Cre╚Öterea popula╚Ťiei, sarcin─â de partid jpeg

Cre╚Öterea popula╚Ťiei, sarcin─â de partid

Popula╚Ťia Rom├óniei ├«n perioada 1966-1989 a crescut ╚Öi a sc─âzut ├«n func╚Ťie de condi╚Ťiile de trai ale popula╚Ťiei, dar mai ales de hot─âr├órile ╚Öi directivele PCR. S-a ├«ntregistat at├ót o cre╚Ötere a natalit─â╚Ťii c├ót ╚Öi a mortalit─â╚Ťii. Cauze care au dus la fluctua╚Ťiile raportului natalitate-mortalitate au ╚Ťinut de ├«nr─âut─â╚Ťirea nivelului de trai al popula╚Ťiei, cauzat─â de numeroasele probleme economice.

Decizia considerat─â solu╚Ťionarea unei crize

           Dup─â liberalizarea avorturilor din 1957 ╚Öi, ├«n general, dup─â emanciparea societ─â╚Ťii rom├óne╚Öti, a moderniz─ârii familiale, s-a ├«nregistrat o sc─âdere accelerat─â a natalit─â╚Ťii, fenomen care s-a perpetuat p├ón─â ├«n 1966. ├Än acel an a fost emis sub directivele lui Nicolae Ceau╚Öescu, Decretul 770, de interzicere a ├«ntreruperii cursului sarcinii. La 15 martie 1966, popula╚Ťia Rom├óniei dep─â╚Öea 19 milioane de locuitori, dintre care 51% era procentajul femeilor.

           Popula╚Ťia ╚Ť─ârii crescuse cu peste 3 milioane de locuitori. Datele recens─âm├óntului din 1956 confirm─â faptul c─â jum─âtate din popula╚Ťia Rom├óniei avea sub 25 de ani, adic─â o popula╚ŤieÔÇ×t├ón─âr─âÔÇŁ din punct de vedere demografic, astfel c─â structura demografic─â era una normal─â.[1]├Äns─â ├«n 1966, num─ârul mediu de copii n─âscu╚Ťi de o femeie sc─âzuse la 1, 9 (pentru o rat─â de ├«nlocuire de aproximativ 2, 2-2, 3 ├«n anii 1965-1966). Rata brut─â a natalit─â╚Ťii ├«n cei cinci ani preceden╚Ťi fusese de aproximativ 94% din media celorlalte ╚Ť─âri est-europene.

           Ra╚Ťionamentul nu ╚Ťine ├«ns─â de diver╚Öi factori pe care cuplurile ├«l iau ├«n considera╚Ťie atunci c├ónd stabilesc num─ârul de copii pe care ├«l vor avea, ├«ntre care se afl─â costul procur─ârii celor necesare traiului zilnic prin raportare la a╚Ötept─ârile legate deÔÇ×Cump─âr─â acumo calificare superioar─â a vie╚ŤiiÔÇŁ, at├ót pentru viitorul lor, c├ót ╚Öi pentru cel al copiilor. Asemenea calcule includeau nu numai cheltuieli mai mari, ci ╚Öi o educa╚Ťie mai bun─â ╚Öi ocazii de petrecere a timpului liber.[2]├Än perioada 1958-1966, natalitatea a ├«nceput s─â scad─â iar Rom├ónia a cunoscut fenomenul ├«mb─âtr├ónirii demografice.[3]

           Din aceast─â cauz─â, la 1 octombrie 1966, dup─â un deceniu de la liberalizarea avortului ÔÇô Consiliul de Stat a emis Decretul 770 care interzicea ├«ntreruperea cursului sarcinii. Preocuparea ar─âtat─â pentru s─ân─âtatea femeii a servit pentru a impune statutul special pe care statul urma s─â-i-l atribuie tot mai insistent, ╚Öi anume acela de ÔÇťmijloc na╚Ťionalizat de cre╚Ötere a reproduceriiÔÇŁ.         Contextul politic ├«n care a fost emis decretul este relevant pentru ├«n╚Ťelegerea lui:dup─â venirea la putere ├«n 1965, Ceau╚Öescu a declan╚Öat o campanie de legitimare a domina╚Ťiei sale, ├«ncep├ónd s─â se distan╚Ťeze abil de politica perioadei Dej.[4]

