Cele mai cunoscute demitiz─âri jpeg

Cele mai cunoscute demitiz─âri

├Än jurul personelor publice s-au inventat dintotdeuna pove┼čti, de cele mai multe ori cu caracter negativ, pentru a le periclita imaginea. Oamenii au formulat teorii, explica┼úii, adesea gre┼čite, ├«n privin┼úa fenomenelor  naturale ┼či nu numai. Toate aceste lucruri au r─âmas ├«n memoria colectiv─â ca mituri, c─ârora nu s-a mai ├«ncercat s─â li se g─âseasc─â o explica┼úie.

În Evul Mediu oamenii credeau că Pământul este plat

Cu siguran┼ú─â europenii au crezut c─â planeta noastr─â este plat─â, dar acest lucru se ├«nt├ómpla ├«n Antichitatea timpurie. Din secolul al IV-lea ├«.Hr., ├«nv─â┼úa┼úii timpului nu numai c─â au ├«nceput s─â cread─â c─â P─âm├óntul este sferic, ci ┼či s─â aproximeze dimensiunile sale. Ideea c─â oamenii Evului Mediu credeau c─â P─âm├óntul este plat a ap─ârut ├«n secolul al XIX-lea ca argument ├«mpotriva bisericii cre┼čtine, aceasta fiind acuzat─â c─â restric┼úiona dezvoltarea intelectual─â ├«n acele timpuri.

De altfel, ┼či Christopher Columb deja ┼čtia c─â P─âm├óntul este sferic, iar prin c─âl─âtoriile sale el nu a dorit dec├ót s─â demonstreze acest lucru ┼či celor mai sceptici. Ce a ├«n┼úeles el gre┼čit a fost destina┼úia:travers├ónd Atlanticul, el a dorit s─â g─âseasc─â un drum mai rapid c─âtre Indii. Toat─â via┼úa a tr─âit cu falsa impresie c─â a descoperit acel traseu. Cu toate c─â este cunoscut ca cel care a descoperit America, el nu a ajuns dec├ót ├«n Caraibe ┼či, probabil, ├«n America de Sud.

Pedeapsa vr─âjitoarelor din Salem

salem jpg jpeg

Procesele din Salem, din 1692 ┼či 1693, acuz─â pe nedrept oameni de practicarea vr─âjitoriei, iar 20 de persoane sunt executate. Cu toate c─â ce s-a ├«nt├ómplat ├«n Salem r─âm├óne un episod trist din istoria omenirii, legenda potrivit c─âreia femeile condamnate  au fost arse pe rug nu este adev─ârat─â. A┼ča zisele vr─âjitoare au fost condamnate la moarte prin sp├ónzurare, iar cele care au sc─âpat de aceast─â pedeaps─â au fost pur ┼či simplu ├«ntemni┼úate. ├Än acel moment, ├«n Anglia ┼či ├«n noile colonii americane arderea oamenilor de vii era interzis─â prin lege.

Gladiatorii

Gladiatorii nu se omorau ├«ntre ei at├ót de des precum se crede. Cei mai bine cota┼úi  gladitori luau foarte mul┼úi bani doar pentru spectacol.  Recent, ├«ntr-un morm├ónt descoperit la Efes, Turcia, au fost g─âsite r─âm─â┼či┼úele a 67 de b─ârba┼úi, cu v├órste cuprinse 20 ┼či 30 de ani, mul┼úi dintre ei av├ónd r─âni serioase, dar care se vindecaser─â, lucru care demonstra c─â au avut parte de ├«ngrijire medical─â.

Regele Arthur

Se spune c─â regele Arthur a condus Anglia undeva la sf├ór┼čitul secolului al V-lea, ├«nceputul secolului al VI-lea. El este men┼úionat ├«n secolul al IX-lea ├«n Historia Brittonum, ca lu├ónd parte la o b─ât─âlie s├óngeroas─â la Mount Badon. ├Äns─â, ├«n secolul al VI-lea, scriitorul Gildas scrie o lucrare cu caracter istoric, ├«n care relateaz─â aceea┼či b─ât─âlie, ├«ns─â Arthur nu este men┼úionat, ca de altfel nici ├«n Cronica Anglo-Saxon─â, cea mai complet─â lucrare despre acea perioad─â.

