Biblioteca Naţională, de la deţinuţii din Palatul Justiţiei la un sediu de cinci stele jpeg

Biblioteca Naţională, de la deţinuţii din Palatul Justiţiei la un sediu de cinci stele

├Än prim─âvara acestui an, pe data de 23 Aprilie, va avea loc un eveniment unic ┼či de-a dreptul istoric pentru cultura din Rom├ónia:se va inaugura sediul Bibliotecii Na┼úionale a Rom├óniei. Pentru acesta revista Historia va preg─âtit o serie de materiale care vin s─â-i ├«ntregeasc─â imaginea.

Este un moment unic pentru c─â de┼či ne-am obi┼čnuit s─â ┼čtim c─â aceast─â institu┼úie are un sediu chiar ├«n Centrul Vechi al Capitalei, niciodat─â nu a fost ridicat─â o cl─âdire special─â pentru bibliotec─â. Mereu ├«n chirie, ├«n loca┼úii pe care alte institu┼úiile nu le doreau, acest centru nervos al c─âr┼úilor din ┼úara noastr─â reu┼če┼čte dup─â mul┼úi ani de a┼čteptare s─â fie, m─âcar ├«n parte, la nivelul institu┼úiilor similare din Apus. Ce ┼či cum s-a realizat, dar ┼či ce mai este de f─âcut, sunt ├«ntreb─âri pe care mul┼úi ni le punem. Din acest motiv primul articol care va deschide seria amintit─â este un interviu ├«n exclusivitate acordat de doamna director a Bibliotecii Na┼úionale, Elena T├«rziman, publica┼úiei noastre.

<b>Biblioteca printre deţinuţii din Palatul Justiţiei</b>

Doamna directoare, din ce am înţeles acesta este primul sediu propriu zis al Bibliotecii Naţionale. Fostul sediu din strada Ion Ghica a avut parte de o inaugurare?

Pentru bibliotec─â este un moment unic. Nu am avut parte de o inaugurare specific─â unei Biblioteci Na┼úional─â. Sediul acesta nu prea a avut parte de inagurare pentru c─â Biblioteca Na┼úional─â a Rom├óniei s-a re├«nfiin┼úat ├«n iunie 1955. Povestea unei cl─âdiri ├«n care s─â func┼úion─âm este mai complicat─â. Abia ├«n 1956 s-a repartizat o parte din Palatul Justi┼úiei, dup─â aceea s-a constatat c─â spa┼úiul este ┼či impropriu ┼či insuficient. Poate unul dintre inconveniente era faptul c─â ├«n privin┼úa Bibliotecii se dorea o activitate cu copiii, iar ace┼čtia ajungeau s─â se ├«nt├ólneasc─â pe holuri cu de┼úinu┼úii. Acesta este motivul pentru care s-a dat acest spa┼úiu, fostul palat al Bursei din interbelic, pe care l-a ocupat treptat. Spa┼úiul era impropriu ┼či a trebuit s─â fie amenajat din punct de vedere al instala┼úiilor sanitare, dar ┼či al instala┼úiei electrice. Practic pe m─âsur─â ce se repara ceva, se ocupa spa┼úiul respectiv, cel pu┼úin a┼ča este men┼úionat ├«n rapoartele de activitate ale institu┼úiei. ├Än paralel cu sediul acesta au func┼úionat ┼či sedii externe institu┼úiei. ├Äntr-o astfel de dezvoltare am ajuns la 12 loca┼úii de-a lungul timpului:depozite, activitate editorial─â, rezerva na┼úional─â de publica┼úii etc.

Foto:Doamna director Elena Tîrziman

 directoarea BIS7381 0 JPG jpeg

Ce-o se ├«nt├ómpl─â ├«n momentul de fa┼ú─â? Din toate aceste sedii se vor aduna toat─â arhiva ┼či depozitele Bibliotecii Na┼úionale ├«n noul sediu?