ceausescu 5 jpg jpeg
Nicolae Ceausescu

Nicolae Ceausescu

           ÔÇ×Femeile au o misiune nobil─âÔÇŁ

           Impactul legisla╚Ťiei antiavort a dus la paralizarea popula╚Ťiei lipsite brusc de principalul ei mijloc de control al fertilit─â╚Ťii, iar ├«n 1967, num─ârul de na╚Öteri vii aproape s-a dublat fa╚Ť─â de anul precedent;rata fertilit─â╚Ťii totale a crescut de la 1, 9 ├«n 1966 la 3, 7 ├«n 1967.[5]      

           ├Äns─â ├«n 1973, rata fertilit─â╚Ťii totale revenise la nivelul de 2, 4 copii n─âscu╚Ťi ├«n medie de o femeie iar ├«n anii ce-au urmat men╚Ťion├óndu-se aceste cote sc─âzute.[6]Pentru a stopa aceast─â tendin╚Ť─â negativ─â, ├«n 1974 au fost revizuite ╚Öi detaliate instruc╚Ťiunile de aplicare ale Decretului 770/1966. Inten╚Ťia era de a asigura corelarea rezultatelor reproducerii umane centralizate ╚Öi planificate cu reprezent─ârile oficiale ale acesteia.

           Urm─âtoarea etap─â de interven╚Ťie a statului ├«n practicile reproductive a ├«nceput cu adev─ârat ├«n acela╚Öi an, prim─âvara lui 1973 dup─â semnalele date la Conferin╚Ťa Na╚Ťional─â a Femeilor. Nicolae Ceau╚Öescu a ╚Ťinut un discurs, sus╚Ťin├ónd egalitatea ├«ntre sexe, subliniind specificul femeii:

           ÔÇ×O ├«ndatorire de interes national este ocrotirea ╚Öi consolidarea familiei, dezvoltarea con╚Ötiin╚Ťei r─âspunderii acesteia pentru cre╚Öterea unui num─âr mai mare de copii, pentru formarea uneii genera╚Ťii s─ân─âtoase, robuste, profund devotate cauzei socialismului;femeile au ├«n aceast─â privin╚Ť─â un rol deosebit ╚Öi o misiune nobil─â.ÔÇŁ[7]

           ÔÇ×Rolul deosebit ╚Öi misiunea nobil─âÔÇŁ a femeilor├«n societate au devenit centrul efortului politic permanent ╚Öi concentrat, menit s─â permit─â femeilor s─â-╚Öi realizeze capacit─â╚ŤileÔÇ×multilateral dezvoltateÔÇŁ. ├Än efortul permanent de extindere a controlului asupra sferei private, ideologii ╚Öi speciali╚Ötii au acordat o aten╚Ťie vigilent─â factorilor demografici. Guvernul era hot─âr├ót s─â stopeze spirala cobor├ótoare a ratei natalit─â╚Ťii, submin├ónd ├«n acest scop strategiile folosite de popula╚Ťie pentru a-╚ÖiÔÇťplanificaÔÇŁ familiile.

           M─âsuri noi ╚Öi inutile

           Pentru a ├«ncuraja respectarea strategiilor politicii demografice, statul a oferit o serie deÔÇťstimulenteÔÇŁ financiare, materiale ╚Öi psihologice, urm─ârind s─â asigure un sprijin ÔÇô oric├ót de mic ÔÇô femeilor pentru na╚Öterea copiilor ╚Öi familiilor pentru ├«ndeplinirea obliga╚Ťiilor de a-i cre╚Öte ╚Öi a-i educa ├«n folosul statului. Efectul acestor ini╚Ťiative a fost mai mult simbolic dec├ót material.[8]Nu s-au ├«nregistrat progrese ci din contr─â, lucrurile s-au ├«nr─âut─â╚Ťit.

