├Ämp─âratul Franz-Josef, ├«n vizit─â ├«n Bosnia, ├«n anul 1910 (┬ę Wikimedia Commons)

Criza bosniacă: De ce s-a amânat declanșarea Primului Război Mondial

Criza bosniac─â din 1908 era gata s─â duc─â Europa ├«n Primul R─âzboi Mondial, eviden╚Ťiind poten╚Ťialul exploziv pe care ├«l avea aceast─â zon─â pentru pacea b─âtr├ónului continent. De departe cea mai grav─â criz─â balcanic─â de dup─â Congresul de la Berlin a reprezentat-o anexarea Bosniei ╚Öi Her╚Ťegovinei de c─âtre Austro-Ungaria, la 5 octombrie 1908.

├Änc─â din ianuarie 1908, baronul Aerenthal, ministrul de Externe al Austro-Ungariei, f─âcea public─â, ├«n Parlamentul vienez, decizia Dublei Monarhii de a ├«ncepe construc╚Ťia unei c─âi ferate spre Salonic prin sangeacul Novi Pazar. Acest plan, aparent cu conota╚Ťie economic─â, era de fapt ÔÇ×o aplicare, cu o ├«nt├órziere de 30 de ani, a articolului 25 al Tratatului de la Berlin, care permitea Dublei Monarhii ocuparea Bosniei-Her╚Ťegovina, pas important spre Salonic ╚Öi Marea EgeeÔÇŁ (Daniela Bu╚Ö─â).

Pentru b─âtr├ónul ╚Öi vl─âguitul Imperiu al Habsburgilor, anexarea celor dou─â provincii reprezenta o imens─â oportunitate de a-╚Öi dovedi sie╚Öi ╚Öi lumii ├«ntregi c─â ├«nc─â mai conteaz─â pe scena interna╚Ťional─â, iar pentru ├«mp─âratul Franz-Josef, a c─ârui domnie ├«nceput─â ├«n ├«mprejur─ârile tulburi ale anului 1848 fusese marcat─â de numeroase drame personale ╚Öi politice, o ultim─â ocazie, ├«nainte de iminentul lui sf├ór╚Öit, s─â lase urma╚Öului s─âu un imperiu la fel de ├«ntins pe c├ót ├«l mo╚Ötenise el ├«nsu╚Öi, compens├ónd ├«n acest fel pierderea Lombardiei (1859) ╚Öi a Vene╚Ťiei (1866).

Evident c─â, dincolo de aceste motive, mai degrab─â sentimentale, mai exista ╚Öi interesul acut al Austro-Ungariei de a pune la punct Serbia, v─âzut─â ca principal─â amenin╚Ťare la adresa imperiului bicefal, dat─â fiind for╚Ťa de atrac╚Ťie pe care Belgradul o exercita asupra popoarelor sud-slave din cadrul Dublei Monarhii.

Anexarea Bosniei ╚Öi Her╚Ťegovinei: contextul interna┼úional

Diploma╚Ťia de la Ballplatz (sediul Ministerului de Externe austro-ungar) avea ├«ns─â nevoie s─â ajung─â la un acord cu Rusia, pentru a evita complica╚Ťii diplomatice inutile. Lucrurile se precipit─â dup─â 3 iulie 1908, c├ónd, la Istanbul, are loc lovitura de stat a ÔÇ×junilor turciÔÇŁ, soldat─â cu ├«nlocuirea sultanului Abdul-Hamid al II-lea (1876-1909) cu Mehmet al V-lea (1909-1918), precum ╚Öi cu repunerea ├«n vigoare a Constitu╚Ťiei lui Midhat-Pa╚Öa din 1876. Av├ónd ├«n vedere c─â Bosnia ╚Öi Her╚Ťegovina se aflau formal sub suzeranitatea sultanului exista pericolul ca noile alegeri parlamentare prev─âzute de constitu╚Ťia otoman─â s─â-i trimit─â pe reprezentan╚Ťii celor dou─â provincii ├«n parlamentul de la Istanbul, fapt ce ar fi contribuit la ├«ngreunarea procesului de anexare dorit de diploma╚Ťia vienez─â.

Anexarea Bosniei ╚Öi Her╚Ťegovinei, ilustrat─â ├«n ziarul francez ÔÇ×Le Petit JournalÔÇŁ, din 16 octombrie 1908 (┬ę Ghetty Images)

https://account.paydemic.com/buy/RVPR7YYMLRBDPIZR6GIF3GBLFY

Anexarea Bosniei ╚Öi Her╚Ťegovinei, ilustrat─â ├«n ziarul francez ÔÇ×Le Petit JournalÔÇŁ, din 16 octombrie 1908 (┬ę Ghetty Images)

├Än septembrie au loc, ├«n castelul Buchlau din Moravia, tratativele ruso-austro-ungare ├«ntre mini╚Ötrii de Externe ai celor dou─â mari puteri, Aerenthal ╚Öi Izvolski. ├Än schimbul recunoa╚Öterii anex─ârii Bosniei-Her╚Ťegovina de c─âtre Rusia, Dubla Monarhie se obliga s─â sprijine modificarea regimului Str├ómtorilor, adic─â dreptul flotei militare ╚Ťariste de a trece f─âr─â opreli╚Öti prin Bosfor ╚Öi Dardanele.

F─âr─â a a╚Ötepta ca problema Str├ómtorilor s─â fie reglementat─â ├«n spiritul discu╚Ťiilor de la Buchlau, la 5 octombrie 1908, ├«mp─âratul emite decretul privind anexarea Bosniei ╚Öi Her╚Ťegovinei. Concomitent, impulsionat de Viena, principele Ferdinand al Bulgariei proclam─â ├«n aceea╚Öi zi independen╚Ťa Bulgariei, la T├órnovo, lu├óndu-╚Öi ╚Öi titlul de ÔÇ×╚Ťar al bulgarilorÔÇŁ.

