Apocalipsa bisericilor fortificate s─âse┼čti este de neoprit jpeg

Apocalipsa bisericilor fortificate s─âse┼čti este de neoprit

Patrimoniul cultural rom├ónesc de┼úine o componet─â multi-cultural─â deosebit de valoroas─â. Pe l├óng─â fondul cultural produs de popula┼úia rom├óneasc─â exist─â o multitudine de alte construc┼úii ┼či obiecte de patrimoniu produse de alte culturi, care nu fac altceva dec├ót s─â ├«mbog─âteasc─â frumuse┼úile pe care un turist le-ar putea vizita. O astfel de ÔÇ×ofert─âÔÇŁ, ├«n condi┼úiile unei normalit─â┼úi pe care noi fiind ├«n pielea turistului o putem vedea ├«n Occident, ar putea genera o surs─â de venit considerabil─â, iar ├«ntre┼úinerea acestor monumente ar fi o prioritate na┼úional─â.

Revenind la anormalit─â┼úiile cotidiene ┼či la absurdit─â┼úile rom├óne┼čti ├«n materie de valorificarea patrimoniului cultural, vom ├«ncerca s─â arunc─âm o privire c─âtre starea bisericilor evanghelice din Transilvania, construite de comunit─â┼úile s─âse┼čti. Am ales acest subiect ┼či pentru c─â la Ministrul Culturii]n dese r├ónduri politice UDMR, iar echitatea, ├«n maniera de inferen┼ú─â ┼či subfinan┼úarea, a fost aceea┼či ca sub un ministru de orice alt─â orientare politic─â.

Click aici pentru imagini

Splendide monumente, un real pericol pentru turi┼čti

Pentru a deschide acest capitol al monumentelor contruite de alte popula┼úii ┼či care ar putea fi folosite cu real succes ├«ntr-un plan turistic cultural, am ales patru biserici evanghelice din jude┼úul Mure┼č:Daia, Vulcan, Vii┼čoara ┼či Filitelnic. Toate sunt monumente de importan┼ú─â na┼úional─â incluse ├«n Lista Monumentelor Istorice la categoria A, toate necunoscute publicului, ├«ns─â grav degradate ┼či abandonate ├«n paragin─â.

Biserica evanghelic─â din satul Vulcan, comuna Apold, prezint─â, at├ót la exterior, c├ót ┼či la interior, fisuri care accentueaz─â riscul de pr─âbu┼čire a unor ziduri, precum ┼či numeroase por┼úiuni de tencuial─â desprinse. Totodat─â, acoperi┼čul este perforat ├«n mai multe locuri, prin care se produc infiltra┼úii ale apei pluviale. ├Äntruc├ót, ├«ncep├ónd cu anii '90, obiectivul a fost practic abandonat (├«n incinta acestuia nu se mai oficiaz─â serviciul religios), biserica a fost devalizat─â de-a lungul anilor prin sustragerea de c─âtre ho┼úi a icoanelor, a obiectelor de cult ┼či prin demontarea clopotelor bisericii ├«n vederea valorific─ârii materiei prime, alam─â.

Cite┼čte ┼či:DEMOLAREA ROM├éNIEI Casa Sofian, o ruin─â cu un proprietar de lux, folosit─â doar la fotografiile de nunt─â

EXCLUSIV Comorile patrimoniului ecleziastic ar─âdean, condamnate la pieire

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din satul Filitelnic, comuna B─âl─âu┼čeri, are structur─â de rezisten┼ú─â grav afectat─â de factorii naturali ┼či antropici, afl├óndu-se ├«n pragul pr─âbu┼čirii. Pe suprafe┼úe ├«ntinse lipse┼čte tavanul, l─âs├ónd s─â se ├«ntrevad─â ┼čarpanta de lemn ┼či acoperi┼čul, care la r├óndul lor sunt grav afectate. Mai mult de jum─âtate din ┼úigla acoperi┼čului a fost distrus─â, iar ┼čarpanta prezint─â instabilitate structural─â. Incinta fortificat─â ┼či pere┼úii exteriori ai bisericii au fost invada┼úi de vegeta┼úie abundent─â, care ├«ntre┼úine procesul de degradare.

