Bulbii de lalele, simbolul supravieţuirii olandezilor în timpul celui de al Doilea Război Mondial jpeg

Bulbii de lalele, simbolul supravieţuirii olandezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: Alexandru Zaharia

La finalul anului 1944, soarta celui de-al Doilea R─âzboi Mondial era pecetluit─â ├«n Europa, odat─â cu debarcarea Alia╚Ťilor ├«n Normandia ocupa╚Ťia german─â din Olanda num─âr├óndu-╚Öi ultimele zile. Cu guvernul ├«n exil, olandezii au intrat ├«n grev─â pentru a opri transportul feroviar, ├«ngreun├ónd astfel liniile de aprovizionare ale armatei naziste.

Germania a r─âspuns prin instituirea unei blocade, oprind transportul de alimente ╚Öi combustibil ├«n ╚Öi dinspre Olanda, cele mai afectate zone fiind provinciile vestice ale ╚Ť─ârii (┼či cei aproximativ 4,5 milioane de locuitori). Ac╚Ťiunile germane au dus la marea foamete din iarna lui ÔÇÖ44 (Hongerwinter) ╚Öi la moartea prin ├«nfometare a 18.000 de olandezi.

Surse ÔÇ×alternativeÔÇŁ de hran─â

Odat─â instaurat─â blocada alimentar─â, guvernul olandez a c─âutat s─â ajute popula╚Ťia, s─âr─âcit─â deja de r─âzboi ╚Öi de opresiunea german─â, distribuind manifeste prin care locuitorii erau instrui╚Ťi cum s─â g─âseasc─â surse ÔÇ×alternativeÔÇŁ de hran─â. Principala solu╚Ťie de procurare a caloriilor necesare supravie╚Ťuirii a fost identificat─â ├«n consumul bulbilor de lalele (nu ╚Öi a celor de zambile sau narcise, ace╚Ötia fiind otr─âvitori), care riscau s─â putrezeasc─â ├«n hambarele fermierilor din cauza lipsei acute de for╚Ť─â de munc─â disponibil─â. 

Gospodinele erau ├«nv─â╚Ťate cum s─â g─âteasc─â acest improbabil ingredient. Bulbii trebuiau cur─â╚Ťa╚Ťi de coaj─â, miezul scos ╚Öi aruncat, iar ce r─âm├ónea trebuia dat pe r─âz─âtoare. De╚Öi s─ârac─â ├«n nutrien╚Ťi ╚Öi cu un con╚Ťinut redus de glicozid─â (o substan╚Ť─â care face planta s─â fie otr─âvitoare), ÔÇ×f─âinaÔÇŁ ob╚Ťinut─â era apoi folosit─â la coacerea unor turte cu gust fad ╚Öi nisipos sau ├«n tot felul de supe. Consumul acestora ducea uneori la dureri ├«n g├ót ╚Öi crampe stomacale.


afise jpg jpeg

├Än afara bulbilor de lalele, guvernul ├«ndemna popula╚Ťia s─â consume ghindele ╚Öi castanele culese din p─âdure (g─âtite prin coacere), sfecl─â de zah─âr ╚Öi diferite ierburi s─âlbatice.

Aproape de Premiul Nobel

ÔÇ×Iarna foameteiÔÇŁ, Hongerwinter, a reprezentat, ├«ns─â, o oportunitate ╚Ötiin╚Ťific─â pentru doctorul olandez Willem Karel Dicke (pediatru care studia diverse remedii pentru boala celiac─â). Acesta a observat c─â atunci c├ónd pacien╚Ťii nu foloseau ├«n alimenta╚Ťie f─âina de gr├óu/produsele de panifica╚Ťie, din cauza penuriei generale de alimente, simptomele bolii se diminuau sau chiar disp─âreau, revenind odat─â cu reintroducerea ├«n alimenta╚Ťie a gr├óului. Descoperirea efectului negativ al glutenului din cereale ├«n boala celiac─â a dus la salvarea multor vie╚Ťi, doctorul Dicke fiind foarte aproape de c├ó╚Ötigarea unui premiu Nobel pentru medicin─â.