Ru╚Öii ├«l avertizaser─â pe Ferdinand s─â nu proclame independen╚Ťa Bulgariei, care reprezenta o ├«nc─âlcare a tratatului de la Berlin, fiindc─â Austro-Ungaria va profita de aceast─â situa╚Ťie anex├ónd Bosnia ╚Öi Her╚Ťegovina. ├Än plus, ╚Ťarul Nicolae al II-lea s-a ar─âtat vexat de faptul c─â prin╚Ťul Ferdinand se declarase ╚Öi el ╚Ťar, titlu pe care evident nu-l putea avea dec├ót ├«mp─âratul tuturor ru╚Öilor.

Serbia, ├«ncurajat─â de Rusia, a protestat ├«mpotriva anex─ârii celor dou─â provincii, atitudine ├«mp─ârt─â╚Öita ╚Öi de Muntenegru, Grecia ╚Öi Turcia. Dintre Marile Puteri, Anglia s-a sim╚Ťit cea mai lezat─â de ini╚Ťiativa Austro-Ungariei, v─âz├ónd ├«n Dubla Monarhie o avangard─â a Germaniei lui Wilhelm al II-lea ╚Öi a visului teutonic de ÔÇ×Drang nacht OstenÔÇŁ (Calea spre R─âs─ârit), susceptibil s─â pun─â ├«n pericol interesele britanice din Imperiul Otoman ╚Öi Mediterana r─âs─âritean─â.

Italienii ocupă Tripolitania și Cirenaica

Situa╚Ťia amenin╚Ťa s─â degenereze ├«ntr-un r─âzboi mondial pe care ├«ns─â Rusia nu era preg─âtit─â s─â-l sus╚Ťin─â. Pe de alt─â parte, Austro-Ungaria a oferit Turciei suma de 2,5 milioane de lire otomane, ├«n schimbul recunoa╚Öterii anex─ârii Bosniei ╚Öi Her╚Ťegovinei.

Locuitori din Sarajevo citesc un afi╚Ö cu proclama╚Ťia de anexare a Bosniei, la 7 octombrie 1908. ├Än acest loc, 6 ani mai t├órziu, Gavrilo Princip ├«l va asasina pe arhiducele Franz Ferdinand al Austriei, eveniment ce va conduce la declan╚Öarea Primului R

Locuitori din Sarajevo citesc un afi╚Ö cu proclama╚Ťia de anexare a Bosniei, la 7 octombrie 1908. ├Än acest loc, 6 ani mai t├órziu, Gavrilo Princip ├«l va asasina pe arhiducele Franz Ferdinand al Austriei, eveniment ce va conduce la declan╚Öarea Primului R─âzboi Mondial. ├Än prezent, ├«n aceast─â cl─âdire func╚Ťioneaz─â ÔÇ×Muzeul Sarajevo 1878-1918ÔÇŁ (┬ę Wikimedia Commons)

Succesul diplomatic al Puterilor Centrale a fost ├«ns─â unul de scurt─â durat─â, criza bosniac─â marc├ónd ├«nceputul desprinderii Italiei de cele dou─â partenere din Tripla Alian╚Ť─â. Nelini╚Ötit─â de avansul Austro-Ungariei ├«n Balcani, Roma va ├«ncerca o apropiere de Rusia, concretizat─â prin acordul de la Racconigi (24 octombrie 1909), semnat de ╚Ťarul Nicolae al II-lea ╚Öi de regele Italiei, Victor-Emanuel al III-lea, prin care, ├«n schimbul sprijinului italian pentru interesele ruse╚Öti ├«n problema Str├ómtorilor, Rusia urma s─â aib─â o atitudine binevoitoare fa╚Ť─â de preten╚Ťiile Italiei asupra Tripolitaniei ╚Öi Cirenaicei.

Presa italian─â a ├«nceput o campanie de lobby la scar─â larg─â ├«n favoarea unei invazii italiene ├«n Libia, la sf├ór╚Öitul lunii martie 1911. Libia a fost descris─â ca o ╚Ťar─â bogat─â ├«n resurse ╚Öi ap─ârat─â doar de 4.000 de solda╚Ťi turci. Popula╚Ťia era caracterizat─â ca fiind ostil─â Imperiului Otoman ╚Öi prietenoas─â fa╚Ť─â de italieni. Un ultimatum a fost prezentat guvernului otoman, ├«n noaptea de 26 spre 27 septembrie.

Prin intermediul Vienei, otomanii au r─âspuns cu propunerea de a transfera controlul Libiei f─âr─â r─âzboi, cu men╚Ťinerea unui oficial otoman sub suzeranitatea italian─â. Giovanni Giolitti, premierul Italiei, a refuzat, iar r─âzboiul a fost declarat pe 29 septembrie 1911, italienii ╚Öi-au extins cu u╚Öurin╚Ť─â controlul asupra posesiunilor otomane din nordul Africii, ocup├ónd Tripolitania ╚Öi Cirenaica.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×O pace istoric─â: Bucure╚Öti, 1913ÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 39 al revistei Historia Special, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 28 iunie - 25 septembrie 2022, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

Historia Special 39 jpg
Cump─âr─â acum!

Foto sus: ├Ämp─âratul Franz-Josef, ├«n vizit─â ├«n Bosnia, ├«n anul 1910 (┬ę Wikimedia Commons)

Mai multe pentru tine...