Cele șapte minuni ale lumii antice, reconstruite în prezent | FOTO jpeg

Cele șapte minuni ale lumii antice, reconstruite în prezent | FOTO

Marea Piramid─â de la Giza, Gr─âdinile Suspendate din Babilon, Templul lui Artemis din Efes, Statuia lui Zeus din Olimpia, Mausoleul din Halicarnas, Colosul din Rodos ╚Öi Farul din Alexandria - sunt cele ╚Öapte minuni faimoase ale lumii antice ale c─âror descrieri continu─â s─â ne impresioneze. P├ón─â ├«n ziua de azi, doar Marea Piramid─â de la Giza a supravie╚Ťuit, celelalte fiind distruse. Cuceri╚Ťi de splendoarea lor, oamenii moderni au ├«ncercat s─â le reconstruiasc─â ├«n alte p─âr╚Ťi ale lumii, ├«ntr-o form─â sau alt─â.

Sunt mul╚Ťi turi╚Öti ╚Öi istorici care ╚Öi-ar dori s─â le viziteze, dar din fericire, ingineria modern─â a construit replici a celor ╚Öapte minuni antice, ├«ncerc├ónd s─â le redea splendoarea de alt─â dat─â, cu toate c─â nu arat─â exact a╚Öa cum erau.

1. Piramida Luxor din Las Vegas (Marea Piramid─â de la Giza)

C├ót de excentric─â vi s-ar p─ârea ideea c─â Marea Piramid─â a faraonului Khufu de la Giza, finalizat─â ├«n 2560 i.Hr., s─â nu serveasc─â ca un mare morm├ónt, ci ca un hotel, club ╚Öi cazinou? Americanii din Las Vegas au pus ├«n practic─â ideea ├«n 1993, rezult├ónd o piramid─â neagr─â cu o ├«n─âl╚Ťime de 111 metri (cu 27 metri mai mic─â dec├ót Piramida lui Khufu) ╚Öi suprafa╚Ť─â de 11 000 m2, de╚Ťinut─â de compania MGM Resorts International, av├ónd 4407 camere de hotel ╚Öi s─âli de cazinouri cu 2000 de p─âc─ânele, 87 de jocuri de mas─â ╚Öi cluburi de noapte ca LAX, CatHouse, Aurora, Liquidity, Flight. Inaugurarea piramidei a fost g─âzduit─â de Britney Spears.

Piramida a g─âzduit show-uri de dans topless, numere de comedie efectuate de Scott Thompson, o cinematografie IMAX, expozi╚Ťii ca Human Bodies cu cadavre conservate ale unor oameni deceda╚Ťi din China, sau una cu relicvele vasului Titanic, ╚Öi are cel mai mare atrium din lume. Pe v├órful piramidei este o candel─â care emite cel mai str─âlucitor laser din lume, iar l├óng─â ea se afl─â Marele Sfinx reconstruit dup─â cel de la Giza. Cine ar fi crezut ├«n antichitate c─â o piramid─â ar putea deveni un spa╚Ťiu de distrac╚Ťii? 

2. Gr─âdinile suspendate de la Hotelul Park Royale din Singapore (Gr─âdinile suspendate din Babilon) 

Foto: Basile Morin / Wikimedia Commons

Park Royal on Pickering at dusk from Hong Lim Park Singapore jpg jpeg

├Änc─â nu exist─â dovezi arheologice concrete care s─â ateste existen╚Ťa palatului cu Gr─âdinilor Suspendate din Babilon, construit drept cadou de regele babilonian Nebuchadnezzar al II-lea (care a domnit ├«ntre anii 605-562 i.Hr.) pentru nevasta sa, Amytis din Media, care ducea dorul dup─â peisajele verzi ╚Öi vegeta╚Ťia de acas─â. Ingineria modern─â a putut s─â le recreeze pe multe cl─âdiri. ├Äns─â nimic nu se compar─â cu gr─âdinile suspendate de la Hotelul Park Royale din Singapore, o adev─ârat─â minune arhitectural─â oriental─â, proiectat─â de WOHA, CapitalLand ╚Öi TEP Consultants, inaugurat─â ├«n 2013.

Cu o ├«n─âl╚Ťime de 16 etaje, ╚Öi suprafa╚Ť─â de 15 000 m2, hotelul are terase interioare ╚Öi exterioare cu gr─âdini grandioase, pere╚Ťi verzi, sistem de irigare, alimentate de panouri solare. Hotelul are 367 de camere, spa, s─âli de fitness, piscine, restaurante ╚Öi baruri. Este cu siguran╚Ť─â ceva demn de o regin─â ca Amytis sau de oamenii de afaceri din Singapore. 