Podeaua l─âca┼čului, confec┼úionat─â ini┼úial din sc├ónduri de lemn, a fost ├«nl─âturat─â, fiind ├«nlocuit─â ├«n prezent de resturi de ┼úigle sparte, c─âr─âmizi, moloz ┼či p─âm├ónt. Ferestrele ┼či u┼čile de acces au fost vandalizate, fapt care conduce la accelerarea ac┼úiunii factorilor naturali de degradare. La interior, nu se mai g─âsesc obiecte de cult ori piese de mobilier, acestea fiind furate ori devastate.

Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din satul Daia, comuna Apold, este format din biserica evanghelic─â, incinta fortificat─â ┼či turnul clopotni┼ú─â. Distrugerile sunt prezente la tot pasul. ╬ľidurile bisericii sunt deformate ┼či fisurate, iar din acoperi┼č lipsesc ┼úigle, fapt ce faciliteaz─â accesul apei pluviale ├«n interior. ╬Öncinta fortificat─â cuprinde segmente grav degradate, care necesit─â interven┼úii urgente pentru evitarea riscurilor de pr─âbu┼čire. Turnul clopotni┼ú─â (├«n care se mai g─âsesc clopotele ┼či mecanismul ceasului) este cel mai afectat de existen┼úa unor fisuri profunde ├«n zid─âria exterioar─â ┼či de o structur─â de rezisten┼ú─â degradat─â, fapt care a generat o ├«nclinare a edificiului.

Biserica evanghelic─â din localitatea Vii┼čoaraare contrafor┼úii afecta┼úi structural, c├ó┼úiva fiind desprin┼či de corpul bisericii, pun├ónd astfel ├«n pericol stabilitatea l─âca┼čului de cult.

Ferestrele sunt sparte, iar acoperi┼čul prezint─â orificii care faciliteaz─â infiltrarea apei pluviale ├«n interior ┼či ├«n structura construc┼úiei. Totodat─â, ├«n cursul anului 2010, au fost efectuate lucr─âri neautorizate de refacere par┼úial─â a zid─âriei ┼či tencuielii unor contrafor┼úi ┼či au fost ├«nlocuite ┼úiglele sparte.

CLICK AICI PENTRU IMAGINI

Am ├«ncercat s─â g─âsim c├óteva r─âspunsuri ┼či ceva speran┼úe la Direc┼úia Jude┼úean─â de Cultur─â ┼či Patrimoniu Na┼úional Mure┼č. Cu toat─â bun─âvoin┼úa ┼či amabilitatea domnul director Nicolae Baciut am descoperit mult mai multe probleme, iar r─âspunsul este c├ót se poate de crud, n─âruind orice g├ónd de mai bine:ÔÇ×Nu sunt bani!"

├Än plus, faptul c─â cei pu┼či s─â monitorizeze ┼či s─â controleze nici m─âcar nu sunt ├«ntreba┼úi de priorit─â┼úile ┼či urgen┼úele din zona pe care o administreaz─â, ne indic─â, ├«nc─â o dat─â, c─â aceste Direc┼úii de Cultur─â au fost create f─âr─â nicio putere.

Domnule director cum au ajuns aceste biserici evanghelice în starea asta de degradare?

Exist─â un motiv principal, lipsa fondurilor, ┼či dou─â cauze care explic─â de ce s-a ajuns la acest rezultat: o subfinan┼úare constant─â de mul┼úi ani venit─â de la nivel central ┼či, ├«n al doilea r├ónd, mic┼čorarea, p├ón─â la dispari┼úie ├«n unele locuri, ale comunit─â┼úile s─âse┼čti, cele care ar fi putut s─â le ├«ntre┼úin─â. Practic, cele patru biserici Daia, Vii┼čoara, Filitelnic ┼či Vulcan, sunt sub juristic┼úia celor de Sighi┼čoara. De acolo vine pastorul lor din c├ónd ├«n c├ónd ┼či mai sluje┼čte pentru pu┼úinii enoria┼či existen┼úi prin satele acestea. Noi, ca Direc┼úie Jude┼úean─â de Cultur─â ┼či Patrimoniu, nu dispunem de surse financiare ca s─â putem finan┼úa nici m─âcar de ├«ntre┼úinere curent─â. Din punct de vedere legal noi trebuie s─â monitoriz─âm starea lor ┼či s─â raport─âm, ceea ce ┼či facem, dar obliga┼úia de ├«ntre┼úinere a bisericilor revine, conform legii, proprietarilor (Cultul evanghelic).

