Constitu╚Ťia din 1938, votat─â orbe╚Öte de rom├óni jpeg

Constitu╚Ťia din 1938, votat─â orbe╚Öte de rom├óni

La ora 1 din noaptea de 10 spre 11 februarie 1938, primul guvern al dictaturii regale a depus jur─âm├óntul. Pre╚Öedinte al Consiliului de Mini╚Ötri era patriarhul Miron Cristea, iar ├«n componen╚Ťa guvernului intrau fo╚Öti prim-mini╚Ötri ╚Öi conduc─âtori ai partidelor politice: Constantin Angelescu, Gheorghe T─ât─ârescu, Artur V─âitoianu, G.G. Mironescu, Al. Vaida-Voevod, Alexandru Averescu, Nicolae Iorga, Armand C─âlinescu, Ion Antonescu, Constantin Argetoianu etc.

Un referendum organizat în pripă

Singurii fo╚Öti prim-mini╚Ötri ├«nc─â afla╚Ťi ├«n via╚Ť─â ╚Öi care n-au intrat ├«n guvern au fost Iuliu Maniu ╚Öi Octavian Goga, care au refuzat ÔÇ×invita╚ŤiaÔÇŁ regelui Carol al II-lea ╚Öi Barbu ╚śtirbey, care nu a fost solicitat. La 12 februarie, Consiliul de Mini╚Ötri a hot─âr├ót ca o comisie restr├óns─â s─â preg─âteasc─â un anteproiect de Constitu╚Ťie. De fapt, anteproiectul a fost ├«ntocmit de Istrate Micescu, pe baza indica╚Ťiilor primite de la rege, fiind dezb─âtut ╚Öi aprobat ulterior ├«ntr-o ╚Öedin╚Ť─â a cabinetului prezidat─â de ├«nsu╚Öi Carol al II-lea.

Noua Constitu╚Ťie a fost decretat─â la 20 februarie 1938. Textul ei a fost publicat ├«n ÔÇ×Monitorul oficialÔÇŁ, o dat─â cu proclama╚Ťia regelui, ├«n care se expuneau motivele care determinaser─â elaborarea acestei Constitu╚Ťii. Peste patru zile, pe 24 februarie, a fost supus─â ÔÇ×spre bun─â ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi r├ónduial─âÔÇŁ cet─â╚Ťenilor Rom├óniei.

Referendumul, organizat ├«n prip─â, nu a l─âsat timp rom├ónilor s─â se familiarizeze cu con╚Ťinutul noii legi fundamentale, astfel c─â, votul a reprezentat de fapt o expresie a atitudinii fa╚Ť─â de gestul regelui din 10 februarie, c├ónd ├«l demisese pe Goga ╚Öi numise noul cabinet. Constitu╚Ťia a primit 4.297.581 de voturi pentru, 5.483 de voturi contra, o prim─â manifestare a mentalit─â╚Ťii care cerea poporului nu numai s─â aprobe, dar s─â o fac─â ╚Öi cu entuziasm.

ÔÇ×├Än toat─â ╚Ťara, votarea noului act fundamental s-a desf─â╚Öurat ├«ntr-o atmosfer─â de s─ârb─âtoare, to╚Ťi d├óndu-╚Öi seama c─â o nou─â epoc─â ├«ncepe, spre binele ╚Ť─ârei. Atmosfera a fost at├ót de favorabil─â ╚Öi curentul at├ót de puternic, ├«nc├ót ╚Öi cei mai sceptici au votat pentru. Poporul a╚Öteapt─â cu ├«ncredere noi legiuiri ├«n conformitate cu principiile actualei Constitu╚Ťii, mai ales c─â to╚Ťi sunt siguri c─â aceasta este opera M─âriei Sale RegeleÔÇŁ.

Votul deschis elimin─â opozan╚Ťii

Constitu╚Ťia lui Carol al II-lea nu mai p─âstra aproape nimic din vechile institu╚Ťii democratice introduse prin constitu╚Ťiile din 1866 ╚Öi 1923. ├Än prim-plan nu mai erau drepturile cet─â╚Ťenilor, ci obliga╚Ťiile lor; se interzicea orice propagand─â ├«ndreptat─â ├«mpotriva conducerii, era introdus─â pedeapsa cu moartea ╚Öi pe timp de pace; separarea puterilor ├«n stat devenea liter─â moart─â ├«n condi╚Ťiile ├«n care cele dou─â camere ale Parlamentului erau lipsite de orice putere, iar suveranul avea at├ót puterea executiv─â c├ót ╚Öi cea legislativ─â.