3. Cl─âdirea Cur╚Ťii Supreme din Washington D.C. (Templul lui Artemis din Efes)

supreme court jpg jpeg

Maiestosul templu al zei╚Ťei Artemis din Efes, Turcia de azi, a fascinat autori istorici ca Herodot. Construit ca un l─âca╚Ö de cult ├«n epoca de bronz, a fost distrus─â de o inunda╚Ťie ├«n secolul al VII-lea i.Hr., reconstruit ├«n 550 i.Hr. de c─âtre regele Croesus al Lidiei, proiectat de arhitectul cretan Chersiphron, a rezistat dou─â secole p├ón─â c├ónd ├«n 356 i.Hr., ├«n anul na╚Öterii a lui Alexandru cel Mare, a fost incendiat de c─âtre Herostratus.

Dac─â s-ar caut─â o replic─â modern─â cu care s─â fie similar─â, aceasta ar fi Cl─âdirea Cur╚Ťii Supreme din Washington, a c─ârei construire a fost finalizat─â ├«n 1935, proiectat─â de Cass Gilbert, ╚Öi imaginat─â de pre╚Öedintele William Howard Taft din anii 1910'. Cl─âdirea, ├«nalta de 28 metri, este spectaculoas─â datorit─â arhitecturii neoclasice inspirat─â dup─â cea greceasc─â ╚Öi sculpturilor.

La subsol are facilit─â╚Ťi de ├«ntre╚Ťinere, garaj, camera po╚Ötal─â, la parter sau etajul 1 are birouri de informare ╚Öi rela╚Ťii publice, o unitate de publica╚Ťii, s─âli de expozi╚Ťii, o cafenea, un magazin de cadouri ╚Öi birouri administrative, la etajul 2 se afl─â sala mare, sala de judecat─â, sala de conferin╚Ťe ╚Öi cabinetele judec─âtorilor, la etajul 3 sunt birourile juridice, s─âlile de mese ╚Öi de lectur─â, la etajul 4 este biblioteca, iar la etajul 5 este sala de sport ╚Öi terenul de baschet. Este o capodoper─â arhitectural─â neoclasic─â, doar c─â spre deosebire de Templul antice din Efes care era dedicat unei zei╚Ťe, acest ÔÇťtempluÔÇŁ serve╚Öte ╚Öi ├«mparte justi╚Ťia ╚Öi dreptatea pentru cet─â╚Ťenii americani.

4. Statuia lui Abraham Lincoln de la Memorialul Lincoln (Statuia lui Zeus din Olimpia) 

Foto: Daniel Mennerich / Flickr

Lincoln jpg jpeg

Statuia lui Zeus din Olimpia a fost proiectat─â de scultorul Fidias ├«n 435 i.Hr., ├«n templul dedicat aceluia╚Öi zeu, reprezent├óndu-l pe tron, sculptat din marmur─â, ornamentat cu abanos, filde╚Ö, aur ╚Öi pietre pre╚Ťioase. Statuia a fost distrus─â ani la r├ónd de incendiile declan╚Öate ├«n anii 425-475 d.Hr. 

O replic─â a statuii ├«n m─ârime mai mic─â se afl─â la Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg. ├Äns─â prefer s─â nominalizez statuia lui Abraham Lincoln de la Washington DC ca replic─â ideal─â. 

Statuia dedicat─â celui de-al 16-lea pre╚Öedinte american care a ├«ncheiat r─âzboiul de secesiune ╚Öi a abolit sclavia, a fost sculptat─â ╚Öi finalizat─â ├«n 1920 de c─âtre Daniel Chester French (care s-a inspirat dup─â statuia lui Fidias) la Memorialul Lincoln, reprezent├óndu-l pe pre╚Öedinte a╚Öezat pe un tron, cu o ├«n─âl╚Ťime de 5,8 metri.

Este o statuie colosal─â sculptat─â din marmur─â, f─âr─â niciun ornament special, care reprezint─â un om modest ╚Öi smerit, n─âscut s─ârac, dar o mare personalitate republican─â, un pre╚Öedinte ales de poporul american, care a luptat pentru ap─ârarea drepturilor omului ╚Öi re├«ntregirea Statelor Unite ale Americii, fiind total ├«n antitez─â cu absolutismul, opulen╚Ťa ╚Öi divinitatea pe care o emana statuia aurit─â a lui Zeus din antichitatea greceasc─â, ceea ce dovede╚Öte c─â oamenii s-au schimbat. Nu mai dedic─âm statui unor zei, ci unor oameni simpli, muritori, dar remarcabili care au contribuit la ├«mbun─ât─â╚Ťirea societ─â╚Ťii.

