⬆

Cum au măsurat doi savanți medievali arabi longitudinea cu o eclipsă de luna

Cu bine de 1.000 de ani în urmă, doi savanți medievali aflați la aproximativ 1.500 de kilometri distanță unul de celălalt au folosit o eclipsă de Lună pentru a calcula diferența de longitudine dintre Bagdad și Khwarezm. Transformând un fenomen astronomic într-un semnal temporal comun, ei au obținut un rezultat surprinzător de apropiat de valoarea stabilită pe baza coordonatelor moderne.

Un studiu recent publicat de istoricul Rizoi Bakhromzod pe arXiv, analizează experimentul realizat în anul 997 de Abu Rayhan al-Biruni și Abu al-Wafa al-Buzjani. Cei doi savanți au observat aceeași eclipsă de Lună din orașe diferite, au notat momentul producerii ei în funcție de ora locală din fiecare loc, iar ulterior și-au comparat rezultatele.

Observațiile lor au indicat că cele două orașe erau separate de aproximativ 15 grade de longitudine. Diferența reală, calculată pe baza coordonatelor moderne, este de aproximativ 16,35 grade, ceea ce înseamnă că estimarea lor avea o eroare de numai aproximativ 8%.

Provocarea medievală a măsurării longitudinii

Pentru a stabili poziția unui oraș, geografii medievali trebuiau să determine două coordonate: latitudinea și longitudinea. Dintre acestea, latitudinea era mai ușor de calculat. Astronomii o puteau estima măsurând înălțimea Soarelui la amiază sau poziția Stelei Polare deasupra orizontului.

Longitudinea ridica însă o problemă mult mai dificilă, deoarece necesita compararea orei locale din două locuri diferite.

Pământul efectuează o rotație completă de 360 de grade în 24 de ore, ceea ce înseamnă că se rotește cu 15 grade în fiecare oră. Dacă astronomii constatau că între orele locale din două orașe exista o diferență de o oră, puteau concluziona că respectivele orașe erau separate de 15 grade de longitudine.

Calculul în sine era simplu. Problema consta în găsirea unei metode precise de comparare a timpului între două locuri aflate la o distanță considerabilă.

Astronomii medievali nu dispuneau nici de ceasuri portabile suficient de precise, nici de mijloace de comunicare instantanee. Un ceas nu putea fi pur și simplu potrivit într-un oraș și transportat în altul fără să-și piardă precizia, iar mesajele trimise între Bagdad și Khwarezm puteau avea nevoie de săptămâni pentru a ajunge la destinație.

Al-Biruni și Abu al-Wafa și-au găsit însă ceasul comun pe cerul nopții.

Doi savanți în două orașe

Al-Biruni, de polimatul irakian Muntadher Saleh – Wikimedia Commons

Născut în anul 973 în Khwarezm, al-Biruni a devenit unul dintre cei mai importanți savanți ai lumii islamice medievale. Domeniile sale de interes includeau astronomia, matematica, geografia, geodezia, istoria și filologia. O mare parte a operei sale a fost dedicată măsurării Pământului și stabilirii coordonatelor geografice ale diferitelor locuri.

Abu al-Wafa s-a născut în anul 940 în Buzjan, pe teritoriul Iranului de astăzi. Ulterior s-a mutat la Bagdad, unde a devenit un important matematician și astronom. Lucrările sale au adus contribuții semnificative în domeniul trigonometriei și al calculelor astronomice, iar observațiile sale au contribuit la îmbunătățirea tabelelor astronomice ale epocii.

Continuarea pe turismistoric.ro