B─ât─âlia de la Rovine

Bătălia de la Rovine și noi interpretări privind amploarea încleștării militare

Domnitorul Mircea cel B─âtr├ón a ajuns la putere ├«n anul 1386 ╚Öi poate c─â a dorit s─â aib─â parte de o guvernare lini╚Ötit─â ╚Öi s─â devin─â celebru prin m─ân─âstirile ridicate pentru cinstirea divinit─â╚Ťii monoteiste.

Huzurul i-a fost stricat de un emir ce dorea s─â cucereasc─â mult p─âm├ónt tot pentru gloria unei divinit─â╚Ťi ╚Öi r─âzboiul sf├ónt era o obsesie a celor ce se iviser─â pe malul fluviului Dun─ârea, cel ce provoca oarece nelini╚Öti din cauza apelor tulburi ╚Öi ├«nvolburate. Nu era ├«ns─â un obstacol absolut pentru cei ce doreau bog─â╚Ťii din jaf ╚Öi cete de lupt─âtori treceau pe malul nordic pentru a mai face o invazie fulger─âtoare, un ak─▒n.

Baiazid Tr─âsnetul, emirul ce dorea s─â se afirme pentru a putea s─â se proclame sultan, era de acord cu astfel de ac╚Ťiuni pentru c─â avea dreptul la o parte din prad─â. Economia statului otoman nu era una bine organizat─â ╚Öi capturarea de resurse din teritoriile necredincio╚Öilor era absolut necesar─â pentru men╚Ťinerea stabilit─â╚Ťii interne.

Problemele din Balcani ╚Öi din Asia Mic─â l-au ├«mpiedicat pe Baiazid s─â se ocupe personal de voievodul din Kara Eflak, dar erau acumulate informa╚Ťii prin intermediul negustorilor ╚Öi al ak├«ngiilor, c─âl─âre╚Ťi u╚Öor ├«narma╚Ťi ╚Öi foarte interesa╚Ťi s─â p─âtrund─â ad├ónc ├«n noi ╚Ťinuturi pentru a lua prad─â ╚Öi robi. O astfel de incursiune a provocat ├«ngrijorare ├«n capitala ┼ó─ârii Rom├óne╚Öti ╚Öi voievodul Mircea a fost obligat s─â se g├óndeasc─â la o strategie pentru a t─âia r─âul de la r─âd─âcin─â.

Cum trupele rom├óne╚Öti de cavalerie u╚Öoar─â aveau probleme ├«n a identifica din timp locul pe unde invadatorii urmau s─â for╚Ťeze fluviul ├«n sezonul cald, solu╚Ťia ideal─â era s─â se realizeze o surprindere a n─âvrapilor ├«n timpul iernatului. Se observase c─â lupt─âtorii otomani se temeau s─â ├«nfrunte armele sezonului alb, iernile timpului fiind deosebit de cr├óncene. Domnitorul Mircea a organizat dou─â deta╚Öamente de cavalerie pentru a p─âtrunde rapid ├«n ad├óncimea teritoriului inamic ╚Öi a fost luat─â drept obiectiv baza de la Kar├«novas├«, locuin╚Ťele pr─âd─âtorilor fiind dispuse ├«ntr-o depresiune ce oferea ad─âpost ├«n fa╚Ťa maselor de aer rece.

P─ârea ╚Öi un fel de cetate natural─â prin faptul c─â avea doar dou─â zone de acces facil. Surprinderea a reu╚Öit pe deplin ╚Öi cele dou─â deta╚Öamente au atacat ├«n acela╚Öi timp ni╚Öte lupt─âtori ce n-au putut s─â ├«ncropeasc─â unit─â╚Ťi capabile de o rezisten╚Ť─â serioas─â. A fost o catastrof─â ce n-a fost pe placul emirului Baiazid ╚Öi acesta a decis s─â se r─âzbune cumplit ├«n stil otoman.

Controverse legate de B─ât─âlia de la Rovine

B─ât─âlia de la Rovine a provocat un r─âzboi ├«nver╚Öunat ├«n lumea contemporan─â, istoricii ├«ncerc├ónd s─â stabileasc─â locul desf─â╚Öur─ârii ac╚Ťiunii militare ╚Öi fiecare ╚Öi-a sau ├«╚Öi sus╚Ťine cu t─ârie punctul de vedere, uneori pozi╚Ťia fiind adoptat─â din m├óndrie local─â. Mai mult. Au fost propuse mai multe confrunt─âri care ar fi avut loc ├«n epoc─â. Alte ├«ncle╚Öt─âri istoriografice au fost duse ├«n leg─âtur─â cu datarea ciocnirii celor dou─â armate ╚Öi exist─â teorii privind desf─â╚Öurarea ├«n cursul anului 1394 sau ├«n 1395.

