Cum ├«ngroap─â Biserica simbolul ora┼čului Vatra Dornei jpeg

Cum ├«ngroap─â Biserica simbolul ora┼čului Vatra Dornei

Extrem de celebru ├«n secolul al XIX-lea, c├ónd a fost inaugurat chiar de ├«mp─âratul austro-ungar Franz Iosef ┼či de de arhiducele Ferdinand, construit dup─â modelul edificiului din Baden Baden/ Germania, Cazinoul din Vatra Dornei ├«┼či tr─âie┼čte ultimii ani ├«ntr-o mizerie de nedescris ┼či ├«n pragul colapsului, vegheat de Arhiepiscopia Sucevei ┼či R─âd─âu┼úilor, care ├«n loc s─â-l ├«ngrijeasc─â, ├«i ┼úine lum├ónarea.

C─â ┼či ├«n alte locuri din Rom├ónia, ceea ce au ridicat al┼úii ┼či care ne-a intrat ├«n patrimoniul cultural rom├ónesc, nu p─âstram. Asta nu pentru c─â nu sunt f─âcute de rom├óni, ci pentru c─â a┼ča ├«n┼úeleg mul┼úi s─â ├«┼či respecte istoria ┼či cultura. Ar fi nedrept s─â arunc─âm vina doar pe reprezentan┼úii autorit─â┼úilor de fiecare dat─â, de┼či mul┼úi se fac p─ârta┼či la vina comun─â, dar ┼či institu┼úiile de cultur─â ┼či culte ÔÇô ├«ntre care Biserica Ortodox─â ocup─â un loc frunta┼č ÔÇô  firme, proprietari priva┼úi, administratori, manifest─â aceea┼či lips─â de interes f─â┼ú─â de edifiicile pe care le au ├«n gestiune.

O istorie de aur, un prezent în ruină

Cazinoul din Vatra Dornei a fost construit ├«n perioada 1896-1898 ├«n ora╚Öul Vatra Dornei (jude╚Ťul Suceava). Cl─âdirea, inclus─â ├«n Lista monumentelor istorice la categoria A, a purtat diverse denumiri, Cazinoul B─âilor sau Pavilionul Central al B─âilor ┼či a ├«ndeplinit de-a lungul timpului mai multe func╚Ťiuni:sal─â de jocuri de noroc, sal─â de concerte ╚Öi spectacole, precum ╚Öi club muncitoresc.

image

Aprobarea pentru construirea unui cazinou la Vatra Dornei a fost acordat─â ├«n urma interven╚Ťiei primarului Vasile Deac (1875-1902) la ├«mp─âratul Franz Joseph al Austriei. ├Än timpul audien╚Ťei, primarul l-a convins pe monarh de necesitatea construirii unui cazino pentru turi╚Ötii veni╚Ťi la b─âi.

Terenul pe care s-a construit cl─âdirea se afla ├«n proprietate comunal─â ╚Öi era acoperit de p─âduri, care au fost defri╚Öate. O parte din banii pentru construc╚Ťia cazinoului au fost str├ón╚Öi prin chet─â public─â, la care a contribuit ├«nsu╚Öi ├«mp─âratul austro-ungar Franz Joseph, iar o alt─â parte a fost ├«mprumutat─â printr-o banc─â vienez─â. Proiectul a fost realizat de c─âtre arhitectul vienez Peter Paul Brang, iar lucr─ârile au ├«nceput ├«n anul 1896 ╚Öi s-au ├«ncheiat ├«n 1898. Inaugurarea ofical─â s-a f─âcut la 10 iulie 1899.

Construit ├«n stil eclectic, cu unele note ale Rena╚Öterii germane, cazinoul seam─ân─â cu cel din Baden. ├Än interior turi┼čtii puteu admira trei policandre de cristal de Murano, la ├«nceput cu lum├ón─âri, apoi cu becuri.

