Cine a fost regina spionajului românesc. Povestea româncei care a fost comparată cu Mata Hari
În Primul Război Mondial, lupta nu a fost dusă numai în tranșee și pe câmpurile de bătălie, ci și în spatele frontului, prin intermediul spionilor care încercau să afle din timp intențiile inamicului. Cel mai eficient spion român din acea perioadă a fost o femeie, Maria Bălan, o tânără din Banat, care a fost comparată cu mult mai celebra Mata Hari (foto sus).
Născută în anul 1895, în orașul sârbesc Vârșeț, aflat atunci sub stăpânire austro-ungară, Maria Bălan era înaltă și zveltă, având un fizic extrem de atrăgător. Ea provenea dintr-o familie de preoți români. Pe când era elevă la Școala Normală din Vârșeț, în oraș a sosit un regiment al armatei imperiale. În casa familiei Bălan a fost încartiruit un frumos și tânăr sublocotenent de ulani (cavalerie ușoară).
Între tânăra româncă, bună vorbitoare a limbilor germană, maghiară și franceză, și sublocotenentul austriac s-a înfiripat o idilă. Maria a fugit cu el în Timișoara. Se pare că ea a ajuns în cosmopolitul oraș de pe Bega în urma unui plan prestabilit. Cu puțin înainte de a-l cunoaște pe sublocotenentul austriac, ea fusese recrutată de un agent al serviciului de spionaj român.
Datorită frumuseții, a vorbirii limbilor germană și maghiară, a farmecului personal, ea a reușit să pătrundă în cercul ofițerilor superiori ai Corpului VII al armatei imperiale, aflată în Banat. Astfel, Maria Bălan a putut să afle ușor planurile armatei imperiale, situația armamentului, starea de spirit a trupelor etc. De asemenea, spioana româncă a contribuit la eliminarea unor agenți ai imperiului Austro-Ungar care locuiau în zona Rucăr-Dragoslavele-Câmpulung Muscel. Aceștia erau angajați ca pădurari și agenți de vânătoare.
Informațiile ei au servit și armatei imperiale țariste. În anul 1913, datorită unei „cârtițe”, neidentificate, serviciile externe ale Ohranei (poliția secretă a Imperiul Rus – n.r.) au eșuat în zona Austro-Ungariei. Atunci au devenit folositoare informațiile culese de Maria Bălan.
Maria Bălan a fost condamnată la moarte prin spânzurare
În ciuda eforturilor depuse de agenții austrieci, identitatea era spionului sau spioanei care semna B9 sau MB informările exacte către serviciile românești a rămas un mister. După intrarea României în Primul Război Mondial (august 1916) informările Mariei au continuat, fiind mult mai prețioase.
Identitatea ei a fost aflată abia după ocuparea Bucureștiului de către Puterile Centrale (decembrie 1916), când ocupanții au cercetat arhivele Siguranței rămase în Capitală.
Maria Bălan a fost reținută, iar autoritățile austro-ungare au declanșat proces rapid. Spioana româncă a fost condamnată la moarte pentru înaltă trădare. Toți condamnații pentru spionaj au fost grațiați, mai puțin Maria Bălan. Când i s-a acest lucru, tânăra a început să râdă, șocându-i pe ofițerii austrieci.
Românca a fost condamnată la moarte prin spânzurare. În ziua execuției, sergentul care a intrat în celula ei a găsit încăperea goală. Maria Bălan a evadat cu ajutorul unui ofițer austriac și a dispărut. Conform unui articol publicat de cotidianul francez ”Paris Soir” în anul 1936, Maria Bălan a ajuns în cele din urmă la București, unde și-a schimbat numele și a trăit cu o nouă identitate.
Cert este că i-a scris ofițerului austriac care o ajutase să evadeze. Scrisorile erau rare și adresa expeditorului nu putea fi identificată. Ofițerul austriac care a ajutat-o să evadeze a rămas în România, a trecut la o nouă armă și a murit în anul 1965. Nu a dezvăluit niciodată nimic din ceea ce a știut că s-a întâmplat în realitate cu acea spioană excepțional dotată.
Sursa:Radu Ștefan Vergatti, Femeile și spionajul:acțiuni specifice în spațiul românesc, în revista PERISCOP, Anul IX, nr. 2 / 34, aprilie-iunie 2016, pp 23-34.
Citește și:
Care au fost cei mai mari spioni din istorie?
