Ateneul Român  Povestea unui edificiu simbol jpeg

Ateneul Român. Povestea unui edificiu simbol

­čôü Istorie Urban─â
Autor: Nicolae Noica

ÔÇ×Rom├ónii f─âr─â ╚Ötiin╚Ť─â, litere ╚Öi art─â nu pot merge ├«nainte, pentru c─â ├«n timpul ├«n care tr─âim numai popoarele luminate pot aspira ╚Öi ajunge la adev─ârata m─ârireÔÇŁ. ├Än jurul acestei idei au ├«n╚Ťeles s─â se grupeze c├ó╚Ťiva rom├óni adev─âra╚Ťi ÔÇô Nicolae Kretzulescu, Constantin Esarcu, Petre S. Aurelian, V.A. Urechia ÔÇô care doreau binele ╚Öi prosperitatea ╚Ť─ârii. Ini╚Ťiativei lor se datoreaz─â ├«nfiin╚Ťarea ├«n anul 1865, acum 150 de ani, a Societ─â╚Ťii ÔÇ×Ateneul Rom├ónÔÇŁ. O adev─ârat─â institu╚Ťie de cultur─â, care, prin conferin╚Ťele sale, a ├«nsemnat, de fapt, ÔÇ×├«nceputul dialogului pe care intelectualitatea rom├ón─â l-a ├«ntre╚Ťinut cu publiculÔÇŁ.

Dar marea lor dorin╚Ť─â a fost s─â aib─â o cas─â proprie.

├Ämplinirea acestui g├ónd s-a putut realiza din punct de vedere financiar ├«n momentul ├«n care omul de cultur─â Scarlat Rosetti a donat pentru construirea Ateneului suma de 200 de mii de lei-aur;proiectul a ├«nceput s─â prind─â contur la 26 octombrie 1886, c├ónd, ├«n prezen╚Ťa Regelui Carol I ╚Öi a membrilor fondatori ai societ─â╚Ťii, s-a pus piatra de temelie a Ateneului Rom├ón.

Toat─â lumea ╚Ötie ast─âzi c─â Ateneul s-a n─âscut din ini╚Ťiativa unor rom├óni de suflet ajuta╚Ťi de generozitatea publicului ╚Öi c─â autorul proiectului este arhitectul francez Albert Gal├ęron. Pu╚Ťini ╚Ötiu ├«ns─â cum a fost lansat─â aceast─â frumoas─â chemare:ÔÇ×Da╚Ťi un leu pentru Ateneu!ÔÇŁ ╚śi mai pu╚Ťini ╚Ötiu c─â la stabilirea concep╚Ťiei tehnico-func╚Ťionale ╚Öi estetice a acestei monumentale construc╚Ťii un aport semnificativ revine unor personalit─â╚Ťi ale arhitecturii ╚Öi ingineriei rom├óne╚Öti ╚Öi c─â edificiul a fost ridicat ├«n mai pu╚Ťin de 16 luni, gra╚Ťie unei serioase preg─âtiri tehnice ╚Öi organizatorice a speciali╚Ötilor no╚Ötri.

1 constantin esarcu jpg jpeg

├Änfiin╚Ťat─â ├«n anul 1865, din ini╚Ťiativa lui Constantin Esarcu (foto dreapta), Societatea ÔÇ×Ateneul Rom├ónÔÇŁ se impune ca o permanen╚Ť─â ├«n via╚Ťa cultural─â a ╚Ť─ârii. Perspectiva unui local propriu al Ateneului se deschide ├«ns─â abia o dat─â cu prima dona╚Ťie f─âcut─â de Scarlat Rosetti ÔÇ×pentru facerea ├«ntru aceast─â capital─â a unei biblioteci publiceÔÇŁ, suger├óndu-se concuren╚Ťilor s─â se orienteze ├«n planurile lor dup─â modelul noului Palat al Bibliotecii Imperiale din Paris. Formalit─â╚Ťile acestea au prelungit ├«nceperea construc╚Ťiei ÔÇô ┼či, dup─â ├«ncetarea din via╚Ť─â a lui Scarlat Rosetti, suma disponibil─â (200.000 lei-aur) nu era suficient─â pentru realizarea unui local ├«n condi╚Ťiile pe care le g├óndise C. Esarcu, care dorea ca ÔÇ×edificiul destinat Artei ╚Öi ╚śtiin╚Ťei s─â fie monumentalÔÇŁ. Astfel, pentru ob╚Ťinerea unor fonduri suplimentare de 500.000 lei se organizeaz─â o loterie public─â, autorizat─â de guvern prin decizia 5859/30 aprilie 1885. ├Än Nota nr. 487/16 octombrie 1885 a lui C. Esarcu, prezentat─â membrilor biroului Ateneului, se ar─âta:ÔÇ×╚Üara ├«ntreag─â ├«ntr-adev─âr, r─âspunde cu simpatie la apelul ce am f─âcut de a se asocia cu noi pentru o oper─â eminamente na╚Ťional─â ╚Öi particip─â cu o bun─âvoin╚Ť─â neobi╚Önuit─â la loteria ce am organizat ├«n vederea ├«ndeplinirii acestui scopÔÇŁ.

