Cine sunt personajele istorice din spatele statuilor vandalizate în America | FOTO jpeg

Cine sunt personajele istorice din spatele statuilor vandalizate în America | FOTO

Dup─â uciderea scandaloas─â din Minneapolis a afro-americanului George Floyd de c─âtre ofi╚Ťerul de poli╚Ťie Derek Chauvin ├«n timp ce era supus arest─ârii sub acuza╚Ťia de folosire de bani fal╚Öi ├«n diminea╚Ťa zilei 25 mai 2020, au izbucnit proteste violente ├«n toate statele americane ├«n care au rezultat peste 11 000 de arest─âri. Protestatarii au ie╚Öit ├«n strad─â pentru a combate rasismul sistematic, brutalitatea ╚Öi comportamentul necorespunz─âtor al poli╚Ťi╚Ötilor ├«mpotriva oamenilor de culoare. 

Protestele s-au ├«ndreptat ╚Öi ├«mpotriva administra╚Ťiei preziden╚Ťiale condus─â de republicanul Donald Trump din cauza retoricii agresive, discursurilor de incitare la ur─â, corup╚Ťie ╚Öi pentru proasta gestionare a eforturilor ├«n combaterea pandemiei COVID-19. Proteste antirasism au izbucnit ╚Öi ├«n state, cele mai multe ├«n Canada, Germania, Italia, Marea Britanie, Belgia ╚Öi Olanda. Violen╚Ťa protestelor s-a n─âpustit cel mai adesea asupra statuilor ╚Öi monumentelor asociate cu rasismul, ├«n special ├«n SUA.

Multe statui ale personalit─â╚Ťilor istorice acuzate de rasism ╚Öi practicarea sclaviei au fost vandalizate, distruse ╚Öi ├«nl─âturate de protestatarii care fac parte din mi╚Öc─ârile progresiste ANTIFA ╚Öi Black Lives Matter, iar autorit─â╚Ťile au decis s─â le mute ├«n siguran╚Ť─â. Fenomenul ├«ndep─ârt─ârii statuilor a personalit─â╚Ťilor proscrise a c─âp─âtat amploare mondial─â, statui ale unor personalit─â╚Ťi istorice fiind vandalizate ╚Öi distruse ├«n Belgia ╚Öi Regatul Unit. ╚ścoli ╚Öi str─âzi din America care purtau nume ale unor personalit─â╚Ťi istorice acuzate de rasism au fost redenumite.

Bazele pu╚Öca╚Öilor marini americani, precum ╚Öi NASCAR, asocia╚Ťia sportiv─â a curselor auto, au interzis arborarea drapelului Confedera╚Ťiei Sudiste ├«n public. Mi╚Öc─ârile ╚Öi simpatizan╚Ťii progresismului militeaz─â eliminarea rasismului ├«n totalitate din via╚Ťa public─â, iar figurile istorice acuzate de rasism ╚Öi practicarea sclaviei ╚Öi a colonialismului nu trebuie sub nicio form─â glorificate ╚Öi memorate ├«n societate, ├«n vreme ce conservatorii din toat─â lumea se pl├óng c─â progresi╚Ötii doresc ÔÇť╚Ötergerea istorieiÔÇŁ. ├Än ultimul secol, statuile multor personalit─â╚Ťi nefavorabile societ─â╚Ťii au fost ├«ndep─ârtate din public, ca fiind ÔÇťofensatoareÔÇŁ.

De altfel, America se afl─â deja ├«n plin proces de ├«ndep─ârtare a statuilor unor personalit─â╚Ťi ce au slujit Confedera╚Ťia Sudist─â ╚Öi au sus╚Ťinut sclavia ├«n timpul r─âzboiului de secesiune. Am alc─âtuit o lista cu cele mai influen╚Ťe personalit─â╚Ťi istorice a c─âror statui au fost ├«nl─âturate sub spectrul rasismului. Trebuie s─â lu─âm ├«n calcul faptul c─â statuile au fost totu╚Öi ridicate ├«ntr-o epoc─â ├«n care mentalit─â╚Ťile ╚Öi perspectivele privind drepturile omului erau diferite fa╚Ť─â de cele din zilele noastre.

├Äntr-adev─âr, statuile unor oameni rasi╚Öti, corup╚Ťi, trafican╚Ťi de sclavi ╚Öi criminali nu ar trebui s─â fie afi╚Öate publicului, locul lor fiind ├«ntr-un muzeu unde oamenii ├«nseta╚Ťi dup─â cunoa╚Öterea istoriei le-ar putea vizita.Trebuie s─â ├«nv─â╚Ť─âm din gre╚Öelile trecutului pentru a nu le mai repeta. Suntem ├«ntr-o er─â ├«n care r─âzboiul ╚Öi sclavia n-ar trebui s─â mai fie glorificate la rang de art─â public─â. ├Äns─â nici distrugerea sau vandalizarea statuilor n-ar trebui s─â fie o op╚Ťiune. 

Cristofor Columb (1451-1506) 

Statuia lui Columb din Columbus City Hall, Ohio (Edoardo Alfieri -1955), foto: Sam Howzit / Wikimedia Commons

Christopher Columbus statue, Ohio 01 jpg jpeg

Aceast─â statuie a lui Columb din ora╚Öul Columbus, Ohio este una dintre singurele statui care au supravie╚Ťuit furiei protestatarilor, fiind supus─â ordinului autorit─â╚Ťilor de a fi ├«ndep─ârtat─â. 

Despre Cristofor Columb este de ╚Ötiut c─â a fost explorator ╚Öi navigator italian n─âscut la Genova. A fost pasionat de t├ón─âr de naviga╚Ťie ├«nc├ót c─â a explorat insulele britanice, Islanda, ╚Öi a c─âl─âtorit de-a lungul coastei africane, ajung├ónd ├«n Ghana de azi. S-a c─âs─âtorit cu o femeie portughez─â de vi╚Ť─â nobil─â, Filipa Moniz Perestrelo, dar a avut ╚Öi o amant─â castilian─â, f─âc├ónd doi b─âie╚Ťi, Diego ╚Öi Fernando. A locuit la Lisabona, mereu cu g├óndul ╚Öi obiectivul de a str─âbate Oceanul Atlantic pentru a ajunse ├«n Indiile de Est, ╚Ötiind c─â P─âm├óntul este rotund. Spera s─â ob╚Ťin─â faim─â prin deschiderea unei noi rute de comer╚Ť de mirodenii cu India, o alternativ─â la re╚Ťeaua de rute al ÔÇťdrumului m─ât─âsiiÔÇŁ din est, controlat de Imperiul Otoman.