Asta urma să vă întreb: cine este responsabil ?

Proprietarul ┼či numai proprietarul poate ini┼úia lucr─ârile de restaurare pentru c─â numai lui i se elibereaz─â certificat de urbanism pentru interven┼úie ┼či apoi autoriza┼úie de construc┼úie. Deci numai el poate ini┼úia astfel de lucr─âri sub rezerva c─â are cu ce le face, dar p├ón─â ┼či documenta┼úia cost─â. Pentru ceea ce trebuie s─â primeasc─â de la noi, de la Direc┼úia de Cultur─â, ┼či anume avizul este gratuit, dar realizarea dosarului, care e f─âcut─â de arhitec┼úi, cost─â sume importante. Sigur, teoretic, pentru situa┼úii de urgen┼ú─â se pot solicita finan┼ú─âri de la minister, dar, deocamdat─â, ├«n astfel de situa┼úii n-au fost alocate sume. P├ón─â ┼či mut─ârile institu┼úionale f─âcute ├«n timpul acestei guvern─âri, nu sunt de bun augur pentru aceste monumente. Astfel, Secretariatul de Stat pentru Culte a trecut ├«n direct ├«n subordinea Primului Ministru, deci interfa┼úa ├«ntre noi, ca Direc┼úie de Cultur─â ┼či biserici nu mai este Ministerul Culturii.

DSC00973 0 JPG jpeg

Deci instituţional lucrurile s-au complicat? Iar banii ar trebui să vină prin primul ministru?

Da, banii ar trebui s─â vin─â din fondul de rezerv─â, ├«n situa┼úii c├ónd exist─â acele fonduri. Sigur mai exist─â ┼či banii de Consiliul Jude┼úean, dar sume derizorii, 50-100 milioane de lei pe an. Cu sumele acestea nu te po┼úi apuca s─â faci restaur─âri. Pentru c─â trebuie s─â mergem s─â vedem starea lor, eu am fost ┼či le-am v─âzut pe toate ├«n prim─âvar─â ┼či sumele de care ar fi nevoie urgent─â sunt foarte mari. Le-am cerut primarilor ┼či preo┼úilor s─â ├«ncerce s─â atrag─â fonduri europene, s─â fac─â proiecte, dar sigur c─â nu pot s─â ├«i for┼úez mai mult, dec├ót s─â-i ├«ncurajez s─â fac─â astfel de demersuri. La c├ót de s─ârace sunt comunit─â┼úile ┼či la c├ót de pu┼úin─â popula┼úie s─âseasc─â mai este ├«n zon─â nici nu se poate poate pune problema de sanc┼úiuni financiare. Biserica din Deal, din Sighi┼čoara, care este cea mai important─â din zon─â, a fost finan┼úat─â de la buget, prin Ministerul Culturii ┼či Funda┼úia Messersmith, dar acesta este un caz aparte. Un alt caz fericit este biserica de la Sachiz, tot evanghelic─â, ┼či care este pe lista UNESCO. Aici au avut loc, ├«n ultimii trei ani, lucr─âri de restaure ┼či arat─â foarte bine. ├Äns─â celelalte, fiind mai mici ┼či ├«n opinia celor care distribuie banii mai pu┼úin importante, dec├ót cele care sunt deja integrate ├«n circuitul cultural n-au beneficiat de acela┼či tratament.

Ce a┼úi reu┼čit dumneavoastr─â, ca Direc┼úie de Cultur─â s─â face┼úi pentru aceste monumente ┼či ce o v─â propune┼úi pentru viitor?