Toate activit─â┼úiile Bibliotecii din loca┼úiile aflate ├«n Bucure┼čti se vor aduna ├«ntr-un singur spa┼úiu, noul sediu al Bibliotecii Na┼úionale, r─âm├ón├ónd ca activitate extern─â doar cele dou─â filiale:cea din Alba Iulia, mult faimosul Batthyaneum ┼či filiala Omnia, filiala tipic─â de carte francez─â la Craiova. ├Än rest, tot ce ├«nseamn─â func┼úii ┼či atribu┼úii specifice a Bibliotecii Na┼úionale se vor reg─âsi ├«ntr-un singur spa┼úiu:colec┼úii contemporane, s─âlile de lectur─â, activitate expozi┼úional─â cultural─â, rezerva na┼úional─â de publica┼úii, zonele de primire ┼či distribuire a Depozitului Legal c─âtre beneficiarii din ┼úar─â, activitatea cu Centrul Na┼úional ISBN ┼či ISSN, Centrul Na┼úional de Patologie ┼či Restaurare a c─âr┼úii, activitate editorial─â ┼či tipografia, zona colec┼úiilor speciale, zona de bibliotec─â digital─â, alte activit─â┼úii interne.

Care este situaţia în prezent la câteva zile înainte de deschiderea oficială care va avea loc pe 23 Aprilie de Ziua Bibliotecarului?

Deja am mutat cea mai mare parte a depozitelor ├«n noul sediu. A mai r─âmas o mic─â parte de mutat ├«nsemn├ónd colec┼úiile speciale. Acestea reprezint─â unul dintre cele mai mari bunuri de pre┼ú ┼či patrimoniu pe care noi ├«l gestion─âm. Din acest motiv nu putem s─â le ducem ├«ntr-un loc intermediar. Ele trebuie s─â ajung─â direct la destina┼úia final─â ┼či pe m─âsur─â ce amenaj─âm amplasamentul pentru colec┼úiile speciale pe cabinete, pe depozite, s─âli de prelucrare, mut─âm aceste colec┼úii.

A┼čadar ├«nc─â nu e aranajat spa┼úiul pentru colec┼úiile speciale?

Nu ├«n totalitate. M─â refer c─â este nevoie ┼či de achizi┼úionarea mobilierului specific.

<b>ÔÇ×Sunt activit─â┼úi care trebuie s─â func┼úioneze la foc continuu!"</b>

Deci vor mai r─âm├óne lucruri de f─âcut ┼či dup─â inagurare?

Dup─â cum am anun┼úat ├«ncepem deschiderea Bibliotecii Na┼úionale. Practic este vorba de o deschidere etapizat─â. Pe m─âsur─â ce preg─âtim pentru public anumite activit─â┼úi ┼či servicii le vom ┼či deschide. Nu v─â pot spune ├«n ce marj─â de timp, dar ├«ncet, ├«ncet o s─â ajungem s─â func┼úion─âm la capacitatea la care trebuie s─â func┼úioneze o Bibliotec─â Na┼úional─â. M─â g├óndesc aici la tot ce ├«nseamn─â func┼úii ┼či atribu┼úii specifice pentru o astfel de institu┼úie, nu doar la ni┼čte s─âli de lectur─â. Se cuvine s─â amintesc, din activitatea Bibliotecii Na┼úionale, func┼úia patrimonial─â, este fundamental─â ┼či definitorie pentru o astfel de institu┼úie, iar aceasta nu a fost ├«ntrerupt─â niciodat─â. Practic chiar ┼či ├«n perioada ├«n care am ├«mpachetat, am mutat ┼či am despachetat, am avut grij─â s─â desf─â┼čur─âm celelalte activit─â┼úi: am implementat, am p─âstrat rela┼úia cu editorii, s-a atribuit ISBN-uri, ISSN-uri sau orice alte informa┼úii, s-au notificat noi edituri la Agen┼úia interna┼úional─â de la Londra, Depozitul Legat s-a primit, s-a intrat ├«n prelucrare etc. Deci tot acest flux patrimonial nu poate fi ├«ntrerupt, pentru c─â dac─â-l ├«ntrerupem, bloc─âm activitatea editorial─â la nivel na┼úional ┼či lucru acesta nu se poate ├«nt├ómpla. Avem servicii care trebuie s─â r─âm├ón─â foc continuu. Acesta este ┼či motivul pentru care ┼či birourile s-au mutat etapizat. Ultimele birouri care se mut─â sunt birourile de pe fluxul patrimonial, pentru c─â depindem de o infrastructur─â IT func┼úional─â. Practic ├«ntr-o noapte ├«nchidem re┼úeaua de aici ┼či o deschidem a doua zi dincolo.

Ce se întâmplă cu actualele sedii pe care le deţineţi în momentul de faţă, cele mai multe clădiri de patrimoniu?