Toate istoriile legate de rege, conducerea Camelotului, Merlin, sabia Excalibur sunt doar un amestec de legende din folclor, literatur─â medieval─â ┼či poezie. Sursa cea mai cunoscut─â este lucrarea lui Geoffrey din Monmouth, ÔÇ×Historia Regum BritanniaeÔÇŁ, o enciplopedie a regilor Angliei. El a mai scris ┼či ÔÇ×Via┼úa lui MerlinÔÇŁ, tip─ârit─â ├«n 1603.

Coifurile ornate cu coarne 

Fioro┼čii lupt─âtori nordici purtau ├«ntr-adev─âr coifuri ├«n lupt─â, dar acestea nu erau prev─âzute cu coarne. ├Än toate picturile ┼či gravurile din secolele VIII-XI, vikingii erau reprezenta┼úi cu coifuri simple, din piele, bronz sau fier. Singurul coif care despre care se ┼čtie cu certitudine c─â a apar┼úinut unui viking a fost descoperit ├«n anul 1943 la Gjermundbu, ├«n Norvegia.

Obiectul dateaz─â din secolul al X-lea, are o form─â conic-circular─â, cu ├«nt─ârituri ├«n jurul ochilor ┼či de-a lungul nasului, ┼či evident, nu prezint─â nicio urm─â de coarne metalice sau de provenien┼ú─â animal─â. Coifurile cu coarne au fost atribuite vikingilor din secolul al XIX-lea, c├ónd pictorii scandinavi au ├«nceput s─â ├«i reprezinte astfel pentru a avea o imagine mai feroce.Richard Wagner a folosit coifurile cu coarne la montarea pe scena a operei Inelul Nibelungilor, ├«n 1870, continu├ónd acest neadev─âr istoric.

ÔÇťL─âsa┼úi-i s─â m─ân├ónce cozonac!ÔÇŁ

Celebra replic─â ÔÇťL─âsa┼úi-I s─â m─ân├ónce cozonac!ÔÇŁ nu apar┼úine Mariei Antoaneta. ÔÇťQuÔÇÖils mangent de la briocheÔÇŁ apare pentru prima dat─â ├«n opera autobigrafic─â a lui J.J. Rousseau, ÔÇťConfesiuniÔÇŁ, ap─ârut─â ├«n anul 1765, c├ónd Maria Antoaneta era ├«nca un copil ┼či tr─âia ├«n Austria. Scriitorul francez atribuia fraza unei prin┼úese, care ├«n momentul ├«n care a auzit c─â poporul nu are nici m─âcar p├óine, a spus indiferent─â ÔÇť S─â m─ân├ónce cozonac!ÔÇŁ. ├Än acea perioad─â era deja un obicei s─â se afirme lucruri care o puteau denigra pe regin─â, iar atribuindu-i aceast─â replic─â nu f─âcea dec├ót s─â o fac─â vinovat─â de nep─âsare fa┼ú─â de propriul popor ┼či egoism.

Regina Cleopatra

cleopatra and caesar by jean leon gerome jpg jpeg

Cu toate c─â frumoasa Cleopatra a mo┼čtenit titlul de faraon al Egiptului, ea  nu era de origine egiptean─â, a┼ča cum se crede. Cleopatra se tr─âgea din dinastia Ptolemeilor, dinastie greac─â ce a luat fiin┼ú─â cu 300 de ani ├«nainte de na┼čterea sa. Primul membru al dinastiei a fost Ptolemeu I Soter, general macedonean ├«n armata lui Alexandru cel Mare. Devenind liderul Egiptului, ea a adoptat limba egiptean─â, dar ┼či credin┼úele locului. Ea a fost ultimul conduc─âtor al Egiptului Ptolemeic, dup─â moartea ei acesta devenind provincie roman─â.