbelic─â a fost m─âcinat─â de numeroase tensiuni, pe plan cultural se poate observa un progres remarcabil, ├«n special prin zelul de formare a unei na╚Ťiuni noi. Ivan Mestrovi─ç a fost creatorul unui stil nou care ├«mbina ├«n operele sale formele artei apusene catolice cu teme tradi╚Ťionale s├órbe╚Öti. Stilul arhitectural ÔÇ×SecessionÔÇŁ avea s─â aib─â o influen╚Ť─â deosebit─â asupra Belgradului, dar ╚Öi a Zagrebului, a c─âror concuren╚Ť─â ├«n materie de cl─âdiri monumentale amintea cumva de rivalit─â╚Ťile antebelice ├«ntre Budapesta ╚Öi Viena. Pe planul literaturii, un scriitor important care avea s─â ilustreze realit─â╚Ťile regiunii a fost Ivo Andri─ç, care, n─âscut ├«n Bosnia ├«ntr-o familie catolic─â, avea s─â ├«╚Öi petreac─â o mare parte din via╚Ť─â la Belgrad, unde s-a identificat drept ÔÇ×iugoslavÔÇŁ. Crea╚Ťiile sale literare aveau s─â ├«i aduc─â mai t├órziu Premiul Nobel (pentru o scurt─â perioad─â a fost ╚Öi ata╚Öat cultural al Iugoslaviei la Bucure╚Öti).

Evenimentele majore au fost cele care au pus ├«ntotdeauna la ├«ncercare fragilitatea intern─â a statelor, iar Iugoslavia nu a f─âcut excep╚Ťie. Debutul celui de-al Doilea R─âzboi Mondial punea Iugoslavia ├«n situa╚Ťia unui stat care se bucura de leg─âturi economice intense cu Germania, ├«ns─â cu o clas─â politic─â apropiat─â de o alian╚Ť─â tradi╚Ťional─â cu Fran╚Ťa ╚Öi Anglia. Acordul Cvetovi─ç-Ma─Źek a intervenit mult prea t├órziu pentru a schimba soarta noului stat. De╚Öi el mul╚Ťumea reprezentan╚Ťii Partidului ╚Ü─âr─ânesc Croat ╚Öi o minoritate a s├órbilor, a fost criticat intens la nivelul societ─â╚Ťii. ├Äntre timp, reprezentan╚Ťii mi╚Öc─ârii fasciste Usta┼ía ├«l vedeau doar ca pe un pas ├«n manifestarea independen╚Ťei depline a Croa╚Ťiei. 

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Iugoslavia, mitul destr─âmat al unit─â╚ŤiiÔÇť, publicat ├«n num─ârul 36 al revistei ÔÇ×Historia SpecialÔÇŁ, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 27 septembrie - 20 decembrie 2021, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

Coperta 1 jpg jpeg