├Än Bucure┼čti noi avem statut de chiria┼č ├«n toate aceste sedii. De exemplu cl─âdirea de pe strada Ion Ghica, pe care toat─â lumea o cunoa┼čte ca fiind sediul Bibliotecii, are drept proprietar Camera de Comer┼ú ┼či Industrie a Municipiului Bucure┼čti. Noi o eliber─âm ┼či d├ón┼čii se ├«ntorc ├«n proprietatea lor. Pe m─âsur─â ce am eliberat celelalte sedii externe le-am predat celor care erau proprietari sau administratori, ├«n principal Prim─âria Municipiului Bucure┼čti. Unele au fost retrocedate c─âtre adev─âra┼úii proprietari sau, fiind ├«n administrarea Ministerului Culturii s-au repartizat altor institu┼úii din subordinea Ministerului Culturii. De exemplu, spa┼úiul din stada Ion Ghica este unul din pu┼úinele palate ale Bucure┼čtiului. ├Än Capital─â palate sunt: Ministerul Agriculturii, Prim─âria general─â, Palatul Justi┼úiei ┼či Biblioteca Na┼úional─â, fostul palat al Bursei. Ce se va ├«nt├ómpla cu aceste cl─âdiri, nu v─â pot spune pentru c─â depinde de decizia actualului proprietar pentru fiecare ├«n parte. Pentru fostul sediul central al Bibliotecii ar fi p─âcat s─â nu se reabiliteze c├ót mai rapid cu putin┼ú─â, ┼úin├ónd cont de amplasamentul ┼či valorea patrimonial─â a cl─âdirii.

<b>Sediu nou sau cl─âdire simbol: Pro ┼či contra</b>

Cum credeţi că este mai bine, un sediu nou construit sau o clădire simbol încărcată de istorie? Cum ar fi de preferat?

Consider c─â o Bibliotec─â Na┼úional─â este o institu┼úie unic─â pentru ┼úar─â. Aceast─â unicitate este dat─â de func┼úia patrimonial─â pe care o ├«ndepline┼čte. Ea devine etalonul cultural ┼či ┼čtiin┼úific al produc┼úiei tip─ârite din ┼úara respectiv─â. Av├ónd un rol simbolic de memorie a acelei na┼úiuni, s-a ├«ncercat ca ┼či la nivel vizibil, imobilul care g─âzduie┼čte Biblioteca Na┼úional─â, s─â aib─â o importan┼ú─â patrimonial─â. Din acest motiv multe na┼úiuni au preferat imobile de Bibliotec─â Na┼úional─â cl─âdiri simbolice, multe din ele foste palate regale. Astfel se arat─â respectul pe care-l arat─â na┼úiunea pentru cultura, pentru crea┼úia intelectual─â. De exemplu Biblioteca Na┼úional─â a Austriei este ├«n palatul imperial ┼či e un obiectiv turistic pe care nu po┼úi s─â-l ratezi ├«n Viena. Biblioteca Na┼úional─â a Ungariei, de asemenea este ├«n palatul regal ┼či tot o zon─â de importan┼ú─â turistic─â. Biblioteca Na┼úional─â a Spaniei ocup─â tot palatul regal, ├«ns─â ├«n acest caz trebuie s─â subliniem c─â Spania e o monarhie. Practic regele a cedat palatul principal pentru a fi Biblioteca Na┼úional─â, nu ca ├«n cazul Austriei sau cazul Ungariei, care sunt ├«n fostele palate ale suveranilor. De asemenea, cl─âdiri de o importan┼ú─â patrimonial─â deosebit─â sunt ocupate de bibliotecile na┼úionale ├«n Rusia ┼či ├«n Cehia. ├Än ultimul caz este chiar o fost─â m─ân─âstire, a c─ârei biseric─â este ├«nc─â func┼úional─â ┼či o arhitectur─â deosebit─â. Pe de alt─â parte exist─â ┼či state care au preferat cl─âdiri noi cu destina┼úie specific─â de bibliotec─â na┼úional─â: British Library, Biblioteca Na┼úional─â a Fran┼úei, ca s─â nu mai vorbim de cl─âdirea simbolic─â Library of Congres, din SUA.

