Castelul Pele╚Ö, sub ocupa╚Ťia german─â  jpeg

Castelul Pele╚Ö, sub ocupa╚Ťia german─â

­čôü Primul R─âzboi Mondial
Autor: Carmen T─ân─âsoiu

Prezentarea c├ótorva documente care atest─â preg─âtirile pentru exil care s-au f─âcut la Pele╚Ö ├«n octombrie 1916 necesit─â o privire de ansamblu asupra situa╚Ťiei Rom├óniei, f─âr─â a intra ├«n am─ânunte de istorie militar─â. Dup─â cum ╚Ötim, Rom├ónia intrase ├«n r─âzboi de partea Antantei ├«n 14 august 1916, dup─â doi ani de neutralitate. Familia Regal─â plecase din Bucure╚Öti ├«n ziua mobiliz─ârii generale: Regina ├«mpreun─â cu copiii se afl─â la Buftea ├«n palatul cedat de Barbu ╚śtirbei ╚Öi p─âzit de armat─â; Regele se g─âsea la Scrovi╚Ötea ├«ntr-un pavilion construit ├«nc─â pe vremea lui Carol I ╚Öi aproape de Marele Cartier General; Guvernul r─âm─âsese ├«n Bucure╚Öti, iar Parlamentul ├«╚Öi a╚Ötepta convocarea.

Valorile de la Peleș sunt evacuate în grabă

Ofensiva german─â din Transilvania ├«ncepuse la 26 septembrie: Falkenhayn cucerise Sibiul la 29 septembrie, viz├ónd apoi toate trec─âtorile peste Carpa╚Ťi; ├«ntre 1 ╚Öi 7 octombrie armata rom├ón─â se retr─âsese necontenit, a╚Öa c─â la 9 octombrie cade sub ocupa╚Ťie german─â ╚Öi Bra╚Öovul. Familia Regal─â nu-╚Öi mai petrecuse verile la castelul Pele╚Ö de la moartea Regelui Carol I; doar copiii fuseser─â trimi╚Öi acolo ├«n vacan╚Ťe ╚Öi acompania╚Ťi uneori, c├óteva zile, de p─ârin╚Ťi.

├Än 1916, Regele Ferdinand ├«ncredin╚Ťeaz─â direc╚Ťia tuturor re╚Öedin╚Ťelor regale lui Al. Tzigara-Samurca╚Ö iar ├«ngrijirea castelelor Pele╚Ö, Peli╚Öor ╚Öi anexelor lor r─âm├óne ├«n sarcina Biroului de arhitectur─â de acolo, respectiv a arhitectului ╚Öef Carl Liman. Tot personalul va fi mobilizat pe loc (cu o singur─â excep╚Ťie, regretabil─â, a arhitectului Ion Ernst). ├Än cele aproape dou─â s─âpt─âm├óni c├ót a durat ├«ncercuirea ╚Öi ocuparea Bra╚Öovului de c─âtre armata german─â, la Pele╚Ö au fost ├«mpachetate ├«n grab─â foarte multe obiecte de art─â dar ╚Öi de uz obi╚Önuit (2, 14, 18 oct. 1916), ├«n total 64 l─âzi ├«n trei vagoane: 5746, 64354 ╚Öi 51920; semn─âtura arh. C. Liman. A fost ├«mpachetat─â ├«n primul r├ónd colec╚Ťia de tablouri, aceasta ├«nc─â ├«nainte de ocuparea Bra╚Öovului.

Mai târziu, după cum sunt așezate în lăzi, au fost strânse în grabă, foarte multe obiecte de artă de mici dimensiuni, argintărie decorativă și de uz obișnuit, lenjerie și mobilier, precum și întregul inventar al biroului Regelui Carol I. Bănuim însă că cele 64 de lăzi nu alcătuiesc întregul patrimoniu ce a fost împachetat și a plecat din Sinaia în octombrie 1916.

Potrivit documentelor p─âstrate ast─âzi la Arhivele Na╚Ťionale, nu ╚Ötim care a fost destina╚Ťia ini╚Ťial─â a acestor l─âzi: nu ╚Ötim dac─â cele trei vagoane, singurele pe care le-am g─âsit men╚Ťionate ├«n acte, au plecat imediat din Sinaia; atunci c├ónd au fost ├«mpachetate obiectele, nu se punea ├«nc─â problema exilului ├«n Moldova. O noti╚Ť─â a Reginei Maria, ├«n memoriile sale face o scurt─â men╚Ťiune a asupra acestor obiecte:

ÔÇ×Zorleni, 28 noiembrie/11 decembrie 1916. Am venit la Cartierul General. Cas─â ur├ót─â ca exterior, dar ├«n─âuntru e foarte primitoare, c─âci s-a adus aici c├óte ceva din frumosul mobilier din Sinaia. Sim╚Ťii chiar o mare emo╚Ťie v─âz├ónd mobila din camera mea de aur, p├ón─â ╚Öi pernele mele preferate a╚Öezate ici ╚Öi colo la ├«nt├ómplareÔÇŁ.