5. Casa Templului din Washington D.C. și Altarul Amintirii din Melbourne (Mausoleul din Halicarnas)

Mausoleul din Halicarnas a fost proiectat ╚Öi construit ├«n anul 351 i.Hr. ├«n Turcia de azi de c─âtre satrapul Mausolus al Imperiului Persan. Mausoleul, dup─â care ├«i este preluat numele, avea c─â scop s─â serveasc─â drept morm├óntul s─âu ╚Öi pentru so╚Ťia sa, Artemisia a II-a de Caria. Mausoleul a fost l─âudat pentru arhitectura sa complex─â, dar mai ales pentru sculpturi. A fost distrus de cutremure succesive ├«n secolele 12-15, ├«ns─â c├óteva dintre fa╚Ťetele ╚Öi sculpturile sale au fost recuperate de arheologi ╚Öi expuse la Muzeul Britanic din Londra din secolul 19. 

Pentru aceast─â minune antic─â, exist─â dou─â replici ideale care ar putea fi nominalizate. 

Foto: APK / Wikimedia Commons

House of the Temple jpg jpeg

Prima nominalizare ar fi Casa Templului (foto sus), un templu masonic construit în Washington D.C. în anii 1911-1915 pentru a aniversa 110 ani de la fondarea Consiliului Masonic Suprem, fiind amenajată și o biblioteca publică interioară. Intrarea este notabilă datorită celor doi sfinxi care străjuiesc monumentul.

Foto: Jorge Láscar / Wikimedia Commons

Shrine of Rememberance jpg jpeg

A doua replic─â nominalizat─â este Altarul Amintirii din Melbourne (foto sus), Victoria, Australia, un monument construit ├«n 1934. Nu este dedicat unui rege sau zeu, ci dedicat tuturor solda╚Ťilor australieni c─âzu╚Ťi ├«n primul r─âzboi mondial, oameni simpli care au plecat s─â lupte pe fronturi ├«n afara ╚Ť─ârii lor pentru a fi al─âturi de Imperiul Britanic ╚Öi statele membre ale Antantei ├«n lupta ├«mpotriva puterilor centrale militariste ca Imperiul Otoman ╚Öi Imperiul German care c─âutau s─â preia control abuziv asupra Europei ╚Öi Orientului Mijlociu.

Monumentul a fost proiectat de Phillip Hudson ╚Öi James Wardrop, arhitec╚Ťi ╚Öi veterani ai primului r─âzboi mondial. Monumentul este construit din materiale precum granodiorit ╚Öi gresie, are o arhitectur─â neoclasic─â cu elemente de Art Deco, include o alee ceremonial─â, un grup de patru statui care reprezint─â pacea, justi╚Ťia, patriotismul ╚Öi sacrificiul, o gr─âdin─â ├«nvecinat─â cu lac amenajat, un cenotaf ╚Öi o sculptur─â cu patru solda╚Ťi ce transport─â un camarad mort, 16 discuri de piatr─â care reprezint─â b─ât─âlii importante la care au participat australienii, de la Gallipoli p├ón─â la Ypres, coloane dorice pe exterior, un sanctuar cu coloane ionice ├«n interior, versetul biblic din Ioan 15:13 inscrip╚Ťionat pe marmur─â (Mai mare dragoste dec├ót aceast─â nimeni nu are, c─â sufletul lui s─â ┼či-l pun─â pentru prietenii s─âi), dar ╚Öi o piatr─â care este aliniat─â cu o deschidere ├«n acoperi╚Öul Sanctuarului astfel ├«nc├ót o raz─â de soare s─â cad─â pe cuv├óntul IUBIRE pe Piatr─â Amintirii exact la 11 diminea╚Ťa pe 11 noiembrie, marc├ónd ora ╚Öi ziua Armisti╚Ťiului care a ├«ncheiat Primul R─âzboi Mondial.

├Än cripta se afl─â o statuie de bronz ce reprezint─â un tat─â ╚Öi un fiu, dou─â genera╚Ťii care au servit ├«n cele dou─â r─âzboaie mondiale. Ulterior, monumentul a fost dedicat ╚Öi r─âzboaielor curente de la al doilea r─âzboi mondial p├ón─â la r─âzboaiele din Vietnam ╚Öi Irak, fiind desf─â╚Öurate ceremonii funerare. Din 2002 monumentul include ╚Öi o galerie unde este expus un vas al navei SS Devanha din cadrul campaniei din Gallipoli. 

7. Statuia Libert─â╚Ťii (Colosul din Rhodos)

statue of liberty 5555945 1920 jpg jpeg

├Än secolul al III-lea i.Hr., dac─â erai un marinar ce naviga ├«n Mediterana ╚Öi aveai drept destina╚Ťie insula Rodos, ai fi fost ├«nt├ómpinat de o statuie gigantic─â al unui b─ârbat gol din bronz ├«nalt de 30 metri, un colos ce ╚Ťine ├«n m├óna o tor╚Ťa ╚Öi cu o coroana pe cap cu razele soarelui. Mul╚Ťi martori ai vremii spuneau c─â avea chipul zeului grec al Soarelui, Helios, al╚Ťii spuneau c─â de fapt avea chipul lui Alexandru cel Mare personificat ├«n zeul Helios. ├Än mod cert, colosul din Rhodos semnifica libertatea comercial─â ╚Öi liber─â circula╚Ťie pentru negustorii ╚Öi marinarii din Rhodos.

