Cum a fost afectat Egiptul antic de erupția catastrofală a vulcanului Thera?
În urmă cu mai bine de 3.500 de ani, una dintre cele mai puternice erupții vulcanice cunoscute de omenire zguduia insula Thera, actuala Santorini. Explozia a distrus o mare parte din insulă și a avut consecințe profunde asupra lumii egeene, afectând în mod dramatic civilizația minoică.
Dar efectele catastrofei nu s-au oprit în Marea Egee. La sute de kilometri distanță, în Egipt, oamenii aveau să resimtă la rândul lor urmările acestei erupții. Dovezile arheologice și textele medicale din epocă indică faptul că cenușa vulcanică a ajuns până în Egipt și că fenomenul ar fi putut avea consecințe asupra sănătății populației, relatează Greek Reporter.
O erupție greu de datat, dar ușor de plasat în timp
Data exactă a erupției vulcanului Thera rămâne controversată. Cercetătorii au obținut rezultate diferite prin datarea cu radiocarbon și prin analiza carotelor de gheață, ceea ce a alimentat o dezbatere care continuă și astăzi.
În raport cu cronologia Egiptului antic, lucrurile sunt însă mult mai clare. Arheologii au descoperit în Egipt obiecte realizate din piatră ponce, o rocă vulcanică formată în timpul erupțiilor explozive.
Toate provin dintr-o perioadă bine definită: domnia faraonului Amosis I. Mai important, materialul respectiv prezintă aceleași caracteristici ca piatra ponce descoperită pe Thera.
Legătura este, prin urmare, greu de contestat: erupția a avut loc în timpul domniei lui Amosis I (circa 1550–1525 î.Hr.). Cât despre data absolută, majoritatea dovezilor o plasează în secolul al XVI-lea î.Hr.
Când vulcanul a devenit o problemă pentru egipteni
Prezența pietrei ponce în Egipt demonstrează că erupția nu a fost un eveniment îndepărtat și fără consecințe pentru această regiune. Dar cât de puternic a fost impactul?
O posibilă pistă se află într-unul dintre cele mai importante documente medicale ale Egiptului antic: Papirusul Ebers.
Redactat în jurul anului 1550 î.Hr., documentul reunește sute de rețete și remedii pentru diverse afecțiuni. Un studiu dedicat papirusurilor egiptene care descriu posibile efecte ale erupției vulcanului Thera a constatat că aproximativ o treime dintre bolile și simptomele descrise în Papirusul Ebers sunt compatibile cu efectele unei erupții vulcanice.
Coincidența cronologică este remarcabilă. Papirusul aparține exact perioadei în care, potrivit dovezilor arheologice, s-a produs erupția vulcanului Thera.
Ploi acide și arsuri
Printre remediile din Papirusul Ebers se află și unul destinat tratării unor bășici cauzate de arsuri răspândite pe corp. Descrierea afecțiunii i-a determinat pe cercetători să ia în calcul posibilitatea ca aceasta să fi fost provocată de un agent care nu acționa sub forma unor particule solide, ci era dizolvat într-un lichid.
Ipoteza se potrivește cu ceea ce s-ar fi putut întâmpla după o erupție de asemenea proporții.
În atmosferă ar fi ajuns cantități uriașe de cenușă vulcanică. Primele precipitații de după erupție ar fi dizolvat o parte din această cenușă aflată în suspensie, transformând apa de ploaie într-o soluție extrem de acidă. Pentru oamenii expuși, contactul cu o astfel de apă putea provoca iritații și arsuri ale pielii.
Un singur remediu nu ar fi suficient pentru a demonstra existența unui asemenea fenomen. Însă Papirusul Ebers nu este singurul document medical al epocii care descrie tratamente pentru arsuri. Și Papirusul Hearst, un alt text medical din aceeași perioadă, conține numeroase remedii de acest fel.
Împreună, aceste indicii ridică o întrebare interesantă: erau medicii egipteni nevoiți să trateze efectele unui eveniment vulcanic produs la sute de kilometri distanță?
Cenușa Thera a ajuns în Delta Nilului
Există și o dovadă geologică mult mai directă. În 1986, cercetătorii Daniel Jean Stanley și Harrison Sheng au publicat un studiu în care au identificat urme de cenușă vulcanică în regiunea Deltei de Est a Nilului. Analizele chimice au indicat că materialul avea caracteristici compatibile cu cenușa provenită de pe Thera.
Această descoperire este importantă deoarece oferă o confirmare independentă a faptului că produsele erupției au ajuns până în Egipt. Nu este vorba doar despre obiecte din piatră ponce transportate ulterior de oameni sau prin intermediul comerțului, ci despre material vulcanic care a ajuns efectiv în mediul egiptean.
Ecoul unei catastrofe în lumea egipteană
O erupție produsă în Marea Egee a aruncat în atmosferă cantități uriașe de material vulcanic, iar o parte dintre acestea au ajuns până în Egipt.
Cenușa a fost identificată în Delta Nilului, în timp ce documentele medicale din vremea lui Amosis I consemnează numeroase afecțiuni care pot fi asociate expunerii la produse vulcanice — de la arsuri și iritații până la probleme respiratorii.
Nu se poate spune cu certitudine că fiecare dintre aceste afecțiuni a fost provocată de erupția Thera. Dar puse cap la cap, dovezile arheologice, geologice și medicale indică faptul că egiptenii nu au fost simpli spectatori ai catastrofei produse în Marea Egee. Erupția vulcanului Thera a fost un eveniment ale cărui efecte au putut fi simțite chiar și pe malurile Nilului.
Foto sus: O invocație către I-em-hetep, zeitatea egipteană a medicinei. Pictură de Ernest Board (© Wellcome Collection 45913i / Public Domain)
Mai multe pentru tine...