Construcţia, pe temeliile unui viitor manej

├Äntr-adev─âr, ÔÇ×Gazeta Buz─âuluiÔÇŁ de joi, 12 decembrie 1885, face apel ÔÇ×la to╚Ťi aceia care doresc progresul ╚Ötiin╚Ťei ╚Öi al literelor, la to╚Ťi aceia care iubesc ├«ntinderea luminei ├«n aceast─â ╚Ťar─â... s─â formeze un comitet, care s─â str├óng─â un fond care s─â-l trimit─â Comitetului Ateneului ╚Öi a mai avea ╚Öi sarcina de a vinde oarecare bilete ale loteriei AteneuluiÔÇŁ. Mai mult, la Teatrul Na╚Ťional se organizeaz─â un bal ├«n seara de 30 noiembrie 1885, ├«n urma c─âruia se cump─âr─â 12.300 bilete a un leu. Tot atunci e lansat─â ┼či chemarea care a f─âcut istorie:ÔÇ×Da┼úi un leu pentru AteneuÔÇŁ. 

Tragerea loteriei a avut loc la 22 mai 1886 ├«n Gr─âdina Ci╚Ömigiu, lozul cel mare, ├«n valoare de 75.000 lei, fiind semnat de Nicolae Kretzulescu ╚Öi Constantin Esarcu ├«n┼či┼či. Imediat ce a dispus de fonduri, Societatea ÔÇ×Ateneul Rom├ónÔÇŁ cump─âr─â, prin Conven╚Ťia din 21 iunie 1886, de la Societatea Ecvestr─â Rom├ón─â, locul din str. Episcopiei 6, ÔÇ×precum ╚Öi materialul de c─âr─âmid─â aflat ├«n temeliile sale ╚Öi sc├óndurile de ├«mprejmuire a luiÔÇŁ. Pe aceste temelii, ÔÇ×preg─âtite pentru un circ cu manegiu de caiÔÇŁ ÔÇô arat─â chiar arhitectul francez Gal├ęron ÔÇô ÔÇ×a fost ├«n─âl╚Ťat Palatul Ateneului Rom├ónÔÇŁ.