           Situa╚Ťia natalit─â╚Ťii devenise ├«ngrijor─âtoare pentru autorit─â╚Ťi, care se hot─âr─âsc s─â ac╚Ťioneze ├«n modul deja consacrat, prin adoptarea de m─âsuri pentru ├«n─âsprirea controlului. ├Än aceast─â privin╚Ť─â. ╚Öedin╚Ťa Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din aprilie 1983, reprezint─â debutul procesului de ├«n─âsprire a legisla╚Ťiei antiavort, ce a culminat cu modificarea acesteia peste aproximativ un an ╚Öi opt luni.

           ├Än cadrul acestei ╚Öedin╚Ťe este elaborat ÔÇ×Programul de m─âsuri pentru cre╚Öterea natalit─â╚Ťii ╚Öi asigurarea sporului naturalÔÇŁ, adresat direct lui Nicolae Ceau╚Öescu. Programul propunea, ├«n stilul planurilor cincinale, ÔÇ×reducerea cu 30% a num─ârului de avorturi, ├«mbun─ât─â╚Ťirea asisten╚Ťei medicale a femeii gravide ╚Öi a supravegherii evolu╚Ťiei sarcinii, asigurarea st─ârii de s─ân─âtate a femeii, reducerea cu 8-10% a mortalit─â╚Ťii infantileÔÇŁ ╚Öi ÔÇťeducarea popula╚Ťiei pentru cre╚Öterea natalit─â╚ŤiiÔÇŁ.

           Efectele acestor m─âsuri de ├«n─âsprire a condi╚Ťiilor de aprobare a ├«ntreruperilor de sarcin─â ╚Öi cre╚Öterea num─ârului persoanelor condamnate asupra natalit─â╚Ťii sunt nule, ├«nregistr├óndu-se ├«n anul 1983, cea mai sc─âzut─â rat─â din 1966, de numai 14, 3%. Num─ârul de na╚Öteri a fost de 321.500, iar cel al avorturilor de 421.400, raportul fiind de 1.311 ├«ntreruperi de sarcin─â la 1.000 de n─âscu╚Ťi vii.[9]

           ├Än urma afl─ârii acestor statistici, Nicolae Ceau╚Öescu plaseaz─â ├«ntreaga responsabilitate a evolu╚Ťiei natalit─â╚Ťii ├«n activitatea personalului medical ╚Öi traseaz─â un obiectiv clar:ÔÇťAm avut 220.000 spor natural ├«n 1975 ╚Öi am ajuns la 87.000.[ÔÇŽ] Noi trebuie s─â revenim la cre╚Öterea din anul 1975, la peste 200.000 anual.ÔÇŁ[10]Obiectivul nu a putut fi realizat, ├«nregistr├óndu-se doar o u╚Öoar─â cre╚Ötere, p├ón─â la 16, 0 ├«n anul 1989.

           Na╚Öterile duc la decese

           Politica pronatalist─â dus─â de Ceau╚Öescu a contribuit ├«ns─â ╚Öi la cre╚Öterea num─ârului de decese infantile ╚Öi materne. Totu╚Öi, fa╚Ť─â de ratele mortalit─â╚Ťii infantile din alte ╚Ť─âri industrializate, rata Rom├óniei r─âm├ónea ridicat─â.. Aceast─â rat─â fusese de 46, 6 ├«n 1966, crescuse ├«n 1968 la 59, 9, fiind una dintre cele mai mari din Europa.

           Cu toate acestea, mortalitatea infantil─â a sc─âzut, dup─â 1968, p├ón─â la urm─âtorul decret, dup─â care s-a produs o nou─â cre╚Ötere u╚Öoar─â, ├«n 1974. A urmat o sc─âdere aproape continu─â, care a durat p├ón─â la urm─âtoarea legisla╚Ťie de interzicere a avortului. ├Än 1974, rata mortalit─â╚Ťii era de 35, 0, urm├ónd s─â scad─â ├«n continuare p├ón─â la 30, 3 ├«n 1978 ╚Öi 23, 09 ├«n 1983. Faptul c─â mortalitatea infantil─â a crescut ├«n 1984 ╚Öi 1985, ating├ónd maximul ├«n 1987 nu este surprinz─âtor. De╚Öi ├«n 1989 sc─âzuse la 26, 9, rata mortalit─â╚Ťii infantile era ├«n continuare una dintre cele mai mari din Europa.[11]