P├ón─â la urm─â a reu╚Öit s─â ob╚Ťin─â sprijin financiar ╚Öi trei cor─âbii de la regele Ferdinand al II-lea de Aragon ╚Öi so╚Ťia sa,regina Isabela I de Castillia, av├ónd drept cauz─â r─âsp├óndirea cre╚Ötinismului. 

Pe 12 octombrie 1492, echipajele sale au ajuns pe una dintre insulele Bahamas, Guanahani, din arhipeleagul Lucayan. A explorat ╚Öi Cuba ╚Öi Hispaniola unde a interac╚Ťionat cu popula╚Ťia Taino ╚Öi a stabilit prima colonie european─â ├«n numele coroanei spaniole ╚Öi cu binecuv├óntarea bisericii romano-catolice. A purtat rela╚Ťii pa╚Önice cu indigenii, numindu-i ÔÇťindieniÔÇŁ, Columb crez├ónd c─â a ajuns ├«n India. Nu ╚Ötia c─â a atins o nou─â mas─â continental─â care ulterior, a fost numit─â America de c─âtre exploratorul italian din Floren╚Ťa, Amerigo Vespucci.

Columb ├«i descria pe indigeni ├«n jurnalul sau ca fiind primitivi, dar ╚Öi ca oameni inocen╚Ťi, ca ╚Öi cum au fost l─âsa╚Ťi acolo de Dumnezeu din zilele Crea╚Ťiei, tr─âind ├«ntr-un paradis similar cu Edenul, necunosc├ónd r─âzboiul, inegalitatea, sim╚Ťul propriet─â╚Ťii, religia ╚Öi invidia. A notat ├«ns─â c─â aveau cicatrici pe trupurile lor, pricinuite de armele popula╚Ťiilor ├«nvecinate, ceea ce ├«nsemna c─â nu redescoperise Edenul, ╚Öi c─â de fapt descoperise o cultur─â primitiv─â. Scria c─â sunt buni servitori, c─â ar trebui converti╚Ťi la cre╚Ötinism, ar trebui s─â ├«nve╚Ťe limba spaniol─â. C├ónd a observat c─â aveau arme ╚Öi tactici primitive, scria c─â ace╚Öti oameni ar putea fi u╚Öor supu╚Öi, c─â numai el cu vreo 50 de solda╚Ťi i-ar putea st─âp├óni dup─â bunul plac. ├Äi privea ca pe poten╚Ťial sclavi.

A fost numit vice-rege ╚Öi guvernator al Indiilor sub termenii Capitula╚Ťiilor de la Santa Fe, administr├ónd coloniile din insula Hispaniola, cu capitala la Santo Domingo. Cei trei fra╚Ťi ai lui : Cristofer, Bartolomeo ╚Öi Diego au fost ├«ns─ârcina╚Ťi cu func╚Ťii administrative. A mai efectuat ├«nc─â trei c─âl─âtorii pentru a aproviziona insulele cu materiale necesare pentru a construi a╚Öez─âri urbane ╚Öi pentru a explora Jamaica, Panama de azi, Trinidad ╚Öi alte insule c─â Martinica, Guadelupa ╚Öi Dominica.

Columb a navigat ├«n cea de-a doua c─âl─âtorie al─âturi de Michele da Cuneo, un prieten din copil─ârie din Savona pe care ├«l pre╚Ťuia ca fiind expert ├«n arta naviga╚Ťiei. A numit o insul─â ÔÇťSanoaÔÇŁ dup─â locul s─âu natal, ╚Öi i-a furnizat o femeie indigen─â capturat─â. Michele ├«i scrie ├«ntr-o scrisoare c─â atunci c├ónd se afla ├«n cabina sa, cu ea goal─â, a ├«ncercat s─â ├«ntre╚Ťin─â rela╚Ťii sexuale, dar femeia i s-a opus ╚Öi a ├«nceput s─â-l zg├órie cu unghiile ei. El a luat o bucat─â de fr├ónghie ╚Öi a b─âtut-o.

La cea de-a treia c─âl─âtorie, Columb avea s─ân─âtatea deteriorat─â din cauza artritei ╚Öi a unei inflama╚Ťii oculare, fiind ╚Öi epuizat psihic, de aceea a cerut ajutorul unui comisar regal trimis de curtea regal─â spaniol─â. Informa╚Ťii care ├«l acuzau pentru tiranie ╚Öi incompeten╚Ť─â au ajuns ├«ntre timp la urechile regelui Spaniei care a cerut s─â-l ├«nlocuiasc─â pe Columb cu Francisco de Bobadilla din ordinul Calatrava, fiind numit guvernator din 1500 p├ón─â la moartea sa din 1502, ├«nt├ómpin├ónd probleme ╚Öi conflicte cu cei trei fra╚Ťi ai lui Columb care pricinuiau abuz ├«n serviciu. A transmis informa╚Ťii cur╚Ťii spaniole despre cum Columb tortura ╚Öi mutila indigenii nesupu╚Öi. 23 de martori, ╚Öi inamici, ╚Öi sus╚Ťin─âtori ai lui Columb, raportau ├«ngrijora╚Ťi despre tratamentele rele pe care le aplica Columb asupra indigenilor ╚Öi coloni╚Ötilor. 

Columb a pedepsit un om g─âsit vinovat pentru furtul unui porumb prin a-i t─âia urechile ╚Öi nasul ╚Öi pe care l-a v├óndut ca sclav, ori a ordonat ca o femeie care l-a insultat a fost for╚Ťat─â s─â defileze goal─â ├«n public ╚Öi apoi i-a fost t─âiat─â limba. A reprimat cu brutalitate orice revolt─â organizat─â de indigeni ╚Öi chiar a cerut c─â cadavrele acestora s─â fie defilate ├«n public pe str─âzi pentru a descuraja viitoarele revolte. Cu toate astea,raportul dat de Bobadilla pare s─â fie condus de sentimentele anti-italiene ale spaniolilor, iar acesta urm─ârea s─â-i preia pozi╚Ťia.

