Când s-a convertit Regina Maria la ortodoxie
La 12 august a fost deschisă expoziția „Sub însemnul regalității: Fotografiile unei tinere principese la Muzeul Minovici”. Expoziția oferă publicului reproduceri după imagini mai mult sau mai puțin cunoscute cu tânăra Principesă de Coroană, viitoarea Regină Maria.
Vizitatorul va putea afla informații legate de prezența imaginilor în muzeu în anii directoratului lui Minovici, cât și detalii despre imaginea Principesei în epocă. O chestiune pe care nu este în textele de sală ale expoziției este aceea a relației complexe a Reginei Maria cu religia ortodoxă a poporului român, notează Muzeul Nicolae Minovici, pe pagina de Facebook a instituției.
Întrucât locul în care imaginile înfățișând-o pe tânăra Principesă au fost expuse de Nicolae Minovici într-un spațiu cu evidente conotații religioase, legate de cultul ortodox majoritar printre români, vom aduce câteva informații desprinse din literatura de specialitate.
Regina Maria a României, pe numele său complet Marie Alexandra Victoria de Saxa-Coburg și Gotha a fost născută la 29 octombrie 1875. Printr-un acord între cei doi părinți, ea a fost botezată în religia protestantă. Mama sa, marea Ducesă Maria Alexandrovna Romanov, era fiică a Ţarului Alexandru al II‑lea al Rusiei, fiind de confesiune ortodoxă, având în serviciul ei un preot ortodox.
În copilărie, mama nu le vorbea copiilor săi despre religie, pregătindu-i în schimb pentru confirmarea protestantă germană. Uneori, ea le permitea acestora să intre în capela privată. Acolo, Maria o însoțea pe Marea Ducesă, fiind fascinată de mirosul de tămâie și de icoanele vechi. Într-o scrisoare din februarie 1907, ducesa de Coburg îi scria fiicei sale:
„Am sperat atât de mult că vei deveni și tu ortodoxă de dragul copiilor”.
Au fascinat-o mai ales de catedrale rusești în anii tinereții, când a călătorit în Rusia la familia sa. Ajunsă în România, tânăra Principesă de Coroana a fost în continuare atrasă de aspectele pitorești ale bisericii noii sale patrii. Măritată cu un soț catolic, Ferdinand de Hohenzollern-Sigmaringen, Maria a avut obligația de a-și crește copiii în religia oficială a țării.
Dacă anii maturității au marcat interesul Reginei pentru religia Baha’I, o „credinţă care promova pacea şi fraternitatea universală”, în 1926, de sărbătoarea Buneivestiri, Maria s-a convertit la ortodoxie. Prin împărtășania dată de Patriarhul Miron Costin, prin euharistie, Regina ajungea, în cuvintele sale, „una cu sufletul copiilor și prin aceasta cu sufletul poporului”.
Foto sus: Colecția Muzeului Municipiului București
Surse:
- Hannah, Pakula, Ultima romantică: Biografia Reginei Maria, trad. Dina Litzica, Curtea Veche Publishing, București, 2017.
- Maria, Regina României, Povestea Vieții Mele, Vol I-II, Ed. Rao, București, 2017.
- Roșca, Paul‑Ersilian, „Spovedanie și Euharistie. Convertirea Reginei Maria a României la Ortodoxie”, Arhiva Someșană, seria a III-a, nr XIII, Năsăud, 2014.