├Äns─â nu ╚Ötim cine a f─âcut selec╚Ťia obiectelor ╚Öi unde au fost ele depozitate ├«ntre data ├«mpachet─ârii lor ╚Öi aceea men╚Ťionat─â de Regin─â, care le-a reg─âsit la Zorleni, cu bucurie; de asemenea, nu ╚Ötim dac─â toate lucrurile luate de la Pele╚Ö au fost duse ├«n exil ├«n Moldova ╚Öi unde. Cea mai mare parte a lucrurilor s-au re├«ntors la Pele╚Ö, f─âr─â a ╚Öti ├«ns─â c├ónd anume.

Armata german─â face rechizi╚Ťii

├Äntre octombrie 1916 ╚Öi decembrie 1918, Pele╚Öul a fost locuit de generalul Mackensen ╚Öi ofi╚Ťeri germani care s-au mul╚Ťumit doar s─â-l folosesc─â, f─âr─â a-l ├«ngriji dar ╚Öi f─âr─â a schimba ceva, nici m─âcar administra╚Ťia ╚Öi personalul. Aceast─â stare de fapt s-a dovedit a fi favorabil─â, ├«ntruc├ót neajunsurile au putut fi rezolvate destul de repede dup─â plecarea ocupan╚Ťilor, iar ├«n prim─âvara lui 1919, Familia Regal─â revine le Pele╚Ö.

├Än cei doi ani de ocupa╚Ťie, castelul a suferit de pe urma rechizi╚Ťiilor, stric─âciunilor ╚Öi murd─âriei unei case ne├«ngrijite dar ╚Öi l─âsate de ofi╚Ťerii germani, precum ╚Öi a furturilor. Astfel, ├«n coresponden╚Ťa cu Administra╚Ťia Casei Regale, la Bucure╚Öti, Liman trimite ├«n 30 decembrie 1918, o Declara╚Ťie a stric─âciunilor ╚Öi lipsurilor de r─âzboi de la Sinaia. La ├«nceputul r─âzboiului ├«ns─â╚Öi Administra╚Ťia Casei Regale rechizi╚Ťionase pentru Spitalul Regina Maria din Bucure╚Öti un num─âr de 30 paturi ╚Öi saltele; trimise de spital ├«n Moldova, acestea nu au mai ajuns la re╚Öedin╚Ťa regal─â din Ia╚Öi, unde erau necesare (spune ╚śtefanovici, ├«ntr-o scrisoare).


Sinaia ╚Öi ├«mprejurimile la ├«nceputul secolului XX; ├«n dreapta, ├«n dep─ârtare, castelul Pele┼č

Sinaia jpg jpeg

Liman cere informa╚Ťii despre paturi ╚Öi dore╚Öte ├«napoierea lor la Pele╚Ö unde acum li se simte lipsa. O soart─â asem─ân─âtoare au avut-o ╚Öi cele cinci ÔÇ×b─âi cu sobeÔÇŁ (ini╚Ťial trei, apoi ├«nc─â dou─â) ce fuseser─â trimise la Zorleni pentru Rege ╚Öi personalul de acolo, iar mai t├órziu mutate la Ia╚Öi; despre ultimele dou─â dintre ele, ╚śtefanovici ╚Ötie c─â s-au pierdut pe drum ├«ntr-un vagon ├«mpreun─â cu diferite lucruri din birou (scrisorile nu sunt prea clare ├«n referin╚Ťele privind biroul: puteau fi obiecte din biroul Regelui Carol I sau lucruri apar╚Ťin├ónd Biroului de arhitectur─â al Pele╚Öului).

Pe de alt─â parte, de la Pele╚Ö au fost f─âcute rechizi╚Ťii ╚Öi de c─âtre armata german─â. Reproducem o coresponden╚Ť─â destul de vast─â privind vagonete ╚Öi ╚Öine luate de la castel: ├«ntr-o scrisoare a Administra╚Ťiei Casei Regale c─âtre Liman se spune:

ÔÇ×Rug─âm r─âspunde╚Ťi telegrafic sau telefonic chiar azi clar c├óte vagonete ╚Öi c├ó╚Ťi kilometri ╚Öine au fost luate de germani. Timpul scurt nu ne permite c─âutarea coresponden╚Ťei vechi pe care nu ╚Ötim cui a╚Ťi adresat-oÔÇŁ.