Din cauza acuza╚Ťiilor, ├«n 1500, Columb ╚Öi cei trei fra╚Ťi ai lui au fost aresta╚Ťi ╚Öi ├«ntors ├«n Spania, fiind ├«nchi╚Öi pentru ╚Öase s─âpt─âm├óni. Columb a fost iertat p├ón─â la urm─â de rege ╚Öi a fost l─âsat s─â mai fac─â o a patra, ╚Öi ultima c─âl─âtorie spre Lumea Nou─â ├«n anii 1502-1504. A murit ├«n 1506 la v├órst─â de 56 ani, la Valladolid, Spania. Ziua de 12 octombrie a devenit ÔÇťziua lui ColumbÔÇŁ, s─ârb─âtorind descoperirea Americii, c├ót ╚Öi ziua na╚Ťional─â a Spaniei ├«n ziua de azi (Ziua Hispanit─â╚Ťii). 

Statuia lui Columb din Providence, Rhode Island (Frederic Auguste Bartholdi) - vandalizata în 2019

Columb 3 jpg jpeg

Columb ├«n istoriografia modern─â este v─âzut c─â o mare personalitate ce a f─âcut un mare salt ├«n marile descoperiri geografice, conect├ónd Europa de America, ceea ce a dus la 500 de ani de prosperitate comercial─â, globalizare, progres industrial, conexiuni culturale, r─âsp├óndirea cre╚Ötinismului la nivel global, dar ╚Öi de sclavie ╚Öi r─âzboaie coloniale. Columb este v─âzut negativ de unii istorici c─â James W. Loewen ca fiind primul colonist european ce a practicat comer╚Ťul transatlantic de sclavi. ├Än 1495, Columb a capturat 1500 de b─ârba╚Ťi, femei ╚Öi copii din r├óndul popula╚Ťiei Arawak printr-o incursiune. Pe cei mai puternici, ├«n num─âr de 500, i-a transportat ├«n Spania pentru a fi v├óndu╚Ťi c─â sclavi. 40% din ace╚Ötia au murit pe drum. De-a lungul c─âl─âtoriilor sale, a trimis 5000 de sclavi amerindieni peste Atlantic. 

Fiul s─âu, Fernando, scrie c─â tat─âl s─âu Columb i-a for╚Ťat pe to╚Ťi indigenii de peste 14 ani s─â munceasc─â ├«n minele de aur, pe ceilal╚Ťi i-au pus s─â pl─âteasc─â drept tribut 25 kg de bumbac fiecare. La schimb le d─âdea o bucat─â de aram─â sau cupru pe care trebuia s─â le poarte la g├ót c─â pe un medalion. Oricare indigen g─âsit f─âr─â medalion era aspru pedepsit.

Biograful Hans Koning ╚Öi istoricul Howard Zinn scriu c─â indigenilor prin╚Öi f─âr─â medalioane le erau t─âiate m├óinile ╚Öi l─âsa╚Ťi s─â s├óngereze p├ón─â la moarte ╚Öi c─â mii de indigeni s-au otr─âvit pentru a scap─â de persecu╚Ťii. ├Äns─â╚Öi regina Isabela ├«i scria lui Columb ├«ntr-o scrisoare s─â fie mai bl├ónd cu pedepsele. ├Än confrunt─ârile cu indigenii, Columb a ordonat trupelor s─â trag─â cu archebuze ├«n ei, ╚Öi chiar a pus c├óinii adu╚Öi din Spania s─â-i atace.

Solda╚Ťii spanioli se duceau ├«n s─âlb─âticie s─â fure, s─â ucid─â, s─â violeze ╚Öi s─â tortureze indigenii pentru a le divulg─â informa╚Ťii despre minele de aur. Nativi bolnavi ╚Öi ne├«narma╚Ťi erau uci╚Öi ├«n antrenamentele solda╚Ťilor spanioli c├ónd ├«nv─â╚Ťau s─â decapiteze cu sabia sau s─â trag─â cu arcul. Bolile aduse de spanioli au decimat popula╚Ťia Arawak, iar peste 100 000 de indigeni din Haiti au murit din cauza muncilor istovitoare din minerit. Popula╚Ťia Taino a fost decimat─â de persecu╚Ťiile spaniolilor care i-au luat drept sclavi ╚Öi i-au pus la minerit.

├Än 1519, o epidemie de variol─â adus─â de spanioli a ucis 90% din popula╚Ťie. Peste 300 000 de indigeni au murit sub crunta guvernare a lui Columb. Istoricii progresi╚Öti ├«l acuz─â pe Columb pentru acte de genocid ├«n mas─â. Poate c─â aceste legende ├«ntunecate ├«n care se fac exager─âri sunt parte din tentativ─â ╚Ť─ârilor protestante de a def─âima Spania. Actele criminale ╚Öi abuzurile lui Columb nu pot fi ├«ns─â contestate, cu toate astea, istoricii ne ├«ndeamn─â s─â nu-l privim pe Columb ca pe o personalitate din secolul al XV-lea din perspectiva moral─â a secolului XXI.

Chiar dac─â descoperirea Americii i-a fost atribuit─â la aceea vreme lui Amerigo Vespucci, meritul l-a ob╚Ťinut Columb post-mortem. S-au ridicat statui ├«n onoarea lui Columb ╚Öi monumente i-au fost ridicate, au fost numite ╚Öcoli ╚Öi ora╚Öe, chiar ╚Öi o navet─â spa╚Ťial─â a fost numit─â dup─â el. Columbia, o ╚Ťar─â din nordul Americii de Sud, unde ├«nsu╚Öi exploratorul a navigat de-a lungul coastei sale, ├«i poart─â numele. Columb n-a fost o personalitate prea iubita ├«n Statele Unite ale Americii, ├«nc─â din secolul 19 majoritatea protestan╚Ťilor s-au opus comemor─ârii sale mai degrab─â din cauza sentimentelor anti-catolice pe care le nutreau.

├Än 1990, 350 de reprezenta╚Ťi ai grupurilor indo-americane s-au opus anivers─ârii a cei 500 de ani de la descoperirea Americii de c─âtre Columb, sus╚Ťin├ónd c─â acesta a fost un mare criminal ce a comis persecu╚Ťii ╚Öi genocid rasial ├«n mas─â. De c├ónd mi╚Öc─ârile progresiste au luat amploare, tot mai mul╚Ťi americani sus╚Ťin ├«ndep─ârtarea statuilor lui Columb ╚Öi abolirea s─ârb─âtorii dedicate acestuia, ├«n schimb pe 12 octombrie s─â fie desemnat─â ca Ziua interna╚Ťional─â a solidarit─â╚Ťii cu indigenii.