           Principalele cauze ale mortalit─â╚Ťii infantile ├«n Rom├ónia au fost malnutri╚Ťia, bolile respiratorii ╚Öi anomaliile congenitale. Cele mai mari riscuri erau ├«nt├ómpinate de copiii ale c─âror mame ├«mpliniser─â sau dep─â╚Öiser─â 40 de ani, copiii care c├ónt─âriser─â mai pu╚Ťin de 2, 5 kilograme la na╚Ötere ╚Öi cei n─âscu╚Ťi ├«n zonele rurale.  Copii de v├órste cuprinse ├«ntre unu ╚Öi patru ani riscau de asemenea o moarte prematur─â.

           Concluzia lui Ceau╚Öescu:ÔÇ×Avem o ╚Ťar─â minunat─âÔÇŁ

           ├Än 1988, Rom├ónia avea cea mai mare rat─â a mortalit─â╚Ťilor din Europa la copiii din aceast─â grup─â de v├órst─â (2, 2%). Copiii care tr─âiau ├«n zonele rurale, precum ╚Öi adul╚Ťii masculi erau mai expu╚Öi riscului dec├ót cei din mediul urban sau femeile adulte.[12]

           Popula╚Ťia a atins ├«n 1988 (an extrem de greu pentru majoritatea rom├ónilor) peste 23 milioane de locuitori, ceea ce a fost considerat atunci o mare realizare a partidului, dar mai ales a lui Nicolae Ceau╚Öescu. Dup─â atingerea acestui num─âr, el a declarat:

           ÔÇťNe-am bucurat cu to╚Ťii de venirea pe lume, spre sf├ór╚Öitul anului trecut, a copilului care a trecut popula╚Ťia ╚Ť─ârii peste pragul celor 23 de milioane de locuitori.Suntem un popor liber ╚Öi st─âp├ón pe destinele sale. Avem o ╚Ťar─â minunat─â, cu o economie puternic dezvoltat─â, ├«n plin proces de modernizare.ÔÇŁ[13]

Sursa;Fototeca online a comunismului românesc, cota 141/1978

           BIBLIOGRAFIE

1.     ACADEMIA ROM├éN─é-Istoria rom├ónilor. Volumul X, Editura Enciclopedic─â, Bucure╚Öti, 2013

2.     Corina Dobo╚Ö (coord.)-Politica pronatalist─â a regimului Ceau╚Öescu, Editura Polirom, Ia╚Öi, 2010

3.     Gail Kligman-Politica duplicit─â╚Ťii. Controlul reproducerii ├«n Rom├ónia lui Ceau╚Öescu, Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 2000

4.     Cristina Liana Olteanu, Elena Simona Gheonea, Valentin Gheonea-Femeile ├«n Rom├ónia comunist─â:studii de istorie social, Editura Politeia-SNSPA, Bucure╚Öti, 2003

[1]ACADEMIA ROMÂNĂ-Istoria românilor. Volumul X, Editura Enciclopedică, București, 2013, p. 838-839

[2]Gail Kligman-Politica duplicit─â╚Ťii. Controlul reproducerii ├«n Rom├ónia lui Ceau╚Öescu, Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 2000, p. 64

[3]ACADEMIA ROMÂNĂ-op. cit., p. 839

[4]Gail Kligman-op.cit., ., p. 64-65

[5]Ibidem., p. 69

[6]Cristina Liana Olteanu, Elena Simona Gheonea, Valentin Gheonea-Femeile în România comunistă:studii de istorie social, Editura Politeia-SNSPA, București, 2003, p. 291

[7]Gail Kligman-op.cit., ., p. 70-71

[8]Ibidem.

[9]Corina Doboș (coord.)-Politica pronatalistă a regimului Ceaușescu, Editura Polirom, Iași, 2010, p. 146-147

[10]Ibidem., p. 149

[11]Gail Kligman-op. cit., p. 236-237

[12]Ibidem., p. 238-239

[13]Nicolae Ceaușescu apudIbidem., p. 17