2 loteria 01 f 2 jpg jpeg
Afi┼č de promovare a ÔÇ×Loteriei AtheneuluiÔÇŁ

Afi┼č de promovare a ÔÇ×Loteriei AtheneuluiÔÇŁ

O comisie de expertiz─â rom├ón─â evalueaz─â proiectul lui Gal├ęron

Dup─â ce problema fondurilor ╚Öi a locului a fost rezolvat─â, comisia pentru executarea localului, spre a urgenta lucr─ârile, a re╚Ťinut anteproiectul prezentat de arhitectul francez Albert Gal├ęron. Pe acesta ├«l supune ├«ns─â expertizei unei comisii formate din nume de rezonan╚Ť─â ale vie╚Ťii noastre tehnice la acea dat─â:arhitectul-inginer Alexandru Or─âscu(1817-1894), primul director al ╚ścolii de conductori de poduri ╚Öi ╚Öosele (1851), primul director al Direc╚Ťiei Lucr─ârilor Publice (1860), primul pre╚Öedinte al Societ─â╚Ťii Arhitec╚Ťilor rom├óni (1891-1894), autorul localului vechii Universit─â╚Ťi din Bucure╚Öti (1857-1869), al hotelului Bulevard;arhitectul-inginer Ion Mincu (1852-1912), personalitate de frunte a arhitecturii rom├óne╚Öti la r─âscrucea veacurilor XIX ╚Öi XX, fondatorul curentului cunoscut de speciali╚Öti sub denumirea de neorom├ónesc, militant activ pentru o arhitectur─â modern─â, inspirat─â din tradi╚Ťiile rom├óne╚Öti, autor al Casei Lahovary, ÔÇ×BufetulÔÇŁ din ╚śos. Kiseleff, ╚ścoala Central─â de fete (1890-1894);arhitectul-inginer I.N. Socoloescu(1856-1924), unul dintre fondatorii ╚ścolii superioare de arhitectur─â din Bucure╚Öti (1892), redactor-╚Öef (1890-1894) al primei reviste rom├óne╚Öti de specialitate, ÔÇ×Analele de Arhitectur─âÔÇŁ, autor al fostului Palat de Justi╚Ťie din Craiova (1890), azi Universitate, Casa Ionescu Gion din Bucure╚Öti (1891), prim─âriile din Pite╚Öti ╚Öi C─âl─âra╚Öi etc.;inginerul-arhitect Grigore Cerkez (1850-1927), profesor la ╚ścoala de poduri ╚Öi ╚Öosele ╚Öi la ╚ścoala superioar─â de arhitectur─â, autor al Casei Dissescu (azi Institutul de Istoria Artei), al Institutului de arhitectur─â din Bucure╚Öti, autor al primei restaur─âri moderne a unui monument istoric, Biserica Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de Arge╚Ö (1912);╚Öi inginerul N. Cucu Starostescu (1851-1912), inginer-╚Öef al Municipalit─â╚Ťii ora╚Öului Bucure╚Öti la sf├ór╚Öitul veacului trecut, director al Societ─â╚Ťii Rom├óne de Construc╚Ťii ╚Öi Lucr─âri Publice, autor al proiectului uzinelor Groz─âve╚Öti, podului de pe Arge╚Ö la Cop─âceni.

ÔÇ×Lumina s─â vie dinspre NordÔÇŁ

Raportul prezentat de comisia mai sus amintit─â sublinia, la 16 mai 1886, c─â a avut ├«n vedere la cercetarea ce a f─âcut anteproiectului ÔÇ×s─â nu neglijeze nimic pentru a se asigura at├ót buna organizare a deosebitelor servicii, c├ót ╚Öi toate garan╚Ťiile de confort, ╚Öi mai cu deosebire de siguran╚Ť─â indispensabil─â oric─ârui edificiu destinat a con╚Ťine nu numai o mare aglomera╚Ťiune de persoane, dar ╚Öi ├«nsemnate colec╚Ťiuni de bog─â╚Ťii literare sau artisticeÔÇŁ. Se studiase, de asemenea, ÔÇ×prevenirea oric─ârui incendiu sau chipul de a-i nimici efecteleÔÇť, insist├ónd ÔÇ×s─â i se dea [construc┼úiei] toat─â soliditatea cuvenit─â ╚Öi s─â i se imprime ├«n cele mai mici detalii un caracter ├«nalt de seriozitate, justi╚Ťie ╚Öi ra╚ŤiuneÔÇŁ. 

3 schite galleron 3 jpg jpeg
Faţada Ateneului Român. Schiţă a arhitectului Albert Galleron (1886)

Faţada Ateneului Român. Schiţă a arhitectului Albert Galleron (1886)

S─â re╚Ťinem c├óteva dintre observa╚Ťiile ╚Öi recomand─ârile f─âcute. Astfel, analiz├óndu-se ÔÇ×partea constructibil─â a edificiuluiÔÇŁ se subliniaz─â lipsa calculelor care s─â poat─â justifica dac─â ÔÇ×grosimea actual─â a zidurilor de temelie ar putea s─â suporte f─âr─â pericol greutatea construc╚Ťiilor viitoare ÔÇť ╚Öi dac─â dimensiunile zidurilor prev─âzute a sus╚Ťine cupola ÔÇ×sunt destul de puternice pentru a rezista greut─â╚Ťii acesteia ╚Öi ├«mpingerile lateraleÔÇŁ. Pentru realizarea ├«nc─âperilor bibliotecii destinate s─â ad─âposteasc─â ÔÇ×c─âr╚Ťi de valoare, manuscrise pre╚Ťioase etc.ÔÇŁ se ar─âta c─â ÔÇ×va trebui ca prin alegerea materialelor ce au s─â intre ├«n construc╚ŤieÔÇŁ, acestea s─â fie ap─ârate ÔÇ×├«n contra incendiilorÔÇŁ. ├Än ceea ce prive╚Öte luminatul la bibliotec─â ╚Öi muzeu, acesta se recomand─â a se face natural, iar la muzeu se cerea ca ÔÇ×lumina s─â vie dinspre nord pentru a feri obiectele expuse de reflexurile de lumin─â, foarte v─ât─âm─âtoare pentru tablouri cu deosebireÔÇŁ.

