Crizele economice ajutate din plin de guverne
Anul 2007 începea să aducă primele semne ale unei noi recesiuni economice, începutul contagios fiind făcut de piaţa imobiliară americană. A urmat întregul cortegiu de închideri de firme, şomaj şi tăieri de salarii. Statele au pompat bani frumoşi în susţinerea băncilor, vârful capitalismului dovedind o slabă eficienţă financiară şi o corupţie până în măduva oaselor. Unele guverne au decis că sunt necesare creşteri de impozite pentru a face faţă valului distrugător de la nivel mondial.
În realitate, sistemul capitalist funcţionează bine dacă ar exista interes şi corectitudine din partea birocraţilor aduşi de metodele de votare la putere. Nu sunt preocupaţi de mărunţişurile vieţii cotidiene, ci de o creştere a gloriei personale prin dezvoltarea iraţională a aparatelor militare. Dacă s-ar fi investit cu cap, n-ar fi existat recesiune, guvernele având sume frumoase de rezervă. Să dăm câteva exemple. SUA a tocat pentru armament şi forţele militare peste 1.084 miliarde de dolari în anii 2006 şi 2007. Brazilia, care are veleităţi de mare imperiu în America de Sud, a folosit în aceleaşi scopuri aproape 37 miliarde de dolari. Sunt cunoscute tensiunile sociale din metropolele vastului stat şi lipsurile de toate felurile. India, o ţară în care sărăcia se ţine de oameni precum umbra, a alocat sume enorme pentru înarmare, guvernanţii dorind să facă faţă pericolului reprezentat de China şi de Pakistan. A trecut de la 24 de miliarde de dolari în 2006 la 46 în 2010. Oare indienii or fi văzut un dolar?
Dacă se analizează datele oficiale cunoscute publicului larg, se poate constata că fiecare an a adus creşteri ale bugetelor militare care, combinate cu scurgerile de capital spre regiunile definite drept paradis fiscal, au afectat grav economia statelor şi, mai ales, nivelul de trai al populaţiei. Să dăm câteva exemple concludente. Recesiunea ar fi pornit din SUA, dar guvernul nu prea avea habar de ce se întâmplă pe plan local şi a sporit cheltuielile militare în 2008 cu 11,52% în raport cu 2007. Nici 2009 n-a însemnat vreo orientare spre strângerea pungii şi dirijarea fluxurilor financiare spre măsuri economice rentabile. Bugetele au crescut până la peste 711 miliarde de dolari în 2011, chiar dacă datoria publică americană este cea mai mare din lume. Problema datoriei Greciei rămâne un simplu parfum pe lângă gravele carenţe ale sistemului financiar de peste ocean.
Acestea sunt cifrele declarate oficial pentru armate. Guvernele mai toacă fonduri frumoase cu forţele de ordine (represiune) şi cu serviciile secrete, bani ce nu aduc foloase economice. Ar mai fi un aspect interesant al investiţiilor economice din perioadele zise de recesiune. Autorităţile promit locuri de muncă la noi capacităţi de producţie şi masele sunt vrăjite prin mass-media. În realitate, noile realizări tehnice au un profund rol militar, ceea ce va deveni vizibil cu ocazia primului conflict major.
Dacă se citeşte numai ceea ce apare prin presă, adică doar ceea ce permite celebrul secret militar, se poate constata că strategii au fost interesaţi de tehnică de ultimă generaţie, cât mai scumpă şi mai sofisticată. Avioanele americane de tip F-22 au început să fie copiate prin China şi Rusia. Distrugătoarele SUA, greu de descoperit cu tehnologiile actuale, implică o transformare radicală a flotelor de război la nivel mondial. Tot ce exista înainte a devenit perimat, aşa cum s-a întâmplat cu superbele cuirasate după ivirea navei de luptă Dreadnought.
Birocraţii, aduşi la putere prin hazardul votului, n-au vrut să rezolve în mod real problemele din sistemul economic mondial. Comisioanele legate de contractele ameţitoare din domeniul armamentului elimină orice idee de cinste şi de interes pentru fericirea popoarelor.