├Än urma protestelor antirasism declan╚Öate ├«n America dup─â uciderea lui George Floyd, tot mai multe statui publice ale lui Columb au fost distruse de protestatarii violen╚Ťi, unele sf├ór╚Öit decapitate, iar c├óteva dintre ele au fost ├«nl─âturate de autorit─â╚Ťi ╚Öi mutate.

Statuia din Virginia aruncată în lac

columb virginia jpg jpeg

Juan de Onate (1550-1626)

Juan de Onate - Alcade, New Mexico (Reynaldo Rivera-1994), foto: Flickr

Juan De Onate jpg jpeg

A fost conquistador spaniol, n─âscut ├«n Lumea Nou─â, la Panuco, Noua Spanie (Zacatecas de azi din Mexic). A fost explorator ╚Öi guvernator colonial al provinciei Santa Fe din Nuevo Mexico (statul american New Mexico de azi), precum ╚Öi vice-rege al Noii Spanii. A condus expedi╚Ť├«i ├«n C├ómpiile Mari din centrul Statelor Unite ale Americii ╚Öi valea r├óului Colordo. A interac╚Ťionat cu numeroase triburi indigene ╚Öi a fondat a╚Öez─âri coloniale. P├ón─â aici pare s─â aib─â o biografie fericit─â.

Dar ├«n octombrie 1598, un conflict armat a izbucnit ├«ntre un echipaj de solda╚Ťi ai lui Onate ╚Öi indigenii din Acom Pueblo. Trupele lui Onate s-au oprit s─â fac─â aprovizionare cu m├óncare pentru iarna ce avea s─â vin─â. Indigenii Acoma li s-au opus, iar cei 11 spanioli asu fost supu╚Öi unei ambuscade ╚Öi uci╚Öi, inclusiv nepotul lui Onate, Juan de Zaldivar.

├Än ianuarie 1599, Onate a ordonat asedierea pueblo-ului Acoma. 1000 de indigeni Acoma au fost uci╚Öi ├«n urma asediului, doar 500 supravie╚Ťuind din popula╚Ťia a╚Öez─ârii. Ace╚Ötia au fost judeca╚Ťi ╚Öi condamna╚Ťi de Onate. To╚Ťi b─ârba╚Ťii ╚Öi femeile cu v├órste de peste 12 ani au fost condamna╚Ťi la sclavie pentru 20 ani. Oamenilor cu v├órst─â de peste 25 ani le-au fost amputat c├óte un picior. ├Än jurnalul s─âu personal, Onate ii numea pe indigeni drept ÔÇťdegetele de la picioareÔÇŁ.

A fost alungat din New Mexico ╚Öi exilat timp de 5 ani pentru c─â a folosit for╚Ť─â excesiv─â. A murit ├«n 1626 la Guadalcanal, Sevilla, Spania. Iar pentru acest masacru din 1599, Onate a ajuns s─â fie proscris. ├Än 1997, ├«n New Mexico, un protestatar i-a t─âiat piciorul drept al statuii sale din Alcade, New Mexico (cea pe care o vedem ├«n imagine) pentru mutilarea indigenilor. Statuia din imagine a fost ├«nl─âturat─â pe 15 iunie 2020 de c─âtre muncitorii din Rio Arriba ├«n urm─â protestelor antirasism. Viitorul statuii depinde de decizia institu╚Ťiilor civice.

George Washington (1732-1799)

Muntele Rushmore (Gutzon Borglum - 1941) 

mount rushmore 3345954 1280 jpg jpeg

George Washington este considerat unul dintre P─ârin╚Ťii Fondatori ai Statelor Unite ale Americii. S-a n─âscut ├«n Virginia, colonia britanic─â din America de Nord ├«n 1732, a intrat ├«n serviciul mili╚Ťiei locale ╚Öi a servit drept locotenent colonel al regimentului Virginia ├«n R─âzboiul Franco-Indian din anii 1754-1763). A aparat tripele de atacurile franceze ╚Öi cele ale indienilor, a condus ca general brigadier regimentul ├«n expedi╚Ťia lui General John Forbes ├«n care a reu╚Öit s─â-i alunge pe francezi din Fortul Duquesne. Dar pentru c─â nu a ob╚Ťinut o func╚Ťie ├«n armata britanic─â, a demisionat din mili╚Ťie, s-a c─âs─âtorit cu Martha, ╚Öi a continuat s─â tr─âiasc─â ├«n Virginia c─â proprietar de planta╚Ťie din Mount Vernon, tr─âind ├«ntr-un conac de lux. 

Pe planta╚Ťia s─â cultiv─â tutun, ├«n ╚Öi c├ónep─â. La un moment dat, ├«n 1766, din cauza declinului pie╚Ťei tutunului, Washington a ├«nceput s─â cultive porumb, gr├óu, bumbac ╚Öi m─âtase. A improvizat ╚Öi un mic lac cu pe╚Öti pe care ├«i exporta ╚Öi a achizi╚Ťionat turme de oi pentru a le vinde l├ón─â. 

Pentru c─â agricultura era o munc─â grea, Washington a achizi╚Ťionat sclavi afro-americani, dar a angajat ╚Öi servitori din Europa pentru a-i instrui pe sclavi. Sclavii locuiau ├«n cabane de lemn ╚Öi c─âr─âmid─â. 

Le oferea saci de dormit, a╚Öternuturi, ╚Öemineul le asigura c─âldur─â, c─âni, ustensile de g─âtit. ├Äns─â podelele erau murdare, iar hainele pe care le purtau erau zdren╚Ťuite, dormind ╚Öi muncind cu ele. Doar sclavii, servitorii ╚Öi majordomii ce munceau ├«n interiorul conacului erau bine ├«mbr─âca╚Ťi. Primeau ca ra╚Ťie zilnic─â f─âin─â de porumb ├«n cantitate de 230 de grame. Unor sclavi li s-au permis s─â v├óneze prin p─âduri ╚Öi s─â foloseasc─â pu╚Öti ╚Öi capcane, iar altora li s-a permis s─â-╚Öi cultive legumele ├«n propriile parcele de gr─âdina pe care puteau cre╚Öte p─âs─âri de curte.