Ambele variante au avantaje ┼či dezavantaje. S─â ai Biblioteca Na┼úional─â ├«ntr-un palat imperial sau regal implic─â deja e o ├«nc─ârc─âtur─â simbolic─â care se r─âsfr├ónge asupra institu┼úiei. Al doilea avantaj, dincolo de faptul c─â e┼čti recunoscut ┼či ai din start un anumit statut institu┼úional la nivelul societ─â┼úii. Una este s─â locuie┼čti ├«ntr-un palat, alta ├«ntr-o alt─â cl─âdire, indiferent c├ót de important─â ar cl─âdirea respectiv─â. Pe de alt─â parte exist─â ┼či o sum─â de dezavantaje. Dac─â o bibliotec─â, ca ┼či un spital, nu e proiectat─â din start pentru destina┼úia de bibliotec─â, oric├óte adapt─âri ai face r─âm├ón anumite disfunc┼úionalit─â┼úi ├«n activitate, pentru c─â sunt activit─â┼úi care se desf─â┼čoar─â pe un flux. De exemplu, laboratoarele de patologie ┼či restuarare, sau tipografia, activit─â┼úi ce necesit─â anumite func┼úionalit─â┼úi legate de prezen┼úa unor instala┼úii specifice, leg─âtoriile, dimensionarea s─âlilor de lectur─â etc. ┼či dac─â din start n-au fost proiectate, este foarte dificil s─â adaptezi alte spa┼úii. Acesta ar fi principalul dezavantaj ├«n situa┼úia ├«n care stai ├«ntr-o cl─âdire patrimonial─â simbolic─â.

├Än cealalt─â situa┼úie, c├ónd se proiecteaz─â din start o cl─âdire cu destina┼úia de bibliotec─â, totul depinde doar de limitele proiectului. Dac─â a fost un proiect bun care a luat ├«n considerare ┼či totalitatea func┼úionalit─â┼úilor ce trebuie s─â le aib─â o asemenea institu┼úie, precum ┼či o viziune arhitectural─â astfel ├«nc├ót s─â aib─â o amprent─â specific─â ┼či s─â devin─â o cl─âdire simbol, chiar dac─â e o arhitectur─â ultramodern─â, atunci cl─âdirea e potrivit─â pentru a fi bibliotec─â na┼úional─â. De exemplu biblioteca na┼úional─â a Fran┼úei s-a impus prin arhitectura modern─â specific─â, la fel ┼či British Library. Acela┼či lucrul ├«l ├«ncerc─âm ┼či la noi. Un alt exemplu, pe care ├«l asimil─âm nu doar cu un ora┼č ci ┼či cu o ┼úar─â, este opera din Sidney, o cl─âdire modern─â care a avut o amprent─â arhitectural─â specific─â.

Click aici pentru mai multe foto

image

<b>Epopeea noului sediu al Bibliotecii Naţionale</b>

Totu┼či la noi povestea Bibliotecii Na┼úionale ├«ncepe ├«nainte de 1990. A┼ča este?

├Äncepe, practic, chiar de la re├«nfiin┼úarea. Biblioteca Na┼úional─â s-a re├«nfiin┼úat ├«n 1955, c├ónd s-a constatat c─â Rom├ónia este singura ┼úar─â din Europa care nu avea o institu┼úie cu func┼úii patrimoniale, func┼úii prin care s─â fie ├«nregistrat─â, prelucrat─â produc┼úia editorial─â a ┼ú─ârii respective astfel ├«nc├ót prin statisticile interna┼úionale, mo┼čtenirea noastr─â cultural─â s─â se adauge mo┼čtenirii culturale ale celorlalte ┼ú─âri europene. A fost nevoie de o decizie politic─â, administrativ─â. Astfel ├«ncep├ónd din data de 25 iunie 1955 avem bibliotec─â na┼úional─â. S-au stabilit func┼úiile ┼či atribu┼úiile specifice unei biblioteci na┼úionale. ├Än prim─â instan┼ú─â nu s-a acordat spa┼úiu, cum am spus ├«n prealabil. A durat un an ┼či ceva p├ón─â c├ónd s-a g─âsit acest spa┼úiu de pe strada Ion Ghica, fostul Palat al Bursei. Apoi ├«nc─â doi p├ón─â s-a adaptat acest spa┼úiu pentru activit─â┼úile specifice de bibliotec─â. Atunci s-a constat c─â presiunea documentelor, multiplicarea activit─â┼úilor - de schimb interna┼úional, metodologice, care presupun rela┼úionarea cu bibliotecile din ┼úar─â, tipografice, etc. -necesitau un cadru specific ┼či c─â este nevoie de o cl─âdire nou─â cu destina┼úie de Bibliotec─â Na┼úional─â. A┼čadar primele idei, asimilate la nivelul autorit─â┼úilor de atunci, sunt de la ├«nceputul anilor '60. ├Äntre '60 ┼či anii '70 se traseaz─â primele plan┼če cerin┼úele de proiectare pentru un sediu nou, iar ├«n 1971-1972 este definitivat─â ┼či aprobat─â tema de proiectare pentru Biblioteca Na┼úional─â a Rom├óniei.