├Än cazinou se afla o sal─â de teatru, o bibliotec─â, un restaurant, o cofet─ârie, spa╚Ťii de utilitate public─â. Printre cei care au trecut pragul cazinoului din Vatra Dornei au fost ├«mp─âratul Franz Joseph, arhiducele Franz Ferdinand, dar ╚Öi personalit─â╚Ťi rom├óne╚Öti precum Lucian Blaga, Nicolae Iorga, Corneliu Zelea Codreanu, generalul Gheorghe Arge╚Öanu, Nichifor Crainic, A.C. Cuza, generalul Ion Antonescu, Emil Bodn─âra╚Ö, Eugen Jebeleanu, Mihai Beniuc, Zaharia Stancu, Gheorghe Gheorghiu-Dej ╚Öi Chivu Stoica.

image

├Än jurul cazinoului s-au ┼úesut o mul┼úime de pove┼čti, unele bazate pe realit─â┼úile epocii. Aici ├«nainte de 1918, dar ┼či mai t├órziu, p├ón─â spre sf├ór┼čitul perioadei interbelice, veneau clien┼úi din Viena, Berlin, Budapesta, dar ┼či evrei sau italieni. Dup─â ce parcurgeau drumul pe calea ferat─â, erau lua┼úi cu birja, din gar─â. Cei care ├«┼či pierdeau averea mergeau pe podul Franz Joseph, de pe Dorna, ┼či se aruncau ├«n r├óu sau ├«┼či zburau creierii cu pistolul. Pentru noroco┼čii c├ó┼čtig─âtori ai unor mari sume de bani, ┼či, se spune c─â fusese construit un tunel secret, prin care ie┼čeau pentru a fi proteja┼úi de eventuale jafuri.

Prima leg─âtur─â dintre cazinou ┼či Biserica Ortodox─â a avut loc dup─â Unirea Bucovinei cu Rom├ónia ├«n 1918, c├ónd terenul pe care se afla monumentul a intrat ├«n reconstituirea Fondului Bisericesc al Bucovinei, ├«n contul repara╚Ťiilor de r─âzboi pe care Austria a fost nevoit─â s─â le pl─âteasc─â Rom├óniei.

Din anul 1936 s-au ├«nceput o serie de lucr─âri de modificare func╚Ťional─â a cl─âdirii. Astfel, scena din sala de reprezenta╚Ťii a cazinoului a fost modificat─â, iar ├«n spatele cazinoului s-a amenajat ├«n 1937 o teras─â cu vedere spre parcul balnear.├Än timpul celei de-a doua conflagra┼úii mondiale, edificiul a fost folosit de armatele naziste ├«n scopuri militare. ├Än diminea╚Ťa zilei de 29 septembrie 1944, ├«n timpul retragerii din Vatra Dornei a ultimelor unit─â╚Ťi militare germane, cl─âdirea cazinoului ╚Öi mai ales spa╚Ťiile interioare au suferit distrugeri importante. ├Äncep├ónd din prim─âvara anului 1945 au fost realizate o serie de lucr─âri de repara╚Ťii ╚Öi renovare.

image

Ca multe alte edificii de acest gen, dup─â instaurarea ├«n Rom├ónia a regimului comunist, cazinoul a fost na╚Ťionalizat ╚Öi transformat ├«n club muncitoresc. ├Än aceast─â cl─âdire se ╚Ťineau ╚Öedin╚Ťe de partid sau ├«nt├ólniri sindicale, dar ╚Öi campionate na╚Ťionale de ╚Öah.

Cum s-a ajuns de la o perl─â, la o ruin─â

├Än prima parte a anului 1986, s-a ├«nceput efectuarea unor lucr─âri ample de renovare a cl─âdirii ╚Öi de remodelare a perimetrului din vecin─âtate, strada dinspre r├óul Dorna fiind transformat─â ├«n bulevard. Dup─â declara╚Ťiile lui Ioan Corne╚Ťchi, fost primar la Vatra Dornei ├«ntre 1986-1989, pre╚Öedintele Nicolae Ceau╚Öescu a aprobat ├«n 1987 refacerea cazinoului, documenta╚Ťia fiind avizat─â de guvern. Lucr─ârile trebuiau finalizate ├«n termen de trei ani. Se spunea c─â Ceau┼čescu ┼či-ar fi dorit s─â petreac─â revelionul din 1990 aici.