Iar mai târziu, arhitectul șef de la Peleș răspunde:

ÔÇ×Ca r─âspuns la Onor scrisoarea D-tr─â din 3 sept. ├«n privin╚Ťa ╚Öinelor ╚Öi vagonetelor luate de germani din castelul Pele╚Ö ╚Öi care vagonete ╚Öi ╚Öine Onor Direc╚Ťia C─âilor Ferate nu ne restituie, cred c─â va fi foarte trebuincios spre clarificare ca Onor Administra╚Ťia Casei Regale s─â caute ├«n coresponden╚Ť─â tomurile cu rechizi╚Ťii eliberate de germani ╚Öi care eu am trimis de aici la Sinaia la Bucure╚Öti ╚Öi ├«n care se vor g─âsi c─â sa luat de aici mai mult de trei vagonete ╚Öi 104 m ╚Öine. S-a luat 5 vagonete, 3 macazuri ╚Öi mai mul╚Ťi metri ╚Öine dec├ót Onor Dir. CF vrea s─â ne restituie acum. Nu cred c─â germanii au luat cu d├ón╚Öii ├«n Germania vagonete ╚Öi ╚Öine, toate au r─âmas aici ╚Öi Onor Dir. CF a g─âsit ╚Öi a ├«ntrebuin╚Ťat la reconstruc╚Ťia podului Izvor tot ce s-a luat de la castel. Cred c─â se va restitui mult mai pu╚Ťin dec├ót s-a g─âsitÔÇŁ.

Nu am transcris ├«ntreaga coresponden╚Ť─â a lui Liman cu Administra╚Ťia Casei Regale ╚Öi a acesteia din urm─â cu Direc╚Ťia C─âilor Ferate asupra vagonetelor ├«n cauz─â dar din aceste fragmente se poate vedea c─â anumite lucruri nu s-au mai ├«ntors la Pele╚Ö, nu neap─ârat din vina ocupantului german. De altfel, r─âspunsul Direc╚Ťiei C─âilor Ferate, ultima adres─â ce se p─âstreaz─â referitor la acest caz, poate ╚Ťine loc de concluzie: ÔÇ×noi nu putem s─â ╚Ötim ce s-a f─âcut cu vagonetele, macazurile ╚Öi ╚Öinele ridicate de la castelul Pele╚Ö ├«nainte de r─âzboiÔÇŁ.

B─ânuim c─â acestea sunt numai c├óteva aspecte ale rechizi╚Ťiilor f─âcute la Pele╚Ö ├«n anii r─âzboiului.

ÔÇ×Suntem sili╚Ťi a angaja ├«nc─â trei femei pentru sp─âlatÔÇŁ

Tot ├«n decembrie 1918, dup─â plecarea nem╚Ťilor, Liman scrie: ÔÇ×ne vom ocupa de toate trebuin╚Ťele castelului ╚Öi credem c─â vom pune tot la ordine de╚Öi am g─âsit totul de la parter ╚Öi etajul I al castelului ├«n cel mai mare dezordine ╚Öi necur─â╚ŤenieÔÇŁ. Afl├ónd de restabilirea comunica╚Ťiei telefonice dintre Bucure╚Öti ╚Öi Sinaia prin C├ómpina, el cere Administra╚Ťiei Casei Regale s─â intervin─â pentru a lega telefonic castelul de capital─â (spun├ónd c─â aveau un aparat de telefon pe care ╚śtefanovici ├«l ascunsese ╚Öi ├«l folosiser─â ├«n timpul ocupa╚Ťiei). La ├«nceputul lui ianuarie 1919, lui Liman i se cer oameni de la Pele╚Ö pentru a fi transfera╚Ťi la Bucure╚Öti:

ÔÇ×Dl. col. Drossu ╚Öi Dl. Butculescu au v─âzut ├«n ce stare au r─âmas grajdurile, od─âile de la grajd, de economat ╚Öi la po╚Öt─â ╚Öi de la garaje, ocupate de germani timp de doi ani, necur─â╚Ťite niciodat─â de castelan. Avem acuma at├óta lucru c─â suntem sili╚Ťi a angaja ├«nc─â trei femei pentru sp─âlat. Dl. Butculescu scria: dac─â castelul a mers cu personal mai pu╚Ťin ├«n ultimii doi ani s-ar putea s─â se mai reduc─â ceva ╚Öi acuma. Dar nu trebuie uitat c─â ├«n ace╚Öti doi ani s-au cur─â╚Ťit numai locuin╚Ťele Mare╚Öalului, s─âlile de recep╚Ťie ╚Öi Kaiserapartament la castel ╚Öi numai od─âile pentru ofi╚Ťerii germani, celelalte au r─âmas ├«n ace╚Öti 2 ani ├«n stare nemaipomenit─âÔÇŁ.