Se revine asupra proiectului ┼či asupra temei de proiectare dup─â cutremurul din 1977 pentru a fi siguri c─â structurile de rezisten┼ú─â sunt cele care corespund. ├Än anul 1986 ├«ncepe construc┼úia ├«ntr-un ritm alert p├ón─â ├«n 1989. C├ónd era aproape s─â fie gata, construc┼úia fiind ├«n decembrie 1989 la ro┼ču (construc┼úia la ro┼ču ├«nseamn─â ┼či cu geamuri) investi┼úia a fost oprit─â. Mai sunt finalizate anumite zone de depozite prin bugetul Bibliotecii Na┼úionale ┼či prin bugetul ministerului, dar investi┼úii sunt mici ┼či nesemnificative la dimensiunea cl─âdirii respective. Din 2007 se reia investi┼úia ┼či proiectarea.

Toat─â lumea consider─â Revolu┼úia din 1989 ca pe o schimbare radical─â, unii ├«n bine al┼úii ├«n r─âu. Totu┼či marea majoritate a rom├ónilor cred c─â dincolo de greut─â┼úile din prezent, evenimentele din decembrie '89 au adus o schimbare ├«n bine major─â. ┼óin├ónd cont de cele spuse mai sus ┼či de faptul c─â dac─â regimul comunist ar fi mai durat un an a┼úi fi fost deja de 20 de ani ├«n sediul pe care ├«l inaugura┼úi ├«n c├óteva zile, pentru bibliotec─â, ├«n sine, putem considera acest moment ca pe un ghinion?

Din punct de vedere al destinului istoric al Bibliotecii Na┼úionale ┼či al sediului s─âu am fost oarecum ├«n contratimp cu ceea ce a ├«nsemnat evolu┼úia sau percep┼úia istoric─â. De exemplu perioada comunist─â pentru Biblioteca Na┼úional─â ┼či, ├«n general, pentru biblioteci a fost o perioad─â fast─â, nu doar pentru c─â a fost decizia de a re├«nfiin┼úa aceast─â institu┼úie, ci, dup─â cum vedem ├«n rapoartele de atunci, mai ales pentru dimensiunea extraordinar─â a investi┼úiilor. ├Än sensul c─â at├ót de mul┼úi bani se acordau pentru cump─ârarea de publica┼úii din str─âin─âtate ┼či din dorin┼úa de a acoperi golul c├ót timp nu a existat o bibliotec─â na┼úional─â ├«nc├ót la un moment dat erau mai mul┼úi bani dec├ót se putea asimila de pe pia┼ú─â publica┼úii. O parte erau cump─ârate, iar o alt─â parte intrau prin efectul legii depozitului legal. Se cump─ârau din str─âin─âtate numeroase publica┼úii. Era perioada ├«n care anticarii vindeau ├«nt├ói c─âtre biblioteci ┼či s-au constituit colec┼úii speciale de o inestimabil─â valoare ├«n acea perioad─â. A┼čadar, din acest punct de vedere a fost o perioad─â bun─â pentru biblioteci pentru c─â, indiferent ce se ├«nt├ómpla sub aspect politic, ideologic, se d─âdeau bani pentru cultur─â ┼či se reg─âseau ├«n colec┼úii. Multe colec┼úii speciale din bibliotecile din Rom├ónia sunt din acea perioad─â. De asemenea, activit─â┼úi specifice pentru o bibliotec─â na┼úional─â cum sunt: rezerva na┼úional─â de publica┼úii, func┼úia metodologic─â prin care se colabora cu bibliotecile din ┼úar─â sau de inspec┼úie ├«n biblioteci, inspec┼úie ├«n centrele tipografice ┼či editoriale, func┼úiona foarte bine atunci ┼či avea ┼či suportul bugetar pentru a func┼úiona. S-a ├«nceput o construc┼úie de bibliotec─â deloc minor─â, poate chiar un pic faraonic─â. A fost o perioad─â ├«n care Biblioteca Na┼úional─â, practic ├«n 30 de ani, ┼či-a creat ┼či consolidat o identitate institu┼úional─â greu de realizat dac─â nu era ┼či suportul financiar, administrativ ┼či politic decizional al vremurilor respective. ├Äntr-adev─âr, din punctul acesta de vedere poate ne-am fi dorit s─â fi ├«nceput mai devreme proiectul noii cl─âdiri. Altfel spus nu ne doream s─â continue perioada comunist─â, dar ne doream s─â fi ├«nceput mai devreme construc┼úia cl─âdirii astfel ├«nc├ót s─â fi fost terminat─â. Un abandon de 20 de ani a f─âcut practic s─â relu─âm ce ├«nseamn─â construc┼úia bibliotecii. Unele lucruri n-au mai putut fi adaptate pentru c─â a fost concep┼úie, cel pu┼úin din punct de vedere al structurii, al amprentei, al amplasamentului, tributar─â acelor ani. Putem spune c─â am pornit cu ni┼čte r─âd─âcini ┼či am finalizat exact ca un pom altoit. Una peste alta este cel mai important proiect cultural pe care l-a avut Rom├ónia dup─â 1989 p├ón─â acum.