Audrey Hepburn ┼či biscui┼úii din bulbi de lalea

M─ârturii despre foametea din 1944 ╚Öi cum a trecut popula╚Ťia peste acea perioad─â g─âsim ╚Öi ├«n memoriile celebrei actri╚Ťe Audrey Hepburn, n─âscut─â ├«n 1929 la Ixelles, o comun─â din regiunea Bruxelles, ├«n Belgia, ├«ntr-o familie anglo-olandez─â. Tr─âind cu mama sa, ├«n timpul r─âzboiului, la Arnheim, ├«n Olanda, Audrey a reconstituit ├«n detaliu aceast─â lupt─â constant─â pentru supravie┼úuire. Cele dou─â foloseau f─âina rezultat─â din bulbii lalelelor pentru a coace biscui╚Ťi ╚Öi turte cu valoare nutritiv─â sc─âzut─â (dar boga┼úi ├«n carbohidra┼úi), alimenta╚Ťia precar─â a adolescentei de doar 14 ani duc├ónd la anemie, probleme respiratorii ╚Öi edem pulmonar ca rezultat al malnutri╚Ťiei.

Audrey Hepburn, alături de mama ei, Ella Van Heemstra, în 1946

Audrey Hepburn mama 1946 GettyImages 1652368 jpg jpeg

├Än memoriile sale, Hepburn descrie efortul zilnic pe care trebuia s─â-l fac─â pentru a procura, cu mare dificultate, andive, napi ╚Öi bulbi de lalele. Atunci c├ónd nu era ├«n c─âutarea hranei, Audrey st─âtea ├«n pat ╚Öi citea, conserv├óndu-╚Öi energia ╚Öi sper├ónd s─â alunge g├óndurile obsesive despre m├óncare. 

Alimente aruncate cu para┼čuta

Blocada alimentar─â a luat sf├ór╚Öit pe 29 aprilie 1945, c├ónd for╚Ťele aliate conduse de avia╚Ťia canadian─â au ├«nceput s─â para╚Öuteze alimente cet─â╚Ťenilor olandezi ├«nfometa╚Ťi. Doctorul Willem Karel Dicke, pediatrul ale c─ârui studii avuseser─â at├ót de mult de c├ó╚Ötigat din terifianta experien╚Ť─â, descria peste ani cum ├«ncepuse s─â ÔÇ×plou─â cu p├óine, nu cu bombeÔÇŁ.

Trei ani mai t├órziu, prin intermediul Planului Marshall (programul conceput de c─âtre statul american pentru redresarea statelor din Europa de Vest), Olanda a primit o finan╚Ťare de 1,125 miliarde de dolari (109 dolari pentru fiecare cet─â╚Ťean), bani pe care statul urma s─â-i foloseasc─â pentru importul de bunuri. Fondurile au fost folosite de c─âtre guvern pentru a se asigura c─â poporul olandez nu va mai suferi vreodat─â de lipsa hranei. 

ÔÇ×Ploua cu p├óine, nu cu bombeÔÇť - Willem Karel Dicke, medic pediatru

alimente avion olanda jpg jpeg

Investi╚Ťiile masive ├«n agricultur─â au fost urmate de politici care au dezvoltat fermele, cultivarea terenurilor devenind un prerogativ al statului ╚Öi al culturilor de mari dimensiuni, ├«n detrimentul gospod─âriilor care practicau agricultura de subzisten╚Ť─â. 

Ast─âzi, Olanda folose┼čte jum─âtate din terenul ┼ú─ârii pentru agricultur─â ╚Öi este al doilea exportator ca volum (dup─â SUA) ├«n pia╚Ťa comer╚Ťului cu legume, dispun├ónd de un modern sistem de solarii (care permit exploatarea recoltelor tot timpul anului) ┼či de subven┼úii generoase de la stat.

Reţeta originală de supă din bulbi de lalea

Ingrediente:

1 litru de apă, 1 ceapă mică, patru sau cinci bulbi de lalele, sare, 1 linguriţă de ulei

Cur─â┼úa┼úi bulbii de lalele, t─âia┼úi-i ├«n dou─â ┼či arunca┼úi miezul galben. Toca┼úi ceapa ┼či c─âli┼úi-o ├«n ulei. Ad─âuga┼úi apa ┼či sarea. Da┼úi supa ├«n clocot. R─âzui┼úi bulbii cur─â┼úa┼úi ├«n lichidul care fierbe. L─âsa┼úi s─â mai fiarb─â c├óteva minute, ├«n timp ce amesteca┼úi.

Acest articol a fost publicat publicat în numărul 232 al revistei Historia, disponibil în format digital pe paydemic.com.


Historia 232 jpg jpeg