Chiar ╚Öi prevederile electorale erau, ├«n ciuda acord─ârii dreptului de vot femeilor, restrictive, prin aceea c─â v├órsta celor care puteau s─â voteze era ridicat─â la 30 de ani. Care au fost resorturile care au determinat rom├ónii s─â voteze o astfel de Constitu╚Ťie, care a fost atitudinea lor fa╚Ť─â de aceasta vom ├«ncerca s─â afl─âm ├«n continuare.

O explica╚Ťie ar putea fi aceea c─â oamenii erau s─âtui de nesf├ór╚Öitele lupte electorale, c─ârora au dorit s─â le pun─â astfel cap─ât. Alta ar fi aceea c─â votul a fost deschis, iar cei care votau contra erau ├«nregistra╚Ťi cu grij─â ├«n registre speciale. Vom ├«ncerca s─â vedem cine s-a ├«nscris ├«n prima categorie ╚Öi cine ├«n cea de-a doua.

Țăranii votează orbește

Lumea satelor a votat in corpore noua Constitu╚Ťie, de╚Öi ╚Ť─âranii nu aveau prea mult─â ╚Ötiin╚Ť─â despre existen╚Ťa, principiile ╚Öi importan╚Ťa unei astfel de legi. Ei au ├«n╚Ťeles din discu╚Ťii ÔÇ×c─â este vorba despre o lege care va pune cap─ât odat─â pentru totdeauna atmosferei agitate de p├ón─â acum, dezbin─ârilor dintre ei ╚Öi ├«ntreg cortegiul de nepl─âceri provocate de propaganda politic─âÔÇŁ. ├Ä

n Transilvania, ╚Ť─âranii au intrat ├«n sec╚Ťiile de votare strig├ónd ÔÇ×Tr─âiasc─â M─âria Sa Regele Carol IIÔÇŁ, iar la ├«ntrebarea pre╚Öedintelui sec╚Ťiei de votare dac─â voteaz─â ÔÇ×pentruÔÇŁ, ei au r─âspuns: ÔÇ×Merg cu M─âria Sa Regele!ÔÇŁ.

B─âtr├ónii se ar─âtau foarte mul╚Ťumi╚Ťi, ei consider├ónd c─â prin ├«ncetarea activit─â╚Ťilor politice va reveni atmosfera de respect la sate ╚Öi c─â tinerii, care ajunseser─â s─â-i bruscheze dac─â nu le r─âspundeau la saluturile legionare, se vor lini╚Öti. De╚Öi nu ├«n╚Ťeleg ce este cu Constitu╚Ťia, ╚Ť─âranii o voteaz─â pentru c─â ÔÇ×presimt c─â nu poate aduce dec├ót binele ╚Ť─ârii, pentru c─â a╚Öa a hot─âr├ót RegeleÔÇŁ.

Carol II jpg jpeg

Carol al II-lea, înconjurat de sfetnicii coroanei, după adoptarea proiectului Constituţiei

Un sondaj realizat printre cei veni╚Ťi la pia╚Ť─â a relevat faptul c─â to╚Ťi au votat favorabil, dar c─â majoritatea nu ╚Ötiau ce este Constitu╚Ťia. De ce au votat ÔÇ×pentruÔÇŁ?

ÔÇ×Cum se putea s─â nu vot─âm dac─â ne-a chemat Vod─â, prin proclama╚Ťie de la prim─ârie, c─â doar vrea binele ╚Ť─âriiÔÇŁ.

Comentariile ╚Ť─âranilor referitoare la anumite prevederi constitu╚Ťionale, sun─â astfel:

ÔÇ×Sunt satisf─âcut de noua constitu╚Ťie c─â s-a prev─âzut c─â numai cei de peste 30 de ani au dreptul de vot, deoarece tineretul este pe jum─âtate nebunÔÇŁ (╚Ť─âran din Storojine╚Ť).

ÔÇ×Suntem mul╚Ťumi╚Ťi c─â am sc─âpat de politic─â ╚Öi putem s─â ne vedem de ale noastreÔÇŁ (╚Ť─âran din Baia).

ÔÇ×Sunt gospodar c─âs─âtorit, cu doi copii, am 28 de ani ╚Öi nu voi avea drept de vot p├ón─â la 30 de aniÔÇŁ (╚Ť─âran din Dorohoi).

