Barbarii care au supus Elada sau cei mai str─âluci╚Ťi r─âzboinici greci? jpeg

Barbarii care au supus Elada sau cei mai str─âluci╚Ťi r─âzboinici greci?

­čôü Grecia Antic─â
Autor: Liviu Iancu

Ispr─âvile de arme ale lui Alexandru cel Mare au asigurat de bun─â seam─â gloria nepieritoare a Macedoniei. Campaniile fulger─âtoare prin care a cucerit Imperiul Persan, soliditatea ├«nsp─âim├ónt─âtoare a falangei macedonene, ╚Öarjele distrug─âtoare ale cavaleriei conduse chiar de Alexandru la Granikos, Issos ╚Öi Gaugamela sunt faimoase pretutindeni. Dar cine sunt de fapt macedonenii, cei f─âr─â de care Alexandru nu ar fi devenit cel mai celebru cuceritor din istorie? P─âstori de la periferia Eladei, a╚Öeza╚Ťi ├«ntr-un ╚Ťinut bogat, dar mereu sub amenin╚Ťarea ilirilor, thracilor ╚Öi peonilor, adeseori cataloga╚Ťi ca barbari de atenieni ╚Öi de al╚Ťi locuitori ai ora╚Öelor-state din sudul sofisticat, macedonenii au reu╚Öit timp de trei secole, sub regii din dinastia argead─â, s─â ├«╚Öi apere patria ╚Öi obiceiurile lor, at├ót de str─âine celorlal╚Ťi greci, ├«n fa╚Ťa marilor puteri ale vremii. Mai apoi, ├«n doar un sfert de veac, sub conducerea str─âlucit─â a lui Filip al II-lea, Macedonia a devenit cel mai bogat ╚Öi mai puternic stat din Peninsula Balcanic─â, a pus cap─ât luptelor fratricide dintre cet─â╚Ťile grece╚Öti ╚Öi a oferit condi╚Ťiile propice pentru epopeea unic─â a lui Alexandru.

 ÔÇ×S─â fim robi lui Archelaos, noi care suntem eleni, unui barbar?ÔÇŁ Aceasta este unica fraz─â p─âstrat─â dintr-o faimoas─â cuv├óntare ├«n care sofistul Thrasymachos ├«i ridica la lupt─â pe thessalieni ├«mpotriva Macedoniei ╚Öi a regelui ei. Ea ilustreaz─â perfect opozi╚Ťia ├«nver╚Öunat─â a unor eleni ├«n a-i recunoa╚Öte pe macedoneni ca fiind de acela╚Öi neam ╚Öi dispre╚Ťul cu care ├«i plasau ├«n aceea╚Öi categorie a barbarilor, al─âturi de vecinii lor iliri, peoni ╚Öi thraci.

├Äntr-adev─âr, modul de via╚Ť─â al macedonenilor ├«nainte de Filip al II-lea pare s─â fi fost mai apropiat de cel al barbarilor dec├ót de cel al grecilor, dup─â cum arat─â ╚Öi Alexandru la Opis. P├ón─â ╚Öi vinul era b─âut la banchete ca la barbari, ne├«ndoit cu ap─â. Felul de a lupta, ├«nainte de Filip, mai mult c─âlare, ├«n cazul aristocra╚Ťilor, ╚Öi prin h─âr╚Ťuieli ale o╚Ötenilor u╚Öor ├«narma╚Ťi, ├«n cazul oamenilor de r├ónd, era ╚Öi el deosebit de ├«nsp─âim├ónt─âtoarele ciocniri ale falangelor elenice de hopli╚Ťi greu ├«narma╚Ťi.

Puterea politic─â nu era exercitat─â de magistra╚Ťi ale╚Öi dintre cet─â╚Ťeni, ci de un rege care pentru greci p─ârea a fi un despot absolut ca ╚Öi detestatul rege al Persiei. Graiul macedonenilor simpli, pu╚Ťin atin╚Öi de cultura greac─â pe care Archelaos ╚Öi Filip o promovaser─â ├«n r├óndul elitelor, le era aproape imposibil de ├«n╚Ťeles rafina╚Ťilor eleni. ╚śi reciproca era valabil─â, c─âci istoriile lui Alexandru cel Mare ╚Öi ale succesorilor s─âi ilustreaz─â cazuri ├«n care comandan╚Ťii li se adreseaz─â solda╚Ťilor ÔÇ×pe macedone╚ÖteÔÇŁ.