Noi nu avem cum s─â sus┼úinem financiar monumentele istorice. De altfel nici nu exist─â alocate fonduri pentru acest capitol pentru c─â rolul nostru este de monitorizare ┼či control al cl─âdirilor de patrimoniu. Ceea ce noi facem mereu, inclusiv la nivelul Prefecturii, ├«ncerc─âm s─â ridic─âm problema legat─â de starea monumentelor istorice, nu doar a celor 4 biserici de care am vorbit, ci pentru toate 1017 momente aflate pe lista din 2010 ├«n jude┼úul nostru, ├«n toate discu┼úiile pe care le avem nu doar cu autorit─â┼úile locale, ci ┼či cu poten┼úiali sponsori. Mai exist─â un inconvenient: prioritatea ┼či urgen┼úele ├«n privin┼úa patrimoniului nu le stabilim noi. Noi, financiar, nu putem face nimic. ├Än rest ne-am dat concursul, am avut dezbateri, discu┼úii pe tema protec┼úiei monumentelor cu cei care sunt factorii direct implica┼úi. Problema e a banilor. Nu de sfaturi este nevoie, ci de bani. Totul se reduce la fonduri fiindc─â lucr─ârile trebuiesc f─âcute cu bani ori noi, de pild─â, pentru ac┼úiuni culturale, ├«ncep├ónd cu anul 2005, avem zero lei la buget. Prin dispozi┼úia doamnei Mona Musc─â, pentru c─â domnia sa era ministru, pentru ac┼úiuni ┼či proiecte culturale am avut ani la r├ónd zero lei. E dezastruos ┼či chiar scandalos, ca o institu┼úie central─â reprezentativ─â s─â nu poat─â da bani m─âcar pentru un afi┼č unui artist. Ar trebui g├óndite strategiile ┼či priorit─â┼úile astea. Spre exemplu, dac─â ar fi s─â mi se cear─â s─â spun care sunt priorit─â┼úile pentru jude┼úul Mure┼č, cred c─â pe l├óng─â bisericile evanghelice, mai afectate sunt cele ortodoxe pentru c─â sunt f─âcute din lemn, care este un material mai vulnerabil. Ideal e s─â fie pentru toate, din punctul meu de vedere, dar nu ┼čtiu ├«n care guvernare va fi posibil─â o astfel de strategie na┼úional─â a restaur─ârii monumentelor.

Nu credeţi că renovarea unor astfel de monumente ar putea furniza în viitor bani prin turismul cultural?

Absolut. Dar dac─â nu se aloc─â bani de la buget, ├«n mod coerent, pe o politic─â na┼úional─â, bazat─â pe priorit─â┼úi, nu cred c─â vor supravie┼úui prea multe monumente. Trebuie s─â ├«n┼úelegem c─â multe monumente sunt ├«n colaps, iar banii sunt pu┼úini ┼či ar trebui lucrat eficient. ├Äntr-adev─âr exist─â un Program Na┼úional de Restaurare prin care se ├«mpart banii, dar noi, care cunoa┼čtem monumentele, nici m─âcar nu suntem consulta┼úi ├«n stabilirea priorit─â┼úilor.

Speran┼úa c─â poate ├«ntr-o bun─â zi vom c─âl─âtori ├«n Rom├ónia urm├ónd un traseu cultural, precum Castelele de pe Valea Loarei sau cele bavareze, ├«n condi┼úiile ├«n care ne propunem doar s─â tr─âim ziua de m├óine, este una de┼čart─â. Pentru a c├ó┼čtiga din turismul cultural ar trebui ca modelul m─ân─âstirilor din nordul Moldovei s─â fie importat ┼či pentru aceste zone, iar atrac┼úiile de la Sighi┼čoara s─â se reg─âseasc─â m─âcar ├«n parte ┼či ├«n celelalte zone turistice, ├«ns─â cel mai important ar fi s─â uit─âm de "ce ├«mi iese mie acum" ┼či s─â investim ├«n trecut pentru un viitor ceva mai ├«mbel┼čugat.