ÔÇ×Dumnezeu s─â dea s─ân─âtate celor care au desfiin╚Ťat Cur╚Ťile de Jura╚Ťi, c─â te omorau ho╚Ťii ├«n cas─â ╚Öi jura╚Ťii ├«i achitauÔÇŁ (╚Ť─âran din Baia).

ÔÇ×Sunt nemul╚Ťumit de starea de asediu ÔÇô trebuie s─â ╚Ťii c├óinele legat ╚Öi pisica ├«n cas─â, c─âci dac─â ne vede un jandarm ne d─â ├«n judecat─âÔÇŁ (╚Ť─âran din Baia).

Intelectualii au rezerve mute

├Än ceea ce-i prive╚Öte pe intelectuali, o parte dintre ace╚Ötia ├«╚Öi exprim─â regretul c─â prin noua Constitu╚Ťie li s-au acordat evreilor drepturi egale cu ale rom├ónilor, precum ╚Öi teama de a nu se abandona politica na╚Ťionalist─â a fostului guvern Goga-Cuza. Mul╚Ťi sunt de acord c─â s-a f─âcut un act necesar ├«n condi╚Ťiile ├«n care se afla ╚Ťara ╚Öi ├«╚Öi exprim─â satisfac╚Ťia pentru desfiin╚Ťarea Cur╚Ťii cu Juri, introducerea pedepsei cu moartea ╚Öi instituirea unui control riguros ├«n manevrarea banilor publici.

O alt─â categorie de intelectuali, ├«n special tineri, ├«╚Öi arat─â nemul╚Ťumirea pentru faptul c─â nu au fost consulta╚Ťi ├«n leg─âtur─â cu procedura de modificare a Constitu╚Ťiei. Mai au ╚Öi rezerve asupra dreptului de ini╚Ťiativ─â legislativ─â care a fost restr├óns, asupra extinderii pedepsei cu moartea pentru asasinatele politice ╚Öi asupra procedurii prea simpliste de revizuire a Constitu╚Ťiei ├«n compara╚Ťie cu cea din 1923.

Mai ridic─â ╚Öi problema v├órstei la care se poate vota, spun├ónd ei c─â ÔÇ×un avocat, doctor, inginer care profeseaz─â de trei-patru ani, nu are dreptul s─â voteze pentru c─â are mai pu╚Ťin de 30 de ani, ├«n timp ce un ╚Ť─âran sau un muncitor, de╚Öi incult, are acest dreptÔÇŁ.

Intelectualii din Basarabia ╚Öi Nordul Bucovinei ├«╚Öi pun ╚Öi problema c─â o dat─â cu acordarea egalit─â╚Ťii evreilor cu rom├ónii, fiind mul╚Ťi comercian╚Ťi ╚Öi industria ╚Öi evrei ├«n aceste provincii, viitorii deputa╚Ťi vor fi desemna╚Ťi ├«n func╚Ťie de interesele ╚Öi voin╚Ťa evreilor. De asemenea, sunt nemul╚Ťumi╚Ťi de faptul c─â au reap─ârut ziarele evreie╚Öti scrise ├«n limba german─â. Magistra╚Ťii ╚Öi func╚Ťionarii sunt nelini╚Öti╚Ťi din cauza suspend─ârii inamovibilit─â╚Ťii.

P.N.╚Ü. se manifest─â deschis ├«mpotriva Constitu╚Ťiei

├Än ceea ce-i prive╚Öte pe or─â╚Öeni, ace╚Ötia au g─âsit printre prevederile constitu╚Ťionale unele care s─â-i determine s─â voteze ÔÇ×pentruÔÇŁ precum: confiscarea averilor defraudatorilor banului public, modificarea Parlamentului, muncitorii fiind mai bine reprezenta╚Ťi, obligativitatea actului religios la ├«ntocmirea actelor de stare civil─â, interzicerea str─âinilor de a ocupa func╚Ťii publice. Alte prevederi nu le-au convenit: acordarea dreptului de vot femeilor, care ar neglija c─âminul ├«n favoarea politicii, desfiin╚Ťarea Cur╚Ťii cu Juri, condi╚Ťia de v├órst─â de 30 de ani, egalitatea ├«n drepturi a evreilor cu rom├ónii.