Washington pe tron ├«n ipostaza zeului Jupiter ( Hora╚Ťio Greenough - 1840) - Muzeul Na╚Ťional de Istorie American─â

George Washington Greenough statue jpg jpeg

Pe parcursul r─âzboiului american de independen╚Ťa dus ├«mpotriva britanicilor ├«n anii 1775-1783, 20 000 de afro-americani au fost ├«nrola╚Ťi ├«n armata britanic─â, promi╚Ť├óndu-le c─â ├«i va elibera din sclavie. 250 000 de afro-americani liberi au servit pentru cauza independen╚Ťei al mili╚Ťiei americane. ├Än decembrie 1775, Washington i-a transmis o scrisoare colonelului Henry Lee III prin care ├«i sugera s─â execute orice sclav afro-american care se al─âtur─â cauzei britanicilor. Se temea deseori c─â mul╚Ťi dintre solda╚Ťii afro-americani din tab─âra american─â ar putea s─â li se al─âture britanicilor. Se opunea ├«narm─ârii sclavilor. George Washington, c─â primul pre╚Öedinte al Statelor Unite, a militat pentru egalitate ╚Öi libertate, cu toate c─â era de╚Ťin─âtor de sclavi afro-americani, dar nu a vorbit niciodat─â ├«n public despre problema etic─â a sclaviei. Doar a semnat decrete pentru limitarea comer╚Ťului cu sclavi. Dup─â ├«ncheierea celor dou─â mandate de pre╚Öedin╚Ťie ├«n 1797, Washington ╚Öi-a petrecut ultimii s─âi doi ani la conacul

de pe planta╚Ťia s─â unde s-a ocupat de gr─âdin─ârit. Dup─â moartea sa din decembrie 1799, so╚Ťia lui, Martha, a eliberat to╚Ťi sclavii afro-americani conform testamentului so╚Ťului ei. Americanii i-au dedicat numeroase statui (inclusiv chipul sau sculptat pe Muntele Rushmore), picturi, monumente (obeliscul numit ÔÇťMonumentul WashingtonÔÇŁ), ╚Öi chiar au numit locuri dup─â el (Statul Washington, ora╚Öul Washington D.C. care este capital─â Statelor Unite ale Americii). 

Statuia lui Washington din Portland, Oregon, vandalizat─â (Pompeo Coppini-1927)

Washington Portland jpg jpeg

├Äns─â din cauza acuza╚Ťiilor pentru de╚Ťinere de sclavi, ├«n iunie 2020, o statuie dedicat─â lui Washington din Portland, Oregon, a fost vandalizat─â, murd─ârit─â, ars─â ╚Öi ├«ndep─ârtat─â de protestatarii furio╚Öi. ├Änsu╚Öi p─ârintele fondator al celei mai mari ╚Ť─âri democratice din lume este acuzat de rasism ╚Öi practicarea sclaviei. A avut ├«n total 317 sclavi. 

Thomas Jefferson (1743-1826)

Jefferson Memorial (Rudulph Evans - 1947) - stânga, foto: Wikimedia Commons. Muntele Rushmore (Gutzon Borglum - 1941) - dreapta, foto: Wikimedia Commons

Jefferson Memorial jpg jpeg
Head of Thomas Jefferson at Mount Rushmore jpg jpeg

Nici Thomas Jefferson, un alt p─ârinte fondator al Statelor Unite ale Americii, n-a sc─âpat de critici. A fost un mare om de stat, diplomat, avocat, arhitect, filosof, francofil,╚Öi este principalul autor al Declara╚Ťiei de Independen╚Ť─â. A reprezentat Virginia ├«n Congresul Continental, a fost fondatorul partidului democrat-republican (precursorul celor dou─â mari partide politice ale clasei politice americane de azi), a servit ca guvernator al Virginiei, a servit drept secretar de stat sub pre╚Öedin╚Ťia lui Washington, vice-pre╚Öedinte sub mandatul preziden╚Ťial al lui John Adams ╚Öi cel de-al treilea pre╚Öedinte al Statelor Unite ├«n anii 1801-1809.

N─âscut ├«n Virginia ├«n 1743, Thomas sus╚Ťinea democra╚Ťia, auto-determinarea, uniformitatea cultural─â, educa╚Ťia ├«n r├óndul maselor, libertatea religioas─â dup─â ce ├«mbr─â╚Ťi╚Öase ideile iluminismului francez. ├Äi critica pe britanici pentru c─â f─âceau trafic cu oameni.

Jefferson vorbea deschis ├«mpotriva comer╚Ťului interna╚Ťional de sclavi ca pre╚Öedinte ╚Öi invoca emanciparea sclavilor, ├«ns─â elitele i se opuneau. Se opunea sclaviei cu toate c─â de╚Ťinea un conac ╚Öi o planta╚Ťie cu sclavi la Monticello pe care o mo╚Ötenise de la tat─âl s─âu. C├ónd a redactat Declara╚Ťia de Independen╚Ťa, a trebuit s─â ╚Ötearg─â pasajul despre abolirea sclaviei pentru a ├«ncheia un compromis cu delega╚Ťiile altor state din cadrul Congresului Continental, iar Declara╚Ťia sa fie votat─â ╚Öi ratificat─â pe 4 iulie 1776, ulterior semnat─â.

F─âr─â declara╚Ťie ╚Öi mai ales f─âr─â consens, coloniile nu puteau s─â-╚Öi uneasc─â for╚Ťele ├«ntr-un r─âzboi cu britanicii. Jefferson ii ├«nvinuie╚Öte pe reprezentan╚Ťii delega╚Ťiilor din Carolina de Sud ╚Öi Georgia pentru c─â erau implica╚Ťi ├«n comer╚Ťul interna╚Ťional cu sclavi. F─âr─â voturile lor, revolu╚Ťionarii americani nu puteau s─â-╚Öi declare unanim independen╚Ťa. P├ón─â la urm─â, toate cele 13 colonii au semnat Declara╚Ťia de Independen╚Ťa ╚Öi ├«n cele din urm─â statele respective au putut s─â-╚Öi uneasc─â for╚Ťele ├«n r─âzboiul de independen╚Ťa ├«mpotriva britanicilor.