Aplicarea plafonului s─âlii de spectacol imediat sub acoperi╚Öul cupolei, conform anteproiectului, este considerat─â ÔÇ×gre╚Öit─âÔÇŁ. De aceea, se cere ÔÇ×a se reserve o arecare distan╚Ť─â ├«ntre plafon ╚Öi acoperi╚ÖuÔÇŁ ÔÇô spa┼úiul ar fi fost necesar pentru ÔÇ×inspectareaÔÇŁ la anumit interval a ╚Öarpantei acoperi╚Öului, pentru unele repara╚Ťii par╚Ťiale ale plafonului, c├ót ╚Öi pentru instalarea diferitelor aparate ce servesc la luminarea s─âlii de spectacol. 

Prin analiza f─âcut─â, comisia a ajuns la o serie de concluzii ce au impus schimb─âri radicale ├«n anteproiect. Acestea sunt cele care, ├«n final, au condus la realizarea unui edificiu func╚Ťional, estetic ╚Öi cu un grad de durabilitate ╚Öi siguran╚Ť─â remarcabil, lucru din plin confirmat de implacabilul arbitru ce este timpul cu vicisitudinile sale.

Lucr─ârile de ro┼ču, date spre execu┼úie antreprenorului Dobre Nicolau

F─âr─â ├«ndoial─â, exist─â o sum─â de date tehnice cuprinse ├«n documentele cercetate, care sus╚Ťin aceast─â nou─â perspectiv─â. Fapt este c─â, la 24 mai 1886, arhitectul Galleron se angajeaz─â a-╚Öi reface proiectul pe baza recomand─ârilor ├«naintate de comisia de expertiz─â rom├ón─â.

Pentru nu a mai ├«nt├órzia lucr─ârile, comisia pentru executarea palatului se ├«ntrune╚Öte la 20 iunie 1886 ┼či decide:numirea arhitectului C. B─âicoianu ca architect diriginte;darea ├«n licita╚Ťie numai a construc╚Ťiei de ro╚Öu, la care sunt invita╚Ťi:Societatea de Construc╚Ťii, ing. Cu╚Ťarida ╚Öi ing. C. Ol─ânescu, arh. I. Socolescu ╚Öi Dobre Nicolau. Mai departe, lucr─ârile de ro╚Öu au fost date spre execu╚Ťie antreprenorului Dobre Nicolau, din Bucure╚Öti, str. ╚śtirbei Vod─â 116, ce ofertase ÔÇ×cu un sc─âz─âm├ónt de 5 lei la sut─â sub devizÔÇť. Cu acesta, se ├«ncheie contract la 1 iulie 1886, iar ├«n contractul ├«ncheiat se preciza c─â antreprenorul are obligatia de a ÔÇ×conduce lucr─ârile cu cea mai mare activitateÔÇť pentru a le termina la termenul stabilit.

4 1886 autorizatie de constructie pe strada franklin ateneu jpg jpeg
Autorizaţia de construcţie a clădirii Ateneului

Autorizaţia de construcţie a clădirii Ateneului

├Än privin╚Ťa materialelor, se specifica sarcina serviciului de arhitectur─â al Ateneului Rom├ón de a pune la dispozi╚Ťia constructorului ÔÇ×toat─â pietr─âria ce va trebui ca s─â se a╚Öeze de-odat─â cu ridicarea zid─âriilor pe unde va cere trebuin╚Ť─â, toate grinzile de fer cu lungimile esacte dup─â locuri, toate coloanele de font─â sau fier ╚Öi orice va trebui ├«n construc╚Ťie afar─â de cele prev─âzute ├«n seria de pre╚Ťuri care a servit la licita╚Ťie, se va da la timp asemenea ╚Öi ├«nvelitoareaÔÇť. Ca anex─â la contract g─âsim ╚Öi seria de pre╚Ťuri pe baza c─âreia antreprenorul Dobre Nicolau se angaja, la 27 iunie 1886, s─â execute lucr─ârile.