Balan╚Ťa a at├órnat mai greu ├«n partea cu ÔÇ×pentruÔÇŁ, iar or─â╚Öenii au votat ├«n consecin╚Ť─â. Dintre partidele politice care s-au pronun╚Ťat, mai ales la nivelul conducerii, ├«mpotriva Constitu╚Ťiei s-au remarcat Partidul Na╚Ťional ╚Ü─âr─ânesc, Partidul Na╚Ťional Cre╚Ötin ╚Öi, mai ales, Partidul Totul pentru ╚Üar─â. Conduc─âtorii ╚Öi unii adep╚Ťi ai ╚Ť─âr─âni ╚Ötilor s-au manifestat ├«mpotriva noii legi fundamentale, fie vot├ónd ÔÇ×contraÔÇŁ, fie ab╚Ťin├óndu- se de la vot.

Ridicarea vârstei de vot la 30 de ani dezavantajează legionarii

Legionarii, pe de alt─â parte, au sus╚Ťinut c─â at├ót modificarea Constitu╚Ťiei, c├ót ╚Öi toate legile luate de noul guvern, nu ar avea drept scop dec├ót desfiin╚Ťarea lor. De altfel, Codreanu a hot─âr├ót, chiar ├«n ajunul vot─ârii Constitu╚Ťiei, autodizolvarea partidului, trimi╚Ť├ónd ├«n teritoriu urm─âtoarea circular─â:

ÔÇ×Noile m─âsuri erau o provocare pe fa╚Ť─â contra legionarilor. Se cere imediat o reac╚Ťiune din partea noastr─â, pe care a lipsit pu╚Ťin s─â n-o pornesc. Consult├óndu-m─â ├«ns─â cu Senatul legionar, mi-am dat seama c─â nu suntem ├«ndeajuns de preg─âti╚Ťi pentru aceast─â lupt─â, ╚Öi o reac╚Ťiune a noastr─â ├«n acest moment ne-ar fi dus pe to╚Ťi ori la salinele de la Aiud, ori ├«n fa╚Ťa plutonului de execu╚Ťie. Am ajuns la concluzia c─â este ├«nc─â timpul lor, al b─âtr├ónilor, de aceea noi, tineretul legionar, ne retragem, spre a nu mai fi provoca╚Ťi ╚Öi, deci, obliga╚Ťi s─â r─âspundem cu violen╚Ť─â.

Ne retragem din via╚Ťa politic─â, dar nu din credin╚Ťa legionar─â. Voi pleca ╚Öi eu ├«n Italia pentru a salva aparen╚Ťele de lini╚Öte ╚Öi pentru a pune la punct unele chestiuni ce intereseaz─â legiunea ╚Öi ╚Üara. R─âma╚Öi singuri, continua╚Ťi-v─â educa╚Ťia ╚Öi spiritul de jertf─â legionar, de care acum va fi mai mult─â nevoie ca oric├ónd ╚Öi a╚Ötepta╚Ťi cu ├«ncredere ca adev─âratul vostru, Mihai, s─â devin─â majorÔÇŁ (Corneliu Zelea Codreanu, 23 februarie 1938).

Legionarii cred c─â unele articole au fost special introduse contra lor. Ei f─âceau referire ├«n special la articolul 67, care stipula c─â mini╚Ötrii trebuie s─â fie cet─â╚Ťeni rom├óni de cel pu╚Ťin trei genera╚Ťii, vizat fiind prin aceast─â prevedere chiar Codreanu, al c─ârui bunic, Zelinski era ucrainean. Articolul 9, care spunea c─â cei care au luptat ├«n armate str─âine pierd cet─â╚Ťenia, legionarii considerau c─â-l prive╚Öte direct pe Clime, ╚Öeful partidului care luptase ├«n Spania.

De asemenea, legionarii protestau ╚Öi ├«mpotriva articolelor ce ridicau v├órsta necesar─â vot─ârii la 30 de ani, ├«ntruc├ót majoritatea adep╚Ťilor Legiunii erau tineri sub aceast─â v├órst─â, precum ╚Öi impunerea pedepsei cu moartea pentru asasinatele politice. 

Carol II a jpg jpeg

Dup─â un an, Constitu╚Ťia lui Carol al II-lea este s─ârb─âtorit─â cu mare pomp─â

Prin urmare, Constitu╚Ťia din februarie 1938 nu a avut de ├«nt├ómpinat mari dificult─â╚Ťi din partea rom├ónilor, ├«n ceea ce prive╚Öte adeziunea ╚Öi votarea acesteia. Av├ónd ├«ns─â ├«n vedere situa╚Ťia intern─â ├«n care a fost supus─â aprob─ârii populare ╚Öi modului ├«n care s-a efectuat referendumul, se ridic─â mari semne de ├«ntrebare asupra rezultatului favorabil zdrobitor ob╚Ťinut de noua lege fundamental─â.