Corupția în justiția comunistă din anii `80

Securitatea a desfășurat acțiuni de supraveghere și urmărire asupra tuturor compartimentelor societății românești, între care și sistemul judiciar. La începutul anului 1981, conform indicațiilor Direcției I, Inspectorat Județean de Securitate Gorj a deschis dosarul de problemă „Justiția”. Se preconiza „supravegherea informativă asupra elementelor suspecte care lucrau în procuratura și judecătoria locală și județeană, în baroul de avocați, notariatul de stat etc.”

Printre problemele avute în vedere, “un accent deosebit se va pune pe depistarea judecătorilor și procurorilor și avocaților care au stabilit relații cu străinii sau care prin comportarea lor încearcă să creeze stări de spirit necorespunzătoare, asigurându-se informarea cu operativitate a organului de partid, cu fapte sau preocupări de luare de mită ori eludarea legii”, scrie Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), pe pagina de Facebook a instituției.

În județul Gorj, organigrama instituțiilor juridice se prezenta astfel: un tribunal județean, două judecătorii locale, o procuratură județeană și două locale. La acestea, se mai adăugau următoarele instituții: un birou de asistență juridică, un notariat de stat, precum și jurisconsulții care asigurau asistența juridică la întreprinderile și instituțiile de stat. În organigramă sunt menționate 160 persoane. Aceasta era baza de lucru pe care lucra Securitatea Gorj. În anul 1985 erau menționate 6 cazuri de urmărire: 2 judecători urmăriți prin dosar de urmărire informativă (membri PCR), plus 4 cazuri lucrate în cadrul supravegherii informative prioritare: doi avocați, un procuror și un jurisconsult, neîncadrați politic.

Rețeaua informativă în problemă, la sfârșitul anului 1983, era alcătuită din 13 surse, din care 5 informatori, 3 colaboratori și 5 surse cu aprobare (membri PCR). Din punct de vedere al funcției ocupate remarcăm: 2 judecători, 4 avocați, 4 procurori, 2 arhivari și încă o persoană fără funcție menționată. Ofițerii care lucrau în problemă raportau faptul că era un sector de muncă slab încadrat și lucrat.

Într-o epocă în care toată lumea trebuia „să se descurce”, nici domeniul justiției nu a scăpat de această „descurcăreală”. Ca să nu îi spunem corupție (ceea ce era, de fapt). Documentul prezentat se referă la un singur județ, pe o scurtă perioadă de timp. Dar problema era sistemică. La fel ca întregul regim, dreptatea comunistă se clătina și scârțâia din toate încheieturile.

STRICT SECRET

Ex.nr.2

MINISTERUL DE INTERNE

INSPECTORATUL JUDETEAN GORJ

- Securitate Serviciul I –

Nr.TE/ 003906/ 09.06.1987

Către,

M.I.- DEPART. SECURITĂȚII STATULUI

Direcția I București

Serviciul V

Raportăm:

Organele noastre lucrează prin dosare de urmărire informativă pe numiții: ___, judecător la tribunalul județean și ___ încadrată în aceeași funcție la Judecătoria Tg-Cărbunești, ambii fiind semnalați cu preocupări ilicite pe linie profesională și în relații suspecte cu cetățeni străini.

La adresa judecătorului ___ se fac comentarii nefavorabile atît din partea personalului instituției cît și de unii justițiabili, privind superficialitatea manifestată în soluțiile date, ceea ce nu justifică promovarea sa la tribunalul județean. Se apreciază că aceasta se datorește în principal, abilității sale în crearea de relații neprincipiale cu o parte din persoanele implicate în anumite cauze penale sau civile, în special gestionari, de care este vizitat frecvent la tribunal.

În sistemul creat cel în cauză este folosit și pentru menținerea unor soluții criticabile în recurs și se consider notorie relația de prietenie cu judecătoarea ___de la Judecătoria locală Tg-Jiu, ale cărei hotărîri, uneori evident părtinitoare, rămîn definitive, prin respingerea recursului prezidat de ___.

Astfel se explică, în foarte multe cazuri, amânarea recursurilor, de către justițiabili care insistă pentru a obține noi termene, optînd să fie judecați de către ___, nerespectîndu-se în acest fel regula ca acestea să fie reprogramate pentru a fi soluționate de același complet de judecată. De asemenea, acesta redactează cu multă întîrziere hotărîrile judecătorești (decizia penală nr.____ cu 45 de zile, decizia civilă nr.____ cu 67 zile).