Piatra de temelie, la 26 octombrie 1886

Pentru a se putea da start lucr─ârilor, la 1 septembrie 1886 Albert Gal├ęron prezint─â o parte din complet─ârile solicitate ╚Öi un memoriu ├«n care arat─â c─â ÔÇ×pentru a conserva la edificiu un aspect monumental se aplic─â adesea ╚Öi cu mare succes sistemele de a ├«ntrebuin╚Ťa osatura metalic─â pe zid─ârieÔÇť, subliniind mai departe c─â ÔÇ×aceast─â osatur─â constituie un ansamblu foarte solid ╚Öi indicat ├«n particular ╚Ť─ârilor supuse la cutremure de p─âm├óntÔÇť. Prim─âria ora╚Öului Bucure╚Öti elibereaz─â autoriza╚Ťia de construc╚Ťie nr. 140 din octombrie 1886 ┼či, la 26 octombrie 1886, ora 2 dup─â-amiaz─â, se pune piatra fundamental─â a Palatului Ateneului. 

Cl─âdirea Ateneului s-a realizat ├«n dou─â etape. ├Än prima, situat─â ├«ntre 1886-1889, s-a zidit cl─âdirea propriu-zis─â, corpul principal, deasupra c─âreia s-a ridicat cupola. ├Än cea de-a dou─â etap─â, 1893-1897, s-a ad─âugat o anex─â lipit─â ├«n spatele edificiului. De╚Öi este bine cunoscut─â ├«mp─âr╚Ťirea interioar─â, reamintim c─â, prin patru ÔÇ×sc─âri ├«ncol─âciteÔÇť, se ajunge la Sala mare de conferin╚Ťe ╚Öi concerte, ÔÇ×├«nc─âperea de c─âpetenie a edificiuluiÔÇť, cu un diametru de 28, 5 m ╚Öi ├«n─âl╚Ťime de 16m. 

Alexandru Odobescu, ├«nc├óntat de ÔÇ×m─âiastra urzeal─âÔÇŁ a acoperi╚Öului

Sala are deasupra un plafon, suspendat prin intermediul unor tiran╚Ťi (bare de o╚Ťel) de ╚Öarpanta metalic─â a cupolei. ╚śarpanta acestei cupole, remarcabil─â prin form─â ╚Öi simplicitatea construc╚Ťiei, precum ╚Öi prin elegan╚Ťa ╚Öi u╚Öurin╚Ťa sa, este executat─â din o╚Ťel moale. Ea este alc─âtuit─â din 20 c─âpriori dispu╚Öi radial, inel de ├«nchidere central ╚Öi inele de ÔÇ×├«ncingereÔÇť. C─âpriorii sunt alc─âtui╚Ťi dintr-o inim─â de tabl─â ╚Öi dou─â cornier, form├ónd o sec╚Ťiune T. Ei se reazem─â la partea superioar─â pe inelul de ├«nchidere ╚Öi la cea inferioar─â pe zid. Diametrul interior al cupolei este de 29, 16 m, iar ├«n─âl╚Ťimea de 13 metri. Greutatea ╚Öarpantei, ├«mpreun─â cu cadrele ferestrelor, este de 42.000 kg, ceea ce ├«nseamn─â 63kg/m2 suprafa╚Ť─â de ├«nvelit.

Proiectul ╚Öi construc╚Ťia au fost f─âcute de firma Beuchelt din Grunberg, specializat─â ├«n poduri ╚Öi construc╚Ťii metalice, cu care se ├«ncheie un contract la 9 februarie 1887. Contractul prevedea la punctul 11 c─â ÔÇ×firma va r─âspunde de furnitur─â timp de 2 ani de la recep╚Ťiea provizorieÔÇť.

Inginerul proiectant a fost I. Schwalbach. Deoarece s-a presupus c─â tencuiala, ├«mpreun─â cu decora╚Ťia plafonului ar putea s─â crape prin dilata╚Ťia acestor bare (tiran╚Ťi), s-a efectuat un calcul (la 1886!) ╚Ťin├ónd cont de influen╚Ťa temperaturii asupra deforma╚Ťiilor ╚Öi eforturilor produse ├«n aceste bare, concluziile fiind confirmate ulterior de realitate. Confec╚Ťia metalic─â a cupolei sose╚Öte ├«n ╚Ťar─â ├«n a doua jum─âtate a lunii mai. Montajul cupolei ├«ncepe ├«n iunie 1887 ╚Öi se termin─â ├«n luna noiembrie.