Au fost elaborate demonstra╚Ťii savante ╚Öi cele dou─â tabere principale, cei ce sus╚Ťin data de 10 octombrie ╚Öi adep╚Ťii celei de 17 mai 1395, nu pot ajunge la un acord. B─ât─âlia a r─âmas ├«n continuare enigmatic─â pentru c─â izvoarele istorice p─âstrate sunt pu╚Ťine ╚Öi imprecise. Este interesant de precizat c─â sursele interne nu s-au p─âstrat sau n-au existat ╚Öi a trebuit s─â se fac─â apel la informa╚Ťiile oferite de cronicile popoarelor vecine pentru a se putea reconstitui un fragment de istorie militar─â.

Mai exist─â o controvers─â legat─â de disputata confruntare: a fost o lupt─â de amploare sau doar o f─âc─âtur─â na╚Ťionalist─â pentru a ├«ncerca s─â fie elogiate meritele unui popor care n-a realizat prea multe ├«n marea istorie. Se pare c─â unii g├ónditori contemporani din spa╚Ťiul carpatic g├óndesc cam ├«n stilul feldmare╚Öalului von Mackensen, cel ce visa mari b─ât─âlii cu mun╚Ťi de r─âpu╚Öi pentru a putea s─â r─âm├ón─â ├«n filele c─âr╚Ťilor de istorie, ╚Öi nu sunt mul╚Ťumi╚Ťi cu ceea ce s-a ├«nt├ómplat ├«n trecut. Este evident c─â lupta zis─â de la Rovine a fost o ├«ncle╚Ötare s├óngeroas─â pentru c─â implica ploi de s─âge╚Ťi ╚Öi apoi confrunt─âri corp la corp cu arme ascu╚Ťite ╚Öi t─âioase. Partea de cruzime este absolut garantat─â, dar se pune ├«ntrebarea legitim─â dac─â a fost o ciocnire de amploare. Se pare c─â boala numit─â megalomanie este foarte r─âsp├óndit─â ├«n toate societ─â╚Ťile ╚Öi epocile.

Nu sunt cunoscute cu exactitate efectivele folosite de cei doi comandan╚Ťi supremi ╚Öi nici nu conteaz─â prea mult precizia. Armatele moderne ╚Öi cele contemporane au militari responsabili cu stabilirea ├«ncadr─ârii ╚Öi cu eviden╚Ťa pierderilor, dar rigurozitatea nu era ceva specific secolului al XIV-lea. Domnitorul Mircea cel B─âtr├ón a aflat de sosirea for╚Ťelor de invazie ╚Öi a fost obligat s─â str├óng─â to╚Ťi b─ârba╚Ťii ce puteau s─â poarte o arm─â ╚Öi care aveau ceva antrenament militar. Poate au existat ╚Öi gloatele dotate cu uneltele t─âioase de prin gospod─ârie. Nu era de glumit cu ceea ce venea de la sud de Dun─âre. Este posibil ca voievodul rom├ón s─â fi primit ceva sprijin din Transilvania, autorit─â╚Ťile de la nord de Carpa╚Ťi fiind con╚Ötiente c─â o cedare a barierei valahe ar oferi otomanilor posibilitatea s─â fac─â incursiuni ├«n ┼óara B├órsei ╚Öi chiar mai departe. Partea cre╚Ötin─â a participat la lupt─â cu efectivele principale ale o╚Ötirii ╚Öi poate unele deta╚Öamente au fost folosite pentru ap─ârarea unor ╚Ťinuturi mai ├«ndep─ârtate de axa ├«naint─ârii otomane.

Mircea cel Bătrân (foto: Wikimedia Commons)
Mircea cel Bătrân (foto: Wikimedia Commons)

Emirul Baiazid nu ╚Ötia exact ce for╚Ťe sunt ├«n Valahia Neagr─â ╚Öi nu putea s─â ri╚Öte o ├«nfr├óngere ├«n urma unei surprize asem─ân─âtoare cu cea suferit─â la Kar├«novas├«. Au fost f─âcute preg─âtiri serioase ╚Öi prezen╚Ťa capului statului presupunea sosirea de for╚Ťe din Asia Mic─â ╚Öi din Europa. Erau aduse ╚Öi trupele de elit─â formate din ieniceri ╚Öi spahii, o╚Ötirea permanent─â a celui ce visa s─â ajung─â c├óndva la Roma ╚Öi s─â dea lovitura mortal─â cre╚Ötinismului. Au fost l─âsate ├«n garnizoanele risipite ├«n noul imperiu trupele necesare pentru men╚Ťinerea ordinii ╚Öi pentru a face fa╚Ť─â unor incursiuni inamice, solu╚Ťie aplicat─â de orice conduc─âtor ├«n orice perioad─â istoric─â. Trupele otomane erau sprijinite ╚Öi de deta╚Öamente ale unor principi cre╚Ötini din Balcani, cei ce erau obliga╚Ťi s─â-╚Öi demonstreze fidelitatea fa╚Ť─â de st─âp├ónul ce domina ╚Ťinuturile cre╚Ötine din peninsul─â prin trimiterea unor steaguri de lupt─âtori sau chiar s─â vin─â personal s─â slujeasc─â.

