Nicolae Fleva, litografie din 1881 (© Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi / Wikimedia Commons)

Complotul Ocultei împotriva lui Nicolae Fleva

Deși ar trebui să mă concentrez exclusiv pe Scandalul Olga Lățescu, abordat de I.L. Caragiale pe post de reporter juridic, nu mă pot stăpîni să nu citesc și alte materiale în cele patru ziare pe care le fișez pentru perioada ianuarie-martie 1896: Universul, Adevărul, Epoca, Voința națională. Toate trei se ocupă mai mult sau mai puțin polemic de evenimentele acestei perioade în plan politic și social:

Plecarea lui Nicolae Fleva din PNL, Scandalul Ghenadie.

Pentru a mă lămuri asupra principalelor evenimente, parcurg celebra lucrare Bucureștii de altădată, publicată de Constantin Bacalbașa la editura ziarului Universul, în 1927 și 1928. Anul 1896 se găsește în volumul II, perioada 1895-1900. Îl citesc sau mai degrabă îl recitesc, pentru că semnele de pe margini de filă îmi spun că l-am mai citit cîndva. Din cîte-mi dau seama am avut nevoie de aceste pagini pentru un eseu despre Nicolae Fleva. Plecarea lui Nicolae Fleva din Guvernul Liberal, unde era ministru de Interne, e povestită pe o întreagă pagină.Să vedem ce scrie Bacalbașa pentru a putea înțelege reacțiile presei din 1896:

„– Acum încep în partidul liberal marile frămîntări care îi va zădărnici guvernarea.

De-abia de cîteva luni la putere şi o cabală se ridică în partid spre a scoate din minister pe Nicolae Fleva.

Nicolae Fleva devine suspect liberalilor cari compun aşa zisa ocultă, cei cari pregătesc şefia lui Ionel Brătianu. Aceştia văd în Fleva o primejdie, fiindcă – spun ei – Fleva, profitînd de portofoliul internelor, lucrează pentru ca să-şi facă partizani personali.

O întîmplare măreşte ostilitatea. La Spineni, în judetul Olt, cîţiva tărani sînt bătuți și arestaţi abuziv de către autoritățile locale. Țăranii se adresează cu plîngere către ministrul de interne care e popular peste tot. Fleva nu trimite, după obiceiu, un funcţionar ca să ancheteze, ci se duce în persoană să cerceteze la fata locului. Dovedind vinovăţia funcţionarilor pedepseşte şi îi destituie. În partidul liberal această procedare neobicinuită revoluționează şi mai mult, pînă şi şeful guvernului e de părere că Fleva a devenit prea personal şi trebuie înlăturat.

Deputatul Epurescu dela Giurgiu este îndemnat să facă o interpelare ministrului de interne. Se prevedea furtuna. În ziua cînd interpelarea trebuia dezvoltată Camera gemea de lume, iar pe dealul Mitropoliei, în curtea Mitropoliei, pe strada Bibescu Vodă mulțimea în ferbere foia. Marea majoritatea erea simpatică lui Fleva.

Ieşirea lui Fleva din guvern erea acum fapt sigur. Peste noapte agenţii liberalilor lipiseră pe ziduri afişe în care se spunea că a doua zi Fleva va fi izgonit din guvern. Prietenii lui Fleva ori unde vedeau un asemenea afiş îl rupeau.

Prefectul poliției primise din ajun ordin dela primul ministru ca să nu mai ducă raportul ministrului de interne, ci numai sie.

La Cameră, şedinţă foarte agitată. Înainte ca Epurescu să-şi desvolte interpelarea un alt deputat întreabă pe primul ministru dacă e adevărat zvonul ce circulă cum că Fleva va fi scos din guvern? Sturza răspunde acuzînd pe Fleva, cum că lucrează în vederea personalităţii sale. Aceasta este o stare anarhică, spune Sturza, care nu poate dăinui.

Fleva răspunde că acuzaţiile ce i se aduc sunt nedrepte, că a fost întotdeauna corect dar că este victima a «micilor» săi din guvern şi din partid.

Pentru întîia oară se vedea aceste fapt, foarte puțin banal. Ca doi miniştri să polemizeze între ei de pe aceiaşi bancă ministerială.

Sfîrşindu-i cuvîntarea, Fleva îşi ia ghiozdanul, declară că se retrage din guvern şi trece pe banca deputaților.

Fireşte în Cameră emoţiunea a fost mare. Afară lumea fierbea iar mulţimea aştepta pe Fleva şi-i făcu o manifestaţie entusiastă.”

Pe scurt și din ceea ce am scris eu despre afacere.

Nicolae Fleva, un politician ambițios, își făcuse o agendă personală în PNL. El țintea șefia partidului, în condițiile în care Dimitrie Sturdza nu era o personalitate. Numai că Oculta, gruparea din jurului lui Eugeniu Carada, îl voia pe Ionel Brătianu șef al partidului. Ambițiile lui Fleva contraveneau acestor interese, de altfel ulterior dovedite ca ținînd de interesul național, pentru că Ionel Brătianu s-a dovedit un făuritor de țară. De aici complotul prin care Nicolae Fleva să fie forțat să demisioneze.

Cum am la dispoziție cele patru publicații ale momentului mă grăbesc să văd ce s-a scris în presa momentului despre acest important eveniment.

Foto sus: Nicolae Fleva, litografie din 1881 (© Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia” Galaţi / Wikimedia Commons)

Mai multe pentru tine...