Pasajul ÔÇťNoi consider─âm aceste adev─âruri evidente, c─â to╚Ťi oamenii sunt egali, c─â ei sunt ├«nzestra╚Ťi de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, c─â printre acestea sunt Via╚Ťa, Libertatea ╚Öi c─âutarea Fericirii.ÔÇŁ a r─âmas inclus ├«n Declara╚Ťia de Independen╚Ť─â, cu toate c─â a sclavia a continuat, iar proprietarii de planta╚Ťii ╚Öi negustorii negau umanitatea sclavilor afro-americani, neconsiderandu-i demni de a avea drepturi.

├Än 1779, a sprijinit emanciparea gradual─â a sclavilor afro-americani, iar ├«n 1784 a propus o legisla╚Ťie federal─â prin care s─â interzic─â sclavia dup─â 1800, dar care nu a putut trece ├«ns─â de votul congresului. ├Än notele sale ├«╚Öi exprim─â credin╚Ť─â c─â sclavia a corupt ╚Öi st─âp├ónii ╚Öi sclavii, c─â promova ideea c─â afro-americanii ar fi inferiori intelectual ori chiar animale. Istoricii au dezv─âluit c─â dup─â moartea so╚Ťiei sale Martha, Jefferson a avut o ├«ndelungat─â rela╚Ťie de dragoste cu Sally Hemings, o sclav─â afro-american─â din Monticello. 

├Än 1824, Jefferson a propus un plan na╚Ťional pentru a aboli sclavia prin a pune guvernul federal s─â cumpere to╚Ťi copiii afro-americani la pre╚Ťul de 12,50 dolari ╚Öi s─â-i instruiasc─â s─â devin─â oameni liberi c─â ulterior s─â fie trimi╚Öi ├«n Santo Domingo. Jefferson a eliberat doar ╚Öapte sclavi. ├Än 1827, la un an dup─â moartea sa, cei 130 de sclavi care au r─âmas pe planta╚Ťia sa din Monticello au fost prelua╚Ťi de autorit─â╚Ťile federale ╚Öi v├óndu╚Ťi la licita╚Ťie pentru a pl─âti datoriile lui Jefferson. ├Än iunie 2020, o statuie de bronz din 1916 dedicat─â lui Thomas Jefferson din Portland, Oregon,a fost vandalizat─â ╚Öi ├«ndep─ârtat─â de protestatarii antirasism, iar pe soclu a fost m├ózg─âlit cu graffiti ÔÇťSLAVE OWNERÔÇŁ. A avut 600 de sclavi ├«n total. 

Jefferson High School, Portland, Oregon - 1916 (foto: Twitter / Bonnie Silkman KPTV)

Jefferson jpg jpeg

Andrew Jackson (1767-1845)

Statuia lui Andrew Jackson de la Casa Alb─â (Clark Mills - 1852)

Andrew Jackson jpg jpeg

Andrew Jackson este cel mai controversat pre╚Öedinte din istoria Americii. S-a n─âscut ├«n 1767 ├«n Waxhaws, o a╚Öezare la frontiera dintre Carolina de Nord ╚Öi Carolina de Sud. P─ârin╚Ťii s─âi erau de origine scotiano-irlandez─â. Tat─âl s─âu a pierit cu 3 s─âpt─âm├óni ├«nainte c─â el s─â se nasc─â. A participat la r─âzboiul de independen╚Ťa al─âturi de fratele s─âu Robert ├«n b─ât─âlia de la Hanging Rock. ├Än aprilie 1781, el ╚Öi fratele sau au fost captura╚Ťi de britanici.

A refuzat s─â cure╚Ťe cizmele unui ofi╚Ťer britanic, iar acesta l-a lovit cu o sabie, l─âs├óndu-i o cicatrice pe cap ╚Öi pe m├óna st├óng─â, apoi a fost l─âsat s─â moar─â de foame ╚Öi s-a ├«mboln─âvit de variol─â. El ╚Öi cu fratele sau au fost elibera╚Ťi de mama lor, care avea s─â moar─â ├«n scurt timp. Andrew Jackson, la 14 ani, deja cu experien╚Ť─â militar─â, era orfan. Dup─â r─âzboi, a devenit proprietar de planta╚Ťie, de╚Ťin─âtor ╚Öi negustor de sclavi care ├«i cultivau bumbac. Odat─â, c├ónd i-a evadat un sclav, Jackson i-a afi╚Öat un anun╚Ť public pe care scria ÔÇť10 dolari extra pentru cel care ii love╚Öte de 100 ori cu biciulÔÇŁ. 

Jackson a c─âp─âtat o reputa╚Ťie proast─â dup─â ce l-a omor├ót pe Charles Dickinson, un avocat, ├«ntr-un duel cu pistoale. ╚śi-a ├«nceput carier─â politic─â dup─â ce s-a asociat cu Aaron Burr, cel care l-a omor├ót pe p─ârintele fondator ╚Öi bancherul Alexander Hamilton ├«ntr-un duel. 

├Än 1814 i-a ├«nvins pe indigenii ÔÇťcreekÔÇŁ, iar ├«n 1815, c├ónd a devenit general brigadier, ├«n B─ât─âlia de la New Orleans ├«mpotriva britanicilor, c├ót ╚Öi ├«n r─âzboaiele semilone, s-a remarcat ca un erou na╚Ťional, SUA anex├ónd Florida de la spanioli dup─â ce au fost respin╚Öi de indigenii locali. A fost primul guvernator al Floridei. Dup─â ce partidul democratic-republican s-a dezmembrat ├«n 1825, la 1 ianuarie 1828, Andrew Jackson ╚Öi Martin Van Buren au creat Partidul Democrat care era menit s─â respecte principiile lui Thomas Jefferson. 