image

S-a ref─âcut structura de rezisten╚Ť─â, ├«ns─â revolu╚Ťia din decembrie 1989 a surprins ╚Öantierul ├«n plin─â activitate. Ca multe lucruri din Rom├ónia acelor ani, edificiul a fost supus unui jaf f─âr─â precedent:├«n trei luni s-au furat candelabre, marmura de Carrara, cristaluri, c─âzi de cupru. Apoi a intrat ├«n func┼úiune birocra┼úia, ignoran┼úa ┼či nep─âsarea:lucr─ârile nu au mai fost continuate din lips─â de fonduri, apoi proprietarii s-au tot succedat, apari┼úia legii pentru protec┼úia patrimoniului nu a dat niciun fel de rod(Click aici pentru a vedea legislatia).

Dup─â 1990, cazinoul a apar╚Ťinut societ─â╚Ťii Dorna Turism SA. Apoi, prin hot─âr├óre de Guvern, ├«n 1995, a fost transferat ├«n administrarea Consiliului Local Vatra Dornei. Ace┼čtia au reu┼čit s─â realizeze un proiect, ├«n 1998, prin care au primit de la Ministerul Culturii ╚Öi Cultelor  fonduri pentru reabilitarea cl─âdirii, iar autorit─â╚Ťile locale au cheltuit sume imense pentru tabl─â ╚Öi subzidire. ├Än anul 1998, la ini╚Ťiativa primarului Ioan Moraru, Consiliul Local al municipiului Vatra Dornei a decis ├«nfiin╚Ťarea Funda╚Ťiei ÔÇťCazinoul Vatra DorneiÔÇŁ cu scopul de a g─âsi resurse financiare necesare restaur─ârii ╚Öi consolid─ârii cazinoului dornean.

Totu┼či, ├«n ianuarie 2003, Arhiepiscopia Sucevei ╚Öi R─âd─âu╚Ťilor, ├«n calitate de administrator juridic al Fondului Bisericesc Ortodox Rom├ón din Bucovina, a revendicat cl─âdirea cazinoului. Astfel, cazinoul din Vatra Dornei, cl─âdirea Sec╚Ťiei de Boli Infec╚Ťioase ╚Öi un alt imobil aflat la baza dealului Runc au fost retrocedate Arhiepiscopiei Sucevei ╚Öi R─âd─âu╚Ťilor, prin Hot─âr├órea de Guvern nr. 437 din 14 octombrie 2004, elaborat─â ├«n urma analiz─ârii cererii de c─âtre Comisia special─â de retrocedare a unor bunuri imobile care au apar╚Ťinut cultelor religioase din Rom├ónia. La momentul retroced─ârii, cl─âdirea cazinoului era o ruin─â, iar preotul Mihai Valic─â, care sluje╚Öte la Biserica ÔÇťSf. TreimeÔÇŁ din Vatra Dornei, amenin╚Ťa autorit─â╚Ťile statului cu darea ├«n judecat─â pentru faptul c─â au permis distrugerea cl─âdirii.

image

Ce susţine Biserica Ortodoxă Română

Dup─â cum am v─âzut ┼či ├«n alte cazuri, Biserica Ortodox─â Rom├ón─â este unul dintre cei mai mari proprietari ┼či administratori de edificii de patrimoniu. Acesta ├«n sine nu e un lucru r─âu, pentru c─â de-a lungul vremii comunit─â┼úile au ajutat ┼či sprijin─â ├«n continuare aceast─â institu┼úie pentru p─âstrarea lucrurilor de valoare. Problema se pune cum r─âspunde acest cult necesit─â┼úilor monumentelor pe care le gestioneaz─â.