C├óteva luni mai t├órziu, el continu─â: ÔÇ×La grajdurile vechi ╚Öi noi au fost ├«n toate od─âile lavabouri de fier. Fiind od─âile acestea locuite de germani sunt acum aceste mobile ├«n stare a╚Öa de mare murd─ârie c─â dac─â nu le vopsim din nou, nu va fi posibil s─â le ├«ntrebuin╚Ť─âmÔÇŁ; paturile de fier sunt ├«n aceea╚Öi stare, Liman cere vopsea, afl├ónd c─â la Bucure╚Öti se g─âse╚Öte. Pentru toate aceste motive, Liman ceruse ├«n decembrie 1918, ├«n continuare, mobilizarea pe loc a tuturor oamenilor de serviciu ╚Öi meseria╚Öilor de care dispunea: ├«n special pentru t├ómplarul Alfred Tekle╚Ö ÔÇ×pentru repararea stric─âciunilor f─âcute de solda╚Ťii germani, mobilierului, u╚Öilor ╚Öi ferestrelor de la garaj ╚Öi grajduriÔÇŁ, ca ╚Öi pentru gr─âdinari.

Castelanul Willke acuzat de furt

Facem o parantez─â ├«n subiectul tratat pentru a explica starea ├«n care se g─âsea gr─âdina Pele╚Öului ├«n 1918, ca ╚Öi faptul c─â aceasta a constituit o preocupare mai ales pentru Regina Maria. Gr─âdinarul aflat ├«n func╚Ťie, Otto Heum urma s─â se retrag─â din postul s─âu; apoi, Liman relateaz─â: ÔÇ×drumurile ├«n p─âdure ruinate, ├«n gr─âdin─â totul trebuie ref─âcut, terase l─âsate ├«n paragin─â doi aniÔÇŁ; totodat─â el cere reangajarea lunar─â a tuturor oamenilor din serviciul gr─âdinii ╚Öi buget mai mare pe 1919 (bugetul ante 1916 fusese de 250-350 lei); ├«n acela╚Öi timp, Regele ╚Öi Regina doreau modernizarea radical─â a gr─âdinii conceput─â de Carol I ╚Öi plantat─â de Knechtel.

├Än acest context se poart─â discu╚Ťii pentru angajarea unui gr─âdinar englez, dorit de Regin─â; ├«n cele din urm─â va fi acceptat ├«n postul de gr─âdinar un anume Beran. La ├«nceputul prim─âverii anului 1919, Liman este ├«n╚Ötiin╚Ťat de o apropiat─â vizit─â a Regelui. ├Äncet, ├«ncet, via╚Ťa ├«╚Öi relua cursul firesc. Totu╚Öi, ├«ngrijorat, responsabilul re╚Öedin╚Ťelor de la Sinaia scrie Administra╚Ťiei din Bucure╚Öti:

ÔÇ×Mi s-a comunicat de la Bucure╚Öti c─â MS va veni pentru c├óteva zile la Sinaia. Nu ╚Ötiu c├ó╚Ťi servitori vor veni aici pentru serviciu ╚Öi nu ╚Ötiu dac─â to╚Ťi ace╚Öti servitori vor primi hrana de la buc─ât─âria palatului sau de la cantin─â?..... ├«mi permit a observa c─â cantiniera actual─â n-are nimic dar absolut nimic pentru a nutri nici dou─â persoaneÔÇŁ.