Acuza╚Ťiile grecilor c─â macedonenii ar fi barbari culmineaz─â chiar ├«n timpul vie╚Ťii lui Filip al II-lea, cel care a ├«ncercat din r─âsputeri s─â ├«i apropie pe macedoneni de restul elenilor. ├Äntr-una dintre diatribele sale celebre, care au ajuns a fi cunoscute sub numele de ÔÇ×FilipiceÔÇŁ, fiind imitate apoi ╚Öi de al╚Ťii (printre care ╚Öi Cicero), Demostene d─â glas unora dintre cele mai xenofobe stereotipuri elenice ├«mpotriva macedonenilor:

ÔÇ×[Filip] nu doar c─â nu este grec, nici ├«nrudit cu grecii, nici m─âcar vreun barbar de undeva despre care s─â se vorbeasc─â de bine, ci o cium─â de macedonean, de acolo de unde nici s─â cumperi un sclav harnic ╚Öi cinstit nu s-a v─âzut p├ón─â acumÔÇŁ.

C├ót oare s─â fie adev─âr ╚Öi c├ót─â denigrare plin─â de ur─â ╚Öi de team─â ├«n aceste m─ârturii ╚Öi ├«n ac╚Ťiuni precum respingerea urma╚Öilor lui Alexandru I de a mai participa la jocurile panelenice de la Olympia p├ón─â ├«n vremea lui Filip al II-lea? ├Än vreme ce Demostene nu contenea cu invectivele la adresa lui Filip, al╚Ťi mari intelectuali atenieni, precum nu mai pu╚Ťin iscusitul ├«n ale oratoriei Isocrate, ├«l pream─âreau, ba chiar ├«l rugau s─â ├«i uneasc─â pe greci ╚Öi, fiindu-le comandant suprem, s─â ├«i poarte la lupt─â ├«mpotriva per╚Öilor.

At├ót ├«n timpul lui Filip, c├ót ╚Öi pe vremea lui Archelaos, sumedenie de greci ilu╚Ötri se ├«nghesuiau la curtea macedonean─â pentru a ├«ncepe o nou─â via╚Ť─â ca cet─â╚Ťeni ai ora╚Öelor fondate de cei doi regi. Macedonenii ├«n╚Öi╚Öi depuneau ofrande zeilor ├«n sanctuarele de pe cuprinsul Eladei ca ├«n cele din propria ╚Ťar─â, ├«nchinate acelora╚Öi divinit─â╚Ťi grece╚Öti: Zeus, Herakles, Dionysos, Asklepios, Artemis, Apollo. Respin╚Öi din cauze politice de la jocurile de la Olympia, ├«╚Öi organizaser─â propriile lor jocuri olimpice la Dion.

coloane Olympia jpg jpeg

Coloanele ionice ale Filipeionului de la Olympia, ridicat de Filip al II-lea pentru a celebra victoria de la Cheroneea. Cl─âdirea circular─â ad─âpostea statuile lui Filip ┼či ale familiei sale, decorate cu filde┼č ┼či aur, precum cele ale zeilor.

Chiar dac─â statul nu era condus de magistra╚Ťii cet─â╚Ťilor din Macedonia, ci de rege, aceste comunit─â╚Ťi erau organizate dup─â toate principiile unor cet─â╚Ťi elenice. Monarhia, hulit─â de greci drept despotic─â, ├«n fapt era limitat─â ├«n Macedonia at├ót de o adunare a cet─â╚Ťenilor ce judeca unele pricini ╚Öi confirma succesorul la tron, precum ╚Öi de drepturile fiec─ârui macedonean de a fi primit ├«n audien╚Ť─â de rege, de a vorbi liber, de a vorbi ca egal al regelui ├«n adunare ╚Öi altele.

O anecdot─â relatat─â de Plutarh spune c─â o b─âtr├ón─â s─ârac─â ├«i cerea insistent lui Filip al II-lea s─â ├«i asculte p─âsul, dar el o evita zic├óndu-i c─â nu are timp, fiind rege. B─âtr├óna ├«i r─âspunse ÔÇ×Atunci renun╚Ť─â la a mai fi rege!ÔÇŁ, iar Filip nu doar c─â o primi pe b─âtr├ón─â, ci petrecu c├óteva zile rezolv├ónd pricinile tuturor celorlal╚Ťi macedoneni.

Monarhia macedonean─â, departe de a fi o institu╚Ťie similar─â celei persane, pare mai degrab─â o evolu╚Ťie original─â a acelor

at├ót de r─âsp├óndi╚Ťi ╚Öi ├«n restul Eladei ├«n epoca ├«ntunecat─â, ├«nl─âtura╚Ťi ├«ns─â treptat odat─â cu consolidarea

-ului. ├Än plus, a╚Öa cum arat─â inscrip╚Ťiile descoperite ├«n ultimii ani, nici graiul macedonenilor nu era o limb─â str─âin─â, ci doar un dialect elenic cu o evolu╚Ťie particular─â. 

Acest fragment face parte din articolul ÔÇ×Macedonenii ├«nainte de Alexandru cel Mare.  Barbarii care au supus Elada sau cei mai str─âluci╚Ťi r─âzboinici greci?ÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 238 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 15 noiembrie - 14 decembrie 2021, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

1 coperta H 238 jpg jpeg

FOTO: GETTY IMAGES