├Än 1828 a c├ó╚Ötigat alegerile preziden╚Ťiale dup─â ce l-a ├«nfr├ónt pe pre╚Öedintele John Quincy Adams, candidat na╚Ťional-republican. A reu╚Öit ca pre╚Öedinte s─â previn─â, prin amenin╚Ť─âri cu interven╚Ťie armat─â, secesiunea Carolinei de Sud de SUA dup─â tarifele abominabile impuse. A desfiin╚Ťat banca central─â na╚Ťional─â consider├ónd-o corupt─â. ├Än 1835, a pl─âtit toate datoriile na╚Ťionale. ├Än 1830, din cauza cre╚Öterii popula╚Ťiei albe provenite din Europa, Jackson a semnat controversata legea pentru relocarea ╚Öi deportarea triburilor native americane spre regiunile fertile cu p─âduri din sud, ├«n teritoriile indiene marcate. Europenii erau captiva╚Ťi de febra aurului din Georgia, de aceea 60 000 de indieni (cherokee, creek, semilone, chickasaw, choctaw, ponca) au fost reloca╚Ťi ├«n mod for╚Ťat. 

Procesul de relocare a fost catastrofal fiindc─â mul╚Ťi indieni s-au ├«mboln─âvit ╚Öi au murit pe drum de boli, frig, foamete ╚Öi epuizare. Momentul a r─âmas ├«n istorie ├«ntip─ârit c─â ÔÇťDrumul LacrimilorÔÇŁ, fiind poate unul dintre cele mai grave persecu╚Ťii la care au fost supu╚Öi nativii americani, fiind dezr─âd─âcina╚Ťi cultural ╚Öi spiritual din locurile lor de ba╚Ötin─â. Andrew Jackson a avut 200 de sclavi. S-a opus mi╚Öc─ârii aboli╚Ťioniste, ceea ce i-a adus un al doilea mandat din partea sus╚Ťin─âtorilor democra╚Ťi ╚Öi ├«n special din partea proprietarilor de planta╚Ťii cu sclavi. A recunoscut republica Texas. A fost un pre╚Öedinte ╚Öi iubit ╚Öi detestat ├«nc├ót c─â ├«n ianuarie 1835 a supravie╚Ťuit primului atentat de asasinare. Pe 23 iunie, un grup de protestatari furio╚Öi antirasism au vandalizat statuia ecvestr─â a lui Andrew Jackson din curtea Casei Albe ╚Öi au ├«ncercat s─â o d─âr├óme din cauza ÔÇťreloc─ârii nativilor americaniÔÇŁ din 1830. Au vopsit pe soclu ÔÇťKILLERÔÇŁ ╚Öi ÔÇťRACIST SCUMÔÇŁ. N-au reu╚Öit s─â-╚Öi duc─â opera╚Ťiunea la bun sf├ór╚Öit dup─â ce pre╚Öedintele Donald Trump a trimis for╚Ťele de ordine s─â-i evacueze ╚Öi a dat ordine ca oricine care vandalizeaz─â statuia s─â fie arestat ╚Öi condamnat la 10 ani de ├«nchisoare. 

USCapitol Andrew Jackson jpg jpeg

Statuia de bronz din Washington DC (Belle Kinney Scholz, Leopold Scholz - 1928)

Jefferson Davis (1808-1889)

Memorialul din Vicksburg National Military Park

Jefferson Davis jpg jpeg

Jefferson Davis a fost singurul pre╚Öedinte al Confedera╚Ťiei Statelor Sudiste ├«ntre anii 1862-1865. S-a remarcat ca un erou al R─âzboiului Mexican din 1846-1848 ╚Öi ca senator de Mississippi. A devenit campion al men╚Ťinerii sclaviei ├«n teritoriile democrate. Pe durata secesiunii Statelor Unite ale Americii din anii 1861-1865, a servit drept pre╚Öedinte al Confedera╚Ťiei Statelor ale Americii care lupta ├«mpotriva aboli╚Ťionismului. 

├Än cele din urm─â, confedera╚Ťii din sud au pierdut r─âzboiul ├«n fa╚Ťa unioni╚Ötilor din nord. Davis a fost capturat ├«n mai 1865, arestat ╚Öi pus sub acuzare pentru tr─âdare. A fost ├«nchis pentru doi ani, apoi eliberat. A lucrat la o companie de asigur─âri ╚Öi a publicat o carte despre istoria Confedera╚Ťiei. A continuat s─â tr─âiasc─â al─âturi de familie ╚Öi anturaj ├«n New Orleans p├ón─â la moartea sa din 1889. A refuzat s─â-╚Öi recapete cet─â╚Ťenia american─â. 

├Än mod bizar pentru un ├«nfr├ónt al r─âzboiului civil, simpatizan╚Ťii s─âi pro-confederati i-au dedicat numeroase statui ╚Öi monumente. 

Jefferson Davis Memorial - Richmond, Virginia ( Edward Virginius Valentine - 1907)

1 Jefferson Davis jpg jpeg

├Än 2017 autorit─â╚Ťile au ├«ndep─ârtat statuia lui Jefferson Davis de pe monumentul din New Orleans ├«n urm─â protestelor. Sus╚Ťin─âtorii confedera╚Ťi s-au mobilizat s─â protesteze ├«mpotriva ├«ndep─ârt─ârii statuii. 

├Än iunie 2020, protestatarii violen╚Ťi au vandalizat, vopsit ╚Öi d─âr├ómat statuia lui Jefferson Davis din Richmond, Virginia, columna pe care era amplasat─â a r─âmas ├«ns─â intact─â. 

Robert E. Lee (1807-1870)

Monumentul dedicat lui Robert E.Lee din Charlottesville, Virginia (Henry Shrady; Leo Lentelli - 1924) 

Lee Charlottesville jpg jpeg

Cea mai controversat─â figura istoric─â din list─â, Robert E.Lee, s-a n─âscut ├«n Virginia, ├«n 1807 ├«ntr-o familie bogat─â care a ├«nt├ómpinat probleme financiare ╚Öi conflicte cu debitori. Acesta a urmat cursuri la Academia Militar─â West Point ╚Öi s-a f─âcut remarcat ├«n r─âzboiul americano-mexican (1846-1848). Acesta de╚Ťinea planta╚Ťia mo╚Ötenit─â de la socrul s─âu ╚Öi sute de sclavi. 

Nu a fost secesionist, dar s-a al─âturat Confedera╚Ťiei ╚Öi a fost numit general ╚Öi comandant al for╚Ťelor sudiste. A fost criticat pentru strategiile sale agresive ce au pricinuit pierderi mari de zeci de mii de mor╚Ťi unioni╚Ötilor ├«n b─ât─âlii ca cea de la Antietam sau Gettysburg. 

