Podul de la Cernavodă, la un pas de a fi distrus de români în timpul Primului Război Mondial  jpeg

Podul de la Cernavodă, la un pas de a fi distrus de români în timpul Primului Război Mondial

Inaugurat ├«n 1895, podul de la Cernavod─â, proiectat ╚Öi construit de Anghel Saligny, a fost acea vreme cel mai lung din Europa. Podul a asigurat mult─â vreme leg─âtura feroviar─â ├«ntre Bucure╚Öti ╚Öi Constan╚Ťa, principalul port rom├ónesc de la Marea Neagr─â. Acest pod de o importan╚Ť─â vital─â pentru transportul feroviar ├«n Rom├ónia a fost la un pas s─â fie aruncat ├«n aer ├«n timpul Primului R─âzboi Mondial, chiar la ini╚Ťiativa unui general rom├ón.

├Än anul 1890, Anghel Saligny, un t├ón─âr inginer de doar 34 de ani, a primit misiunea de a construi un pod peste Dun─âre, care s─â asigure leg─âtura cu Dobrogea, regiune intrat─â ├«n componen╚Ťa Rom├óniei ├«n urma Tratatului de la Berlin (1878). Lucr─ârile au durat 5 ani, podul fiind inaugurat pe 26 septembrie 1895, ├«n prezen╚Ťa regelui Carol I. 

Podul de peste Dun─âre are o deschidere central─â de 190 metri ╚Öi alte 4 deschideri de 140 metri, al─âturi de un viaduct cu 15 deschideri de 60 metri. Podul se afl─â la 30 m peste nivelul apelor mari ale Dun─ârii pentru a permite trecerea vaselor cu cele mai mari catarge. Construc╚Ťia este completat─â de un al doilea pod feroviar peste un bra╚Ť al Dun─ârii, denumit Borcea, care delimiteaz─â insula cu acela╚Öi nume. Podul peste Borcea cuprinde 3 deschideri de c├óte 140 metri ╚Öi un viaduct cu 11 deschideri a 50 metri. 

În Insula Borcea, pe care o traversa un tronson de 14 km al căii ferate, s-a mai realizat un viaduct de 34 deschideri a 42 metri. Cu rampele de acces, cei 4087, 95 metri de poduri formau, la acea vreme, cel mai lung complex de poduri construit în România și al treilea ca lungime din lume. Deschiderea centrală de 190 m era cea mai mare din Europa continentală.


Podul Cernavoda jpg jpeg

├Än toamna anului 1916, dup─â ├«nfr├óngerea ├«n b─ât─âlia de la Turtucaia (1-6 septembrie 1916), situa╚Ťia Rom├óniei s-a ├«nr─âut─â╚Ťit semnificativ. Trupele Puterilor Centrale au ├«naintat rapid ├«n Dobrogea, ocup├ónd o mare pare a provinciei. Podul de la Cernavod─â a devenit un obiectiv vital pentru ap─ârarea Rom├óniei. Dac─â Puterile Centrale puteau s─â captureze podul, aveau un acces facil spre Bucure╚Öti. 

Averescu: ÔÇ×Sunt de p─ârere s─â sar─â ├«n aer generalul, podul nuÔÇŁ

La Casa Regal─â ajung zvonuri care spun c─â Podul de la Cernavod─â a fost aruncat ├«n aer chiar de trupele rom├óne ├«n retragere. Regina Maria nota ├«n jurnalul ei, la 10 octombrie 1916: 

ÔÇ×[...] Dobrogea e aproape pierdut─â, Constan╚Ťa a fost luat─â, oamenii no╚Ötri au aruncat ├«n aer cu m├óinile lor podul mare - podul at├ót de drag unchiului, care-i ├«nc─âlzea inima, podul ├«n fa╚Ťa c─âruia r─âm├ónea ├«n extaz m─âtu╚Öa c├ónd c─âl─âtoream pe Dun─âre. Nu ╚Ötiu c├ót de mari au fost pierderile, dar situa╚Ťia este grav─â ╚Öi din nou se vorbe╚Öte de evacuareÔÇť.

Informa╚Ťia era ├«ns─â eronat─â. Au existat planuri de distrugere a podului, ├«ns─â acestea au fost ├«mpiedicate de generalul Alexandru Averescu, proasp─ât numit (la 26 septembrie 1916) ├«n func╚Ťia de comandant al Armatei a II-a, de pe frontul de sud. Generalul Alexandru Socec, ├«n acel moment comandant al Diviziei 2 Infanterie, ulterior degradat ╚Öi condamnat la ├«nchisoare de Tribunalul Militar pentru c─â ╚Öi-a p─âr─âsit postul ├«n timpul b─ât─âliei pentru Bucure╚Öti, i-a cerut permisiunea lui Averescu s─â arunce ├«n aer podul de la Cernavod─â. Rezolu╚Ťia scris─â de Averescu pe cererea lui Socec a fost antologic─â: ÔÇ×Sunt de p─ârere s─â sar─â ├«n aer generalul, podul nuÔÇŁ.

├Än acele momente dominate de confuzie, opinia public─â de la Bucure╚Öti nu cuno╚Ötea situa╚Ťia podului. La 12 octombrie, scriitorul ╚Öi omul politic Vasile Th. Cancicov, nota ├«n jurnalul s─âu:

ÔÇ×Pierderea Constan╚Ťei a atras imediat pierderea Medgidiei ╚Öi a Cernavodei. ╚śi milit─âre╚Öte, ╚Öi economice╚Öte, ╚Öi politice╚Öte, pierderea e incomensurabil─â. P├ón─â ├«n acest moment nu se cunoa╚Öte soarta podului de la Cernavod─âÔÇť. 

Distrugerea podului de peste bra╚Ťul Borcea

Interven╚Ťia ferm─â a generalului Averescu a salvat de la distrugere bijuteria inginerului Anghel Saligny, ├«ns─â ├«naintarea trupelor Puterilor Centrale peste Dun─âre trebuia oprit─â. ├Än acest scop a fost luat─â decizia de a distruge podul secundar, respectiv tronsonul care traversa bra╚Ťul Borcea, care a fost minat de trupele rom├óne ├«n retragere, pentru a ├«mpiedica avansarea trupelor germano-bulgare. Podul de peste bra╚Ťul Borcea a fost reconstruit ├«n 1921. 

Bibliografie: 

Maria regina Rom├óniei, Jurnal de r─âzboi (I). 1916-1917, Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 2014.  
Vasile Th. Cancicov, Jurnal din vremea ocupa╚Ťiei, vol I, Impresiuni ╚Öi p─âreri personale din timpul r─âzboiului Rom├óniei ÔÇô jurnal zilnic: 13 august 1916ÔÇô13 august 1917, Editura Humanitas, Bucure╚Öti, 2015.
Gheorghe Platon (coord.), Istoria Rom├ónilor, vol. VII, tom II, Editura Enciclopedic─â, Bucure╚Öti 2003.