Ne spuneaţi la început de colecţiile speciale că nu le-aţi mutat încă...

Am mutat parţial.

┼×tim c─â se investe┼čte foarte, foarte pu┼úin ├«n cultur─â ├«n Rom├ónia. Cum se va face protejarea bunuri de patrimoniu pe care le de┼úine┼úi ├«n viitorul sediu?

C├ónd vorbim de protec┼úia colec┼úiilor speciale avem ├«n vedere protec┼úia fizic─â ale acestora ┼či apoi protec┼úia ├«n utilizare, prezervarea lor. Colec┼úiile speciale ajung la aproape jum─âtate de milion de documente ┼či se ├«mpart ├«n dou─â: cele de la filiala Batthyaneum ┼či colec┼úiile din Bucure┼čti. Din punctul strict de vedere al Bibliotecii Na┼úionale ┼či al colec┼úiilor pe care le de┼úinem ├«n Bucure┼čti, ├«n primul r├ónd acestea vor fi protejate prin noua construc┼úia ├«n sine. Prin proiectul arhitectural, au localizare special─â, etajele 5-6 din noua cl─âdire. Mai mult dec├ót at├ót, interiorul acestor etaje este ├«mp─âr┼úit pe cabinete ┼či avem pentru cele care sunt ├«ntr-adev─âr de valoare extraordinar─â de fond sau chiar de tezaur, zone de seifuri din construc┼úie, din zidire. De asemnea, cl─âdirea e prev─âzut─â cu microclimat specific. Noi, ca institu┼úie, pentru a avea un bun control asupra bunurilor de patrimoniu pe care le de┼úinem, avem gestiuni individualizate pentru fiecare cabinet ├«n parte. Mai mult chiar tot spa┼úiul de la etajele 5 ┼či 6 este creat ca o zona de laborator, Centrul Na┼úional de Patologie ┼či Restaurare, astfel ├«nc├ót s─â nu deplas─âm documentele ├«n alte zone ale cl─âdirii pentru fi┼čele de conservatoare sau interven┼úii acolo unde este cazul, a┼ča cum se ├«nt├ómpl─â acum.

Astfel se evit─â eventualele gre┼čeli, ca, de plid─â, amestecarea unui document ├«n alt─â colec┼úie. De acum cartea veche rom├óneasc─â constituie un fond, cartea veche str─âin─â un alt fond, cabinetul de stampe, cabinetul de material cartografic, de publica┼úii muzicale, de publica┼úii periodice, fiecare vor putea fi gestionate ┼či administrate corespunz─âtor fiec─ârui tip de publica┼úie.

C├ónd vorbeam de protejarea documentelor din colec┼úiile speciale referindu-m─â la conservarea lor ├«n utilizare, ├«nseamn─â c─â ├«ncerc─âm, pe c├ót posibil, s─â limit─âm accesul la publica┼úia fizic─â, oferind cititorilor no┼čtri spre consultare documentul de substituie. Acesta este copia digital─â. Prin urmare Centrul de digitizare al Bibliotecii Na┼úionale, care acum este ├«n faz─â incipient─â mai mult ca un centru pilot, se va dezvolta tot ├«n acea zon─â. Prioritate ├«n digitizare sunt aceste documente care, din ra┼úiuni de prezervare, foarte solicitate de utilizatori. La toate aceste m─âsuri de protejare ┼či prezervare se adaug─â m─âsurile de securitate, at├ót a cl─âdirii ca ├«ntreg, c├ót ┼či a spa┼úiilor ├«n care sunt asemenea tipuri de colec┼úie. ├Än acest moment sistemul de securitate este ├«nc─â o investi┼úie ├«n derulare, care sper─âm c─â se va finaliza ├«n cur├ónd.