Dar unioni╚Ötii au ├«nvins, iar Lee s-a predat personal generalului Grant la 9 aprilie 1865 la Appotamox Court House ├«n Virginia, ├«ncheind oficial r─âzboiul civil american. A devenit o figur─â controversat─â, dar ╚Öi simpatizat─â de americani pro-confedera╚Ťie ╚Öi conservatori din statele sudiste. Numeroase statui ╚Öi monumente au fost construite ├«n onoarea sa ├«n New Orleans, Lousiana, Baltimore, Maryland ╚Öi Dallas, Texas. O statuie a s─â din Virginia urma s─â fie ├«ndep─ârtat─â ├«n 2017, dar au izbucnit revolte violente la Charlottesville. 

├Än iunie 2020, protestatarii au vandalizat un alt monument dedicat generalului confederat de la Richmond, Virginia, umpl├ónd soclul cu graffiti ╚Öi mesaje ca ÔÇťBLACK LIVES MATTERÔÇŁ sau ÔÇť ALL COPS ARE BASTARDSÔÇŁ. Monumentul urmeaz─â s─â fie ├«ndep─ârtat de autorit─â╚Ťi. 

Monumentul din Richmond, Virginia (Mercie, Merius-Jean-Antonin; Pujol, Paul-1890), vandalizat de protestatari 

Richmond Virginia jpg jpeg

Ulysses S. Grant (1822-1885)

Ulysses S. Grant Memorial din Washington DC ( Henry Shrady - 1924)

The Ulysses S  Grant Memorial jpg jpeg

Ulysses Grant s-a n─âscut ├«n 1822 ├«n Point Pleasant, Ohio. ├Än 1839 a intrat la academia militar─â West Point. A luptat ├«n r─âzboiul americano-mexican, iar pe perioada r─âzboiului civil american a primit comanda armatei unioniste. Dup─â ce ├«n 1868 a fost ales pre╚Öedinte, candid├ónd din partea partidului republican, ├«n 1870 a sprijinit cel de-al 15-lea amendament care oferea dreptul de vot sclavilor elibera╚Ťi. ├Än 1871 a creat prima comisie de serviciu civil, fiind apoi reales ca pre╚Öedinte ├«n 1872.

A reu╚Öit s─â integreze pe deplin statul Alabama ├«n SUA, dar a e╚Öuat s─â ob╚Ťin─â control asupra Republicii Dominicane. Din cauza dezv─âluirii afacerii ÔÇťThe Wiskey RingÔÇŁ, mul╚Ťi membri de cabinet acuza╚Ťi de corup╚Ťie au fost nevoi╚Ťi s─â demisioneze. ├Än 1873 s-a declan╚Öat o mare panic─â bursier─â ce a aruncat ╚Ťara ├«ntr-o depresiune economic─â serioas─â, ceea ce a dus la ob╚Ťinerea majorit─â╚Ťii ├«n Congres de c─âtre democra╚Ťi. Grant s-a retras ├«n cele din urm─â, fiind primul pre╚Öedinte care a f─âcut un circuit pe planet─â ╚Öi care s-a ├«nt├ólnit cu numero╚Öi lideri str─âini. 

Cu toate c─â a protejat drepturile afro-americanilor ╚Öi indienilor din rezerva╚Ťii, a de╚Ťinut un singur sclav mo╚Ötenit de la socrul s─âu pe care l-a eliberat ├«n 1859, iar so╚Ťia sa Julia a avut patru sclavi pe durata r─âzboiului civil. Din aceast─â cauz─â protestatarii furio╚Öi i-au dobor├ót un bust din San Francisco

Bustul din San Francisco, vandalizat 

Ulysses S  Grant jpg jpeg

Theodore Roosevelt (1858-1919)

Theodore Roosevelt s-a n─âscut ├«n New York City ├«n 1858. ├Än 1898 a luat parte la r─âzboiul americano-spaniol, f─âc├ónd parte din regimentul de cavalerie Rough Riders. ├Än 1899 a devenit guvernator al New Yorkului ╚Öi ├«n 1900 devine vicepre╚Öedinte sub mandatul pre╚Öedintelui William McKinley,care moare asasinat ├«n 1901. Roosevelt devine astfel noul pre╚Öedinte al Americii. ├Än 1904 ├«ncepe construc╚Ťia canalului Panama ╚Öi creeaz─â primul serviciu forestier. Este reales ╚Öi prime╚Öte premiul Nobel pentru pace ├«n 1906 pentru medierea r─âzboiului ruso-japonez.

A creat ÔÇťSquare DealÔÇŁ, un program de reforme interne, ├«mbun─ât─â╚Ťind nivelul de tr─âi al cet─â╚Ťenilor de clasa mijlocie, distrug├ónd monopolul unor companii ca Standard Oil Company, apoi a reglementat c─âile ferate ╚Öi distribu╚Ťia de medicamente ╚Öi alimente. A evitat s─â impun─â tarife controversate. Pe plan extern a implementat politic─â ÔÇť vorbe╚Öte ├«ncet ╚Öi car─â un b─â╚Ť mareÔÇŁ. A conservat parcuri na╚Ťionale, p─âduri ╚Öi monumente. A extins flota naval─â.

A candidat f─âr─â succes ├«n 1912 pentru un al treilea mandat preziden╚Ťial din partea partidului progresist ╚Öi a murit ├«n 1919. Este inclus ├«n top cinci cei mai buni pre╚Öedin╚Ťi americani din istorie, chipul s─âu fiind sculptat pe Muntele Rushmore. Pentru un republican excentric ca el, amator dup─â expedi╚Ťii exotice, v├ón─âtoare, lupte ╚Öi r─âzboi, colec╚Ťionar de arme de altfel ╚Öi anti-elitist, era un pre╚Öedinte priceput la economie ╚Öi diploma╚Ťie.

Pe 21 iunie 2020 conducerea Muzeului de Istorie Natural─â a trebuit s─â retrag─â statuia lui Theodore Roosevelt de teama c─â ar putea fi vandalizat─â pentru c─â se interpreta ca fiind o statuie rasist─â, el, ca un american alb ╚Öi caucazian, este c─âlare pe un cal, ├«n timp ce un indian ╚Öi un afro-american erau amplasa╚Ťi pe l├óng─â el ├«n pozi╚Ťii de inferioritate.

Theodore Roosevelt Denkmal jpg jpeg