Ciocnirea celor dou─â armate a fost una frontal─â ╚Öi deosebit de s├óngeroas─â. A fost un m─âcel suficient de mare pentru a fi consemnat ├«n cronicile otomane, bizantine ╚Öi s├órbe╚Öti. A r─âmas ╚Öi ├«n folclorul balcanic. Aceast─â ilustrare ├«n izvoarele timpului ╚Öi ├«n cele care au preluat informa╚Ťii din sursele vechi indic─â faptul c─â a fost o mare confruntare ╚Öi neamul rom├ónesc poate s─â fie m├óndru de vitejia ├«nainta╚Öilor ce puteau s─â fac─â fa╚Ť─â unei armate numeroase ╚Öi compus─â din lupt─âtori fanatiza╚Ťi de religia monoteist─â. Nu este o laud─â a istoricilor defini╚Ťi drept na╚Ťionali╚Öti ╚Öi care au exagerat importan╚Ťa luptei de la sf├ór╚Öitul secolului al XIV-lea din motive ideologice. S─â nu se uite c─â a fost descris─â ├«nainte de venirea comuni╚Ötilor la putere. Este interesant de observat c─â rom├ónii epocii n-au dus o politic─â de l─âudare exagerat─â a faptelor militare ╚Öi a fost absolut normal s─â se uite sau s─â se piard─â pu╚Ťinele texte ├«ntocmite de domnitorul Mircea. S-ar putea s─â existe prin arhivele maghiare sau cele austriece vreo descriere a luptei, dar multe ╚Ötiri interesante zac ascunse prin depozite ╚Öi bariera lingvistic─â este greu de trecut ├«n prezent.

M─âcelul din ciocnirea principal─â n-a fost suficient ╚Öi cronicarii otomani au introdus o informa╚Ťie care vine s─â sugereze o retragere ├«n fa╚Ťa unor for╚Ťe muntene ce dominau tactic invadatorul. O╚Ötirea otoman─â a suferit pierderi grele ╚Öi a fost silit─â s─â adopte un dispozitiv str├óns pentru a face un zid mobil din scuturi. A putut astfel s─â se replieze spre locuri mai largi ╚Öi s─â sufere pierderi mai mici ├«n urma tirului efectuat de arca╚Öii munteni.

B─ât─âlia de la Rovine a fost o ├«nfruntare ├«ntre o╚Ötirea ┼ó─ârii Rom├óne╚Öti ╚Öi toat─â armata mobil─â a statului otoman, ambele tabere aduc├ónd ce aveau mai bun. Ce se putea aduce mai mult pentru a satisface pe unii intelectuali rom├óni contemporani, dornici s─â rescrie trecutul ├«n func╚Ťie de poftele inimii. Istoria nu trebuie interpretat─â dup─â logica afectiv─â ╚Öi nici dup─â cea mistic─â, adic─â nu trebuie s─â fie scris─â cum ├«i place unei persoane ╚Öi nici s─â se dea unei interpret─âri valoare absolut─â. Numai argumentele logicii ╚Ötiin╚Ťifice conteaz─â ╚Öi orice detaliu poate s─â fie interpretat pentru a se ajunge la concluzii corecte.

Este posibil ca m─âcelul de la Rovine s─â fi r─âmas ├«n mentalul colectiv otoman pentru c─â sultanii au preferat s─â tot ├«ncheie tratate denumite capitula╚Ťii cu domnitorii munteni ╚Öi care p─âstrau ceea ce au stabilit voievodul Mircea cel B─âtr├ón ╚Öi sultanul Mehmed I ├çelebi ├«n anul 1416 sau 1417. Tradi╚Ťia istoric─â aminte╚Öte ╚Öi de un act ├«ncheiat cu sultanul Baiazid Tr─âsnetul. Otomanii au profitat de pozi╚Ťia de for╚Ť─â pentru a impune tot felul de obliga╚Ťii voievozilor ╚Öi boierilor interesa╚Ťi de lupta pentru putere, dar au p─âstrat principiile de baz─â ale capitula╚Ťiilor.

Mai multe pentru tine...