Iat─â c├óteva exemple:Pe-un picior de plai, pe-o gur─â de rai ÔÇô S.O.S. bisericile OltenieiM─ân─âstirea Co┼čula ÔÇô cum se restaureaz─â patrimoniu ├«n func┼úie de intereseCasa Sofian, o ruin─â cu un proprietar de lux, folosit─â doar la fotografiile de nunt─âO rela┼úie ├«ncurcat─â:banii, biserica ┼či patrimoniulT─âcuta moarte a vechilor biserici ortodoxe de lemn din Mure┼čComorile patrimoniului ecleziastic ar─âdean, condamnate la pieire

De cele mai multe ori prela┼úii, ca ┼či ├Änalt PreaSfin┼úitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei ┼či R─âd─âu┼úilor, invoc─â s─âr─âcia ca principal motiv. ├Än acest caz particular arhiepiscopul, dar ┼či preotul Mihai Valic─â, spun c─â monumentul ar putea fi reparat doar pe banii ob┼úinu┼úi din p─âdurile pe care Funda┼úia Fondul Bisericesc Ortodox Rom├ón din Bucovina le cere Direc┼úiei Silvice Suceava. Cu alte cuvinte, aceast─â cerere sun─â a ┼čantaj. ├Än plus, c├ónd vedem cum fiecare ├«nalt prelat al B.O.R. ├«ncearc─â s─â epateze prin ma┼činile cu care se prezit─â la adun─ârile sinodale, nu prea ne vine s─â credem c─â avem de-a face cu o institu┼úie s─ârac─â, ci doar cu una care ├«ncearc─â (┼či adesea chiar reu┼če┼čte) s─â ob┼úin─â beneficii de la stat f─âr─â a investi un leu.

De altfel, perspectivele pe care reprezentan┼úii Bisericii le ofer─â sunt foarte clare. ÔÇ×Aceast─â cl─âdire va r─âm├óne mul┼úi ani ┼či p├ón─â ├«n veci a┼ča cum este. ┼×i cred c─â solu┼úia va fi final─â, dac─â nu se va interveni, d─âr├ómarea ei f─âr─â discu┼úie!ÔÇŁ, a declarat p─ârintele Mihai Valic─â pentru TVR ├«nc─â din 2010.

image

Reacţia autorităţilor:Primăria mai încearcă, la Direcţia de Cultură Suceava se ridică din umeri

├Äntr-adev─âr, Biserica nu a primit cl─âdirea total renovat─â, dar lucrul la ea se ├«ncepuse din 1998 prin Consiliul Local ┼či Ministerul Culturii. De c├ónd a ajuns ├«n patrimoniul Bisericii nu s-a mai b─âtut un cui. Primarul sus┼úine c─â proiecte exist─â, dar a┼čtept─â ┼či un semn din parte B.O.R. De asemenea, acesta sus┼úine c─â ar fi cerut reprezentan┼úilor Bisericii s─â renun┼úe la cl─âdire ├«n favoarea Consiliului Local pentru ca lucr─ârile s─â poat─â continua, ├«ns─â ace┼čtia din urm─â vor s─â folosesc─â degradarea Cazinoului ca unealt─â de ┼čantaj pentru p─âdurile ┼či propriet─â┼úile nerestituite.

De partea cealaltă, la Direcţia de Cultură Suceava, când a fost căutat de colegii de la TVR, domnul director Aurel Buzincu a ridicat din umeri, după cum puteţi vedea în imaginile de mai jos.

Cert e c─â implicarea a fost ca de obicei. S─â dea vreo amend─â? Nici pomeneal─â! (click aici pentru a vedea ce spune legea ┼či ce ar fi trebuit s─â fac─â domnul director) Dup─â discu┼úiile pe care le-am avut cu domnia sa ├«n toamna anului trecut, c├ónd am publicat un amplu raport despre starea ansamblurilor m─ân─âstire┼čti din Bucovina aflate ├«n patrimoniul UNESCO, ne-am l─âsat p─âguba┼či s─â-l mai c─âut─âm. Dac─â atunci ├«n toamn─â nu ┼čtia de raportul efectuat de speciali┼čtii de la Muzeul de Istorie a Bucovinei, ce i-a fost ├«naintat ├«nc─â din luna mai 2011, ne ├«ndoim de rezultate pozitive ├«n cazul Cazinoului. Vorba unui prieten n─âscut ├«n zon─â:ÔÇťCine se pune domnule ├«n Bucovina cu Biserica? Aici dac─â preotul spune c─â nu are ce c─âuta un fost cazinou l├óng─â o catedral─â, cazinoul se d─âr├óm─â, nu conteaz─â dac─â e sau nu monumentÔÇŁ