Unde pute┼úi a┼čeza Biblioteca Na┼úional─â ├«n sistemul de biblioteci din Rom├ónia?

├Än primul r├ónd trebuie s-o ├«n┼úelegem ca fiind o bibliotec─â diferit─â dec├ót celelalte tipuri de biblioteci. Bibliotecile din Rom├ónia constituie un sistem de biblioteci pentru c─â sunt de mai multe tipuri, dar complementare ├«ntre ele ┼či func┼úioneaz─â un ├«ntreg, deci defini┼úia sistemului. ┼×i ├«n acest sistem de biblioteci, Biblioteca Na┼úional─â are func┼úia patrimonial─â de memoria a crea┼úiei intelectuale tip─ârite a Rom├óniei ┼či func┼úie metodologic─â asupra celorlalte biblioteci din sistem. Bibliotecile publice sunt o extindere a spa┼úiului comunitar, sus┼úin activit─â┼úile comunit─â┼úilor pe care le deservesc, activit─â┼úile culturale, activit─â┼úi educa┼úionale, ┼čtiin┼úifice, expozi┼úii, lans─âri de carte. Bibliotecile de ├«nv─â┼ú─âm├ónt au rolul de a sprijini actul educa┼úional, bibliotecile ┼čcolare, bibliotecile universitare. Bibliotecile specializate sunt cele care sus┼úin cercetarea ├«n prima etap─â a cercet─ârii, ├«nsemn├ónd documentarea ┼či ├«n ultima etap─â a cercet─ârii ├«nsemn├ónd diseminarea rezultatelor cercet─ârilor, valorificarea acestora. ┼×i mai sunt biblioteci care de┼úin colec┼úii patrimoniale, ┼či, de asemenea, ├«ntrunesc o func┼úie patrimonial─â prin aspectul lor de colec┼úii speciale. Deci cam astea sunt bibliotecile ├«n orice ┼úar─â, cu func┼úiile lor specifice.

<b>La o bibliotec─â s─ârac─â nu vine nimeni</b>

De ce Biblioteca va avea un program atât de scurt pe viitor, 9 - 16?

Pentru ca s─â func┼úioneze o bibliotec─â are nevoie de resurse. Dac─â e s─â-l citez pe Iorga c├ónd sus┼úinea programele culturale ├«n perioada ├«n care era prim-ministru, la o interven┼úie ├«n Parlamentul Rom├óniei, a spus c─â: ÔÇ×trebuie s─â v─â fie foarte clar la o bibliotec─â s─ârac─â nu vine nimeni". Deci la Bibliotec─â te duci ┼či pentru ambient. Func┼úionarea normal─â ┼či atractiv─â a unei biblioteci este dat─â de resursele pe care le de┼úine. ├Än epoca ├«n care tr─âim foarte importante sunt resursele tehnologice ┼či dac─â o bibliotec─â nu are internet, n-ai ce c─âuta acolo. Ast─âzi documenta┼úia electronic─â o completeaz─â pe cea tradi┼úional─â ┼či, de asemenea, dac─â nu-┼úi ofer─â spa┼úii multifunc┼úionale sau facilit─â┼úi multiple, publicul renun┼ú─â s─â mai vin─â.

Ca toate acestea s─â fie posibile ┼či s─â intre ├«n oferta noastr─â depindem de resursa uman─â. Programul Bibliotecii Na┼úionale ├«n vechiul spa┼úiu era dat de resursele umane pe care le de┼úine. Vom ├«ncerca nu doar s─â preg─âtim s─âli de lectur─â pentru deschidere, ci ┼či s─â le ┼úine deschise publicului 12 ore pe zi, inclusiv s├ómb─ât─â, ├«n m─âsura ├«n care vom avea resursele umane s─â sus┼úin─â asemenea activitate. Fiindc─â nu e nevoie s─â fie doar la sala de lectur─â personal, ci ┼či depozitul trebuie s─â fie deschis ┼či sala cataloagelor pentru a ajuta cititorii s─â-┼či reg─âseasc─â informa┼úia, inclusiv pentru ├«nscriere cititori. Deci pe tot traseul de oferire a informa┼úiei trebuie s─â fie cineva, iar acel cineva, mai ales ├«n s─âli de lectur─â mari, ├«nseamn─â personal specializat de bibliotec─â.