Despre acest montaj se exprim─â foarte plastic Alexandru Odobescu ├«n anul 1888, la 14 februarie:ÔÇ×Acoperi╚Öurile au fost ├«ncheiate numai din fier ╚Öi din zinc si foarte nimerit s-au potrivit ├«n m─âiastra lor urseal─â ca s─â rabde ╚Öi gerul iernii ╚Öi ar╚Öi╚Ťa verii, c─âci ÔÇô fie spus ÔÇô junele arhitect dirigente mi-a comunicat curioasa informa╚Ťie c─â ├«ntre cele 30 de grade de c─âldur─â din iulie trecut, c├ónd s-a a╚Öezat ├«nvelitoarea domului, ╚Öi cele 28 de grade sub zero de acum vreo lun─â, adic─â ├«n nemaipomenita la noi preumblare a mercurului termometric pe un spa╚Ťiu de 58 de grade, fier─âria Ateneului s-a dilatat numai cu 12 cmÔÇŁ. 

Cupola central─â, acoperit─â cu zinc, se termin─â cu un coronament ornamental din care r─âsare tripodul, care aminte╚Öte de o capodoper─â a arhitecturii grece╚Öti ÔÇô monumentul choragic al lui Lysicrat (denumit ╚Öi ÔÇ×felinarul lui DemosteneÔÇŁ), simboliz├ónd premiul ce se acorda ├«nving─âtorilor eleni din luptele poetice, de oratorie ╚Öi artistice.

 wy5v3340 jpg jpeg
Rotonda Ateneului român, amintind de interioarele bisericilor antice

Rotonda Ateneului român, amintind de interioarele bisericilor antice

 wy5v3406 jpg jpeg
Cupola bogat împodobită a sălii mari a Ateneului

Cupola bogat împodobită a sălii mari a Ateneului

Storck, autorul sc─ârilor monumentale

Pentru lucr─ârile de finisaje exterioare ╚Öi interioare s-au folosit materiale de cea mai bun─â calitate, iar execu╚Ťia a fost ├«ncredin╚Ťat─â unor me╚Öteri ╚Öi arti╚Öti pricepu╚Ťi. S─â re╚Ťinem doar c─â execu╚Ťia celor patru sc─âri de marmur─â de Carrara a fost contractat─â cu sculptorul C. Storck, c─âruia i s-a cerut, totu╚Öi, ca ├«nainte de ├«nceperea lucr─ârilor s─â depun─â ÔÇ×o mic─â prob─â de scar─â lucrat─â gataÔÇŁ.

Lucr─ârile de stuc pentru imita╚Ťia marmurei la coloanele rotondei centrale sunt opera fra╚Ťilor Axerio din Sl─ânic Prahova (ce aveau ╚Öi o reputat─â fabric─â de ipsos), pentru care li s-a conferit medalia Crucea de cavaler.

Lucrările au fost executate într-un ritm foarte alert, astfel că, la 10 noiembrie 1887, erau terminate lucrările de zidărie, acoperiș, tencuieli, închideri laterale, tâmplărie ferestre, geamuri, lucrări ce se ridicau la valoarea de 513.797, 52 de lei.

Inaugurarea

La 14 februarie 1888, ora 8:30 seara, ciclul de conferin╚Ťe anuale s-a deschis ├«n noul local, ├«ntr-o sal─â mic─â de la parter, c─âci sala cea mare nu era ├«nc─â terminat─â ├«n interior. Construc╚Ťia se va finaliza ├«n anul 1889.

Cu acel prilej, ca un gest de recuno╚Ötin╚Ť─â pentru cel care ╚Öi-a pus priceperea ╚Öi sufletul ├«n realizarea acestui edificiu, la 26 martie 1889 a fost realizat un ÔÇ×Act de mul╚ŤumireÔÇŁ pentru Constantin Esarcu, semnat de Regele Carol I ╚Öi de to╚Ťi membrii fondatori ai Societ─â╚Ťii ÔÇ×Ateneul Rom├ónÔÇŁ. Acest document s-a ├«nscris pe dou─â pl─âci de marmur─â (2, 75*3m) fixate ├«n rotonda Ateneului, spre aducere aminte. 

├Än furia sa de a distruge tot trecutul ╚Ť─ârii, regimul comunist le-a ├«nl─âturat brutal ├«n anii 1950. Ast─âzi, dup─â 65 de ani, am avut ╚Öansa s─â le descoperim ├«ntr-un subsol al Ateneului, ├«n bun─â parte deteriorate. Sper─âm la un act de dreptate, de repunere pe locul lor, ├«n m─âsura posibilit─â╚Ťii de restaurare.