Referitor la ___ se apreciază faptul că este tipul judecătorului care se pretează la orice, numai pentru a obține foloase necuvenite. Semnificativ în acest sens este cazul numitului I.P., din com.___, jud. Gorj, care în cursul anului 1986 a fost cercetat la Legea 18/1969 de către judecătorul ___. Deși ___ nu avea atribuțiuni profesionale pe linia stabilirii bunurilor ilicite, nefăcând parte din comisie, l-a determinat pe președintele comisiei să desigileze plicul pentru a afla persoana care urmează a fi cercetată. Fiind anunțat, I. P. a înstrăinat lucrurile de valoare, astfel că la inventariere, sesizarea nu s-a confirmat. După efectuarea cercetărilor, persoana indicată a organizat o petrecere în localitatea ___ (sat component al comunei ___) la care au participat toți membrii comisiei, inclusiv judecătoarea ___.

Deși procedura de lucru în acest caz a fost cunoscută ulterior pînă la nivelul ministrului justiției, nu s-au dispus nici un fel de măsuri împotriva judecătorului ___, președintele comisiei și a lui ___. De altfel, aceasta din urmă se prevalează de o multitudine de relații, create la diferite nivele și organe, în prezent făcînd intervenții pentru a fi numită ___, întrucât actualul președinte, ___, îndeplinește condițiile pentru pensionare.

În anii 1986/1987 la adresa acesteia au fost făcute peste 30 de sesizări la diferite organe de partid și de stat locale și centrale, prin care sînt semnalate acte de necinste.

Maniera de lucru practicată atît de ___ cît și de ___ este facilitată și de ___ în al cărei anturaj se află, și despre care se dețin unele date că și ea se pretează la acte ilicite. Despre ___ s-au obținut informații din care rezultă că în timp ce funcționa ca procuror la Procuratura locală __, jud. Dolj, i s-a desfăcut contractul de muncă pentru abuz în serviciu (însușirea unor sume de bani).

În acest sens s-au făcut verificări de către Procuratura Generală, iar dosarul în care au fost materializate rezultatele cercetării se află la Ministerul Justiției. Referitor la acest aspect pot da relații un anume __ de la Procuratura Generală, serviciul personal, și ___, în prezent procuror la Procuratura capitalei.

Rugăm ca prin posibilitățile de care dispuneți, să fie consultat dosarul respectiv, iar piesele care atestă ilegalitățile comise de ___ să fie xerocopiate pentru a fi informat Comitetul județean P.C.R. Gorj, având în vedere faptul că este și membru supleant al biroului Comitetului județean Gorj al P.C.R.

Despre ___, judecător, ___ la Tribunalul județean Gorj, s-a stabilit că are doi frați care au făcut parte din organizația legionară, dintre care unul a fost șef de cuib, ambii condamnați politic, iar ___, judecător la aceeași instituție, are tatăl condamnat pentru infracțiunea de crimă. La adresa acestora se fac comentarii negative, de către unii justițiabili, privind situația lor socială și familială care ar împieta activitatea desfășurată cît și hotărîrile pronunțate în cauzele date spre soluționare. În ambele cazuri a fost informat organul județean P.C.R.

Alăturat înaintăm o notă cu aspecte și stări de spirit existente în cadrul Tribunalului județean Gorj, judecătoriile Tg-Jiu și Tg-Cărbunești, cît și un documentar cu o parte din cauzele soluționate la Judecătoria Tg-Cărbunești, de către judecătoarea ___, lucrată prin dosar de urmărire informativă, în care minutele de hotărîri au fost modificate, aspect evidențiat și de corecturile efectuate în condica de termene și soluții.

Precizăm că neajunsurile constatate la unitățile de justiție au făcut obiectul informării organului județean P.C.R. Gorj.

SEFUL SECURITATII,

Colonel BUCURA VASILE

SEFUL SERVICIULUI I,

Lt.col. Iovan Nicolae

Vezi documentul pe pagina de Facebook a CNSAS!

_{Foto sus: Nicolae Ceaușescu (© „Fototeca online a comunismului românesc”)}