Care este punctul vulnerabil al Biblioteca Naţională?

Cred c─â Biblioteca Na┼úional─â a Rom├óniei a avut dou─â mari puncte vulnerabile ┼či multiple mici puncte vulnerabile. Cele dou─â mari puncte erau spa┼úiul ┼či resursa uman─â. Cu spa┼úiul am rezolvat. Urmeaz─â resursa uman─â. De aceasta depinde calitatea produselor ┼či serviciilor pe care le oferim publicului nostru.

Care ar fi cel mai mare neajuns pe care îl resimţiţi dumneavoastră, în momentul de faţă, vizavi de acest proiect?

Absen┼úa resurselor umane. Conform Legii bibliotecilor ┼či pe indicatorul de ┼úar─â, Biblioteca Na┼úional─â a Rom├óniei ar trebui s─â aib─â 995 de persoane. Noi acum suntem un sfert din necesar. ├Än opinia mea ar trebui s─â fim dou─â treimi din num─ârul respectiv ca s─â putem s─â func┼úion─âm normal ┼či s─â oferim ceea ce trebuie s─â oferim cititorilor ┼či nu numai. S─â v─â dau un exemplu:institu┼úia noastr─â sus┼úine activitatea patrimonial─â ┼či cea cu editurile. ├Äns─â avem o singur─â persoan─â care atribuie ISBN. O singur─â persoan─â care atribuie CIP-urile acestea pentru o ┼úar─â ├«ntreag─â, pentru aproape 6.000 de edituri. De asemenea sunt doar dou─â persoane care lucreaz─â pentru ce consider─âm noi a fi proiectul pilot de bibliotec─â digital─â. Este foarte pu┼úin, dac─â ne g├óndim c─â acesta este viitorul:modalitatea de oferi accesul la distan┼ú─â pentru colec┼úiile pe care le de┼úii. A┼čadar acesta este punctul vulnerabil al Bibliotecii Na┼úionale:nu e vorba de compenten┼úa sau incompeten┼úa a celor care lucreaz─â acum, ci pur ┼či simplu suntem prea pu┼úini pentru a face fa┼ú─â tuturor activit─â┼úilor pe care trebuie s─â le facem.

V─â a┼čtepta┼úi la un flux mare de vizitatori pe 23 aprilie?

Dup─â cum sunt semnalele, da. A fost un orizont mare de a┼čteptare pentru aceast─â cl─âdire. Pozitiv sau nu, acest sediu a fost permanent ├«n aten┼úia publicului ┼či mult─â lume este doritoare s─â vad─â ce a rezultat dup─â 40 de ani de a┼čteptare a unei cl─âdiri pentru Biblioteca Na┼úional─â. ├Äntr-adev─âr a┼čtept─âm un flux mare, de care am fost aten┼úiona┼úi ┼či de colegii no┼čtri din ┼úar─â, ce ┼či-au anun┼úat prezen┼úa cu autocare. Biblioteca Buz─âu, de exemplu, vrea s─â vin─â cu to┼úi bibliotecarii din jude┼ú. Consiliul Jude┼úean a spus c─â le pune la dispozi┼úie c├óte autocare ca s─â vin─â to┼úi din jude┼ú.

Faptul c─â ├«nc─â se va lucra ├«n cl─âdire ┼či dup─â deschidere nu este turburat─â activitate de lectur─â?

Se va lucra ├«n cl─âdire tot de c─âtre bibliotecari, ┼čantierul s-a ├«ncheiat. Se va continua aranjarea documentelor la raft, se va face rela┼úionarea fiec─ârui document cu catalogul ┼či cu depozitul astfel ├«nc├ót s─â fie oferit ├«n timp rezonabil, se va continua implentarea ├«n spa┼úii. Dar vom avea spa┼úii pentru public ┼či spa┼úii pentru personalul biblioteci, pentru activit─â┼úile specifice de bibliotec─â. ┼×i cum v-am zis func┼úia patrimonial─â n-a fost ├«ntrerupt─â niciodat─â ┼či ea reprezint─â cam 80 la sut─â din activitatea noastr─â.