La toate pagubele suferite de pe urma ocupa╚Ťiei se adaug─â furturile al c─ârui presupus autor este chiar cel care ar fi trebuit s─â aib─â grij─â de Pele╚Ö, castelanul Willke. La un moment dat, ├«n octombrie 1918, Willke are inten╚Ťia s─â se retrag─â din post ╚Öi s─â lase castelul sub ocrotirea poli╚Ťiei din Sinaia; Administra╚Ťia Casei Regale ├«i reaminte╚Öte ├«ns─â c─â reprezentantul ╚Öi autoritatea sa la Sinaia este arhitectul ╚Öef Liman. Dar Willke pleac─â. Constat├ónd lipsa unor obiecte din ambele castele ╚Öi av├ónd unele b─ânuieli, Liman, ╚śtefanovici ╚Öi mecanicul Johan Andreas deschid casa castelanului ╚Öi g─âsesc diferite obiecte care n-ar fi trebuit s─â-i apar╚Ťin─â acestuia, unele fiind chiar ├«mpachetate ├«n l─âdi╚Ťe cu adrese pentru Germania: alimente, c─âr╚Ťi ale Reginei Elisabeta (foto jos), draperii, lenjerie, tablouri, por╚Ťelanuri.


Regina Elisabeta jpg jpeg

├Än schimb, cei trei nu g─âsesc nimic ├«n magazia din ÔÇ×turla mareÔÇŁ ├«n care ar fi trebuit p─âstrate diferite lucruri r─âmase dup─â refacerea decora╚Ťiei interioarelor de c─âtre Liman: stofe, draperii, perdele de la bufet, camerele doamnelor de onoare, etajul I, sala mare parter, apartamentul imperial, mansarde ╚Öi apartamentele regale.

Mai t├órziu, ├«n prim─âvara lui 1919, cam ├«n acela╚Öi timp ├«n care Liman se preg─âtea ╚Öi a╚Ötepta vizita Regelui, el continu─â s─â scrie Administra╚Ťiei de la Bucure╚Öti despre neregulile ├«n care pare s─â fie implicat Willke:

ÔÇ×Acum c├ónd avem aranjat pu╚Ťin od─âile la castel, vedem c─â lipse╚Öte diferite lucruri. V─â rog a fi a╚Öa de bun ╚Öi a trimite pe cineva la Saint Freres, ca dl. Willke s─â ne deie deslu╚Öire unde se g─âsesc aceste lucruri ce lipsesc. Am teama c─â aceste lucruri fiind mici, au fost lesne de ├«mpachetat ╚Öi trimis peste grani╚Ť─â. Din camera alb─â la mansard─â lipse╚Öte 2 l─âmpi electrice de la noua toalet─â, 2 mese rotunde ╚Öi perdele de la ferestre. Din camera l├óng─â scara de fier, pe acel coridor lipse╚Öte perdele de catifea ╚Öi acele de p├ónz─â. Din camera fost─â a d. Bengescu lipse╚Öte o cuvertur─â de mas─â de velvete.

Din camera apartamentului verde lipse╚Öte cuvertura de velvet de la masa de l├óng─â calorifer. Din teatru de la lojele Majest─â╚Ťilor Lor lipse╚Öte perdeaua de atlas de la mica scar─â ╚Öi acest lambrigou brodat de la balustrad─â. Din apartamentul princiar de la mansard─â lipse╚Öte perdeaua de la toalet─â. De la Peli╚Öor din odaia de lucru MS Regina s-a furat o jum─âtate de la marea perdea de la fere╚Öti de stof─â englezeasc─â ╚Öi o perdea galben─â de la fere╚Öti; de notat este c─â acest apartament a fost totdeauna ├«nchis ╚Öi c─â fostul castelan a avut totdeauna cheia la elÔÇŁ.

ÔÇ×├Äntr-o lad─â cu tablouri care a fost g─âsit─â deja ├«mpachetat─â de fostul castelan Willke pentru trimiterea ├«n str─âin─âtate am g─âsit ├«ntre tablouri apar╚Ťin├ónd fostului castelan ╚Öi trei tablouri care erau ale castelului. Negre╚Öit c─â tablourile noastre am scos imediat ╚Öi le-am a╚Öezat unde au fost mai ├«nainte. Zilele acestea a venit d-na Willke ╚Öi a reclamat unul din aceste tablouri zic├ónd c─â tabloul a fost al castelului dar c─â a fost d─âruit so╚Ťului de defunctul Rege Carol. Tabloul este portretul unui gentilom din Evul Mediu. Rog Onor Administra╚Ťia a-mi r─âspunde dac─â pot s─â predau acest tablou d-nei Willke ╚Öi dac─â afirmarea d-nului Willke este suficient─âÔÇŁ.

├Äntrebat de argint─âria de la castel, Liman face un inventar: ÔÇ×La fostul castelan Willke avem g─âsit din aceast─â argint─ârie ╚Öi care s-a depus la oficiuÔÇŁ marca ╚Ť─ârii, m─ârcile M, C.