Ce ne spun cifrele despre relația României cu Germania înainte de război
Istoricii români au preluat teze din perioada comunistă și au început să dezvolte ideea că Germania era statul cu un regim totalitar negativ și care dorea cu orice preț transformarea regatului din Carpați în simplu furnizor de materii prime. Anuarul statistic publicat în anul 1940 arată în cel mai clar mod cum timp de decenii trecutul a fost falsificat prin tot felul de expresii alese cu grijă. Nici n-au vrut să înțeleagă că din perioada comunistă au venit tot felul de lozinci care dădeau doar aspectul de adevăr.
România a cumpărat în anul 1938, cel mai bun din istoria interbelică, 10.278 t de produse chimice și medicamente, sănătatea cetățenilor din România fiind astfel îmbunătățită. Berlinul a livrat către est 7.195 de tone și nu exista vreo intenție să distrugă poporul român prin lipsirea de medicamente.
Germania a făcut și România mai frumoasă prin livrările de lacuri și vopsea. Dacă totalul importurilor a ajuns la 3.231 t, partea germană era de 2.438 t. Orice produs industrial trebuia protejat de factorii de mediu și aspectul asigura succesul comercial.
România Mare începea să funcționeze ceas prin importurile de produse de ceasornicărie și au fost 85 de tone cumpărate din Germania, totalul la această categorie de produse fiind de 93 t. Era adorată calitatea mărfurilor venite din fabricile fostului inamic din Primul Război Mondial și afacerile nu țineau cont de diferențele de regim politic. Produsele de precizie erau deosebit de apreciate pe piața românească.
Berlinul era principalul furnizor de mărfuri într-o epocă în care tancurile încă nu porniseră la ofensivă. Celelalte mari puteri aveau grijă să colaboreze cu alte state și nu mai erau interesate de Europa de Est. Conducerea de la București a trebuit să facă o țară modernă cu ceea ce găsea prin Germania.
Foto sus: Bucureștiul interbelic, strada Lipscani, într-o perioadă de dezvoltare comercială și modernizare urbană (© Wikimedia Commons)
Mai multe pentru tine...