Statuia a fost proiectat─â ├«n 292 i.Hr. ╚Öi construit─â ├«n 280 i.Hr. de sculptorul Chares de Lindos pentru a celebra victoria locuitorilor insulei ├«mpotriva asediului naval condus de de regele Macedoniei de atunci, Demetrius I Poliorcetes. Statuia n-a rezistat prea mult, c─âci dup─â 54 ani, ├«n 226 i.Hr., a fost d─âr├ómat─â de un cutremur. ├Ämp─âratul roman Nero, inspirat de colosul din Rhodos ╚Öi pasionat de cultur─â greac─â, a construit un colos dedicat lui cu o ├«n─âl╚Ťime de 30 metri, dar dup─â moartea sa, chipul statuii i-a fost modificat pentru a-l reprezenta pe zeul Sol. Statuia a rezistat p├ón─â ├«n anul 410 c├ónd a fost distrus─â ├«n timpul jefuirii Romei de c─âtre goti, dar ╚Öi datorit─â degrad─ârii provocat─â de cutremure. 

├Än 1865, francezii, pentru a aniversa un secol de bune rela╚Ťii cu americanii, c├ót ╚Öi de la ob╚Ťinerea independen╚Ťei ╚Öi fondarea Statelor Unite, au decis s─â le dedice o statuie care s─â semnifice libertatea. Aceea avea s─â fie Statuia Libert─â╚Ťii din cupru, al c─ârui cap ce purta o coroana cu ╚Öapte fascicole de lumina ╚Öi bra╚Ťul ce avea ├«n m├ón─â tor╚Ťa, au fost prezentate la expozi╚Ťia universal─â de la Paris din 1878, proiectat─â de sculptorul Frederic Auguste Bartholdi ╚Öi inginerul Gustave Eiffel.

Piesele statuii au fost finalizate, transportate c─âtre Statele Unite, statuia de 93 metri ├«n─âl╚Ťime fiind asamblat─â ╚Öi inaugurat─â ├«n 1886. Spre deosebire de Colosul din Rhodos, statuia libert─â╚Ťii a reu╚Öit s─â treac─â testul timpului, rezist├ónd pe soclu de 140 ani. Statuia ce o reprezint─â pe zei╚Ťa roman─â a libert─â╚Ťii, Libertas, este vizitat─â anual de peste 3 milioane de turi╚Öti ╚Öi a ├«nt├ómpinat de un secol ├«ncoace milioane de imigran╚Ťi ├«n c─âutare de libertate ╚Öi oportunit─â╚Ťi de ├«mbog─â╚Ťire pentru a-╚Öi face un tr─âi mai bun ├«n America. 

7. Farul din Changsha (Farul din Alexandria)

Foto: Wikimedia Commons

Lighthouse of Alexandria in Changsha jpg jpeg

Construit de Ptolemeu al II-lea Philadelphus ├«n anii 284-246 i.Hr., Farul din portul Alexandrei a luminat nop╚Ťile de la dep─ârtare, devenind un ghid pentru echipajele de marinari ce str─âb─âteau Mediterana spre Egipt. ├Änalt de 118 metri ├«n─âl╚Ťime, lumina provocat─â de flac─âra farului putea fi v─âzut─â pe o raz─â de 47 km, ├«n v├órf afl├óndu-se statuia lui Zeus sau Poseidon. Secole la r├óndul ├«ns─â, farul a fost afectat ╚Öi degradat de cutremurele periodice ├«nc├ót c─â s-a d─âr├ómat ├«n 1323.

R─âm─â╚Öi╚Ťele sale au fost g─âsite sub ap─â ├«n 1968. Farul a impresionat at├ót de mult ├«nc├ót c─â multe civiliza╚Ťii (romani, italieni, spanioli, indieni, ru╚Öi, englezi, francezi, americani) s-au inspirat s─â reproduc─â maiestozitatea elenistic─â prin a construi faruri care s─â ofere siguran╚Ť─â de trecere echipajelor de marinari p├ón─â la apari╚Ťia sateli╚Ťilor ╚Öi radarului. 

├Än 2005, ├«n Changsha, China,a fost construit─â o replic─â fidel─â a farului din Alexandria, ├«ns─â nu ├«ntr-un port, ci ├«n mijlocul unei a╚Öez─âri urbane. 

Foto sus: Hotelul ╚Öi cazinoul Luxor din Las Vegas (┬ę Glen Scarborough / Flickr)