Click pe linkuri pentru a citi pe larg povestea raportului despre starea ansamblurilor m─ân─âstire┼čti din Bucovina

Ce nu vezi atunci când vizitezi bisericile pictate din BucovinaDirectorul Direcţiei de Cultură Suceava acordă atenţie mai mult propriei imagini decât Patrimoniului

Ce ne mai r─âm├óne? S─â ne plimb─âm ├«n jurul Cazinoului c├ót mai apuc─âm ┼či s─â a┼čtept─âm s─â mai pierdem un monument.

Reflecţii de călătorie pe lângă Cazinoul din Vatra Dornei

Oricine trece prin Vatra Dornei trebuie s─â fie atent la punctele de atrac┼úie, ┼či cel mai important pare s─â fie Cazinoul, care ├«ns─â st─â s─â se pr─âbu┼čeasc─â. E ├«mprejmuit, pentru a feri ochii trec─âtorilor de aspectul inestetic al ┼čantierului, dar nimeni nu-l poate proteja de atacul ploilor ┼či succesiunii fenomenelor de ├«nghe┼ú/dezghe┼ú, destul de frecvente ├«n zon─â. Chiar dac─â e ├«mprejmuit, tot se pot vedea zidurile distruse ├«n mare parte, ferestrele sparte ┼či schelele care ├«nconjoar─â cl─âdirea, de┼či nu se lucreaz─â.   Cazinoul este o ruin─â ┼či nu reu┼če┼čte dec├ót s─â ur├ó┼úeasc─â centrul sta┼úiunii, c├ónd ar putea fi destul de simplu transformat ├«ntr-o atrac┼úie pentru turi┼čtii interesa┼úi de jocurile de noroc sau ar putea deveni un obiectiv demn de a fi admirat prin arhitectura unor vremuri trecute.

image

Acesta ar putea fi ┼či un mod de a mai ob┼úine ni┼čte bani pentru renovarea monumentului, numai c─â mul┼úi se fac c─â nu v─âd asta. O fi din cauz─â c─â este ├«n proprietatea Arhiepiscopiei Sucevei ┼či R─âd─âu┼úilor, iar, dup─â cum se ┼čtie, banul e ochiul cuiva, cu care biserica nu se prea ├«mpac─â. Dac─â nu sunt bani de restaurare m─âcar s─â fie ├«nchiriat ca platou de filmare pentru produc┼úii cinematografice de groaz─â.

Al┼úii, prin alte p─âr┼úi, ar face bani grei prin valorificarea turistic─â a Cazinoului, av├ónd ├«n vedere c─â ├«n ┼úara noastr─â exist─â doar trei asemenea obiective:la Constan┼úa, la Sinaia ┼či la Vatra Dornei.

Arhiepiscopia spus┼úine c─â nu are de unde s─â finan┼úeze lucr─ârile, mai ales c─â ├«nc─â nu a intrat ├«n posesia p─âdurilor care sunt at├ót de r├óvnite, dar ar putea s─â ├«ncerce s─â caute ┼či alte c─âi de ob┼úinere de fonduri, un eventual asociat la renovare, sau concesionarea c─âtre un ├«ntreprinz─âtor particular. Nu ┼čtiu cum se face, totu┼či, c─â de pe la ├«nceputul anului 2005, c├ónd a fost revendicat ┼či retrocedat bisericii, nu s-a mai f─âcut nimic cu Cazinoul. Din ce se vede cu ochiul liber, dac─â nu se ia nicio m─âsur─â, se poate pr─âbu┼či f─âr─â s─â st├órneasc─â prea mari valuri.

┼×i totu┼či trebuie s─â ne g├óndim la faptul c─â, cu fiecare cl─âdire care dispare, o bucat─â din istoria noastr─â, bun─â sau rea, dispare de asemenea. ┼×i acesta e un p─âcat mai mare dec├ót ar fi faptul c─â ├«n frumoasa sta┼úiune montan─â exist─â un cazinou.