Casa părintească a lui Anghel Saligny, într-un sat din Galați
Anghel Saligny este considerat unul dintre părinţii ingineriei româneşti şi unul dintre cei mai buni proiectanţi de poduri şi construcţii din România. S-a născut la 19 aprilie 1854, la Șerbănești (Galați) și a încetat din viață pe 17 iunie 1925, la București.
În imagine se poate observa o fotografie veche cu casa din paiantă în care s-a născut marele inginer român. Aceasta cuprindea două odăi, un chiler şi o magazie, era acoperită cu tablă neagră. Potrivit istoricilor, podelele erau din din lut, prispa joasă, cu stâlpi din lemn. Casa se afla în centrul satului Serbănești. A fost naţionalizată în 1948, ulterior fiind demolată de autorități.
Academician, inginer constructor, ministru și pedagog român, Anghel Saligny este considerat unul dintre pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția podurilor și silozurilor cu structură metalică, respectiv de beton armat, unul dintre întemeietorii ingineriei românești.
Potrivit Wikipedia, Anghel Saligny a urmat primele clase de școală la pensionul de copii din Focșani, înființat de tatăl său Alfred Saligny, pedagog de origine franceză din Alsacia, stabilit în România, apoi a studiat la gimnaziul din Focșani, iar liceul l-a absolvit în Germania, la Potsdam.
Fiind inițial atras de astronomie, a frecventat cursurile Universității din Berlin, avându-l ca profesor și pe celebrul fizician Hermann von Helmholtz (1821 - 1894). În perioada 1870-1874 a urmat studiile inginerești la Școala Tehnică Superioară Charlottenburg (Technischen Hochschule Charlottenburg), unde erau profesori inginerii Johann Wilhelm Schwedler și Otto Franzius.
A lucrat sub conducerea profesorului Georg Christoph Mehrtens, la construcția căii ferate Cottbus-Frankfurt (Oder) și, sub conducerea lui Gheorghe Duca (în perioada 1877-1879), la construcția căii ferate Ploiești-Predeal.
Opera inginerească
Anghel Saligny a fost un remarcabil inginer constructor, premergător mondial al științei construcțiilor metalice și de beton armat, realizator de multiple invenții și soluții unice în proiectarea și construirea podurilor și a construcțiilor industriale, pentru fundația cheiurilor portuare și a docurilor, precum și a silozurilor de grâu prin folosirea prefabricatelor de beton, toate în premieră mondială.
A proiectat liniile ferate Adjud -Târgu Ocna, realizând primele poduri combinate - șosea și cale ferată din țara noastră (1881 - 1882). A proiectat și construit numeroase poduri metalice, înlocuindu-le pe cele necorespunzătoare, executate de firme străine, așa cum ar fi podul peste Siret, la Cosmești, de 430 m lungime (1888). Sprijinindu-se pe invenții proprii, construiește, pentru prima oară în lume, silozuri din beton armat la Brăila și Galați.
În perioada 1870 – 1874, a studiat ingineria la Şcoala Tehnică Superioară din Charlottenburg. La trei ani după absolvire s-a angajat într-un proiect ambiţios, alături de inginerul Gheoghe Duca, de construire a căii ferate între Ploieşti şi Predeal.
Profesionalismul său a făcut înconjurul României şi al lumii. Între anii 1889 și 1909, Saligny a condus lucrările de construcţie ale portului Constanţa, folosind în premieră pentru România piloţii şi radierele din beton armat în construcţiile portuare.
Citește mai multe amănunte pe adevarul.ro
Mai multe pentru tine...
