Alegerile din iunie 1918: ┬źParlamentul Marghiloman┬╗  jpeg

Alegerile din iunie 1918: ┬źParlamentul Marghiloman┬╗

Dup─â e╚Öecul Guvernului Averescu (29 ianuarie-4 martie 1918), regele Ferdinand I a fost nevoit s─â-i ├«ncredin╚Ťeze formarea noului executiv lui Alexandru Marghiloman, om politic conservator ╚Öi filogerman convins, care putea beneficia ╚Öi de ├«ncrederea Puterilor Centrale. Una dintre m─âsurile luate de Guvernul Marghiloman (5 martie 1918 - 23 octombrie 1918) a fost organizarea alegerilor pentru formarea unui Parlament care s─â-i ofere un cadru legislativ adecvat pentru aplicarea m─âsurilor necesare pentru redresarea ╚Ť─ârii ╚Öi pentru ratificarea Tratatului de pace de la Bucure╚Öti, ├«ncheiat cu Puterile Centrale pe 7 mai 1918. 

Alexandru Marghiloman a preluat guvernarea Rom├óniei ├«ntr-un moment ├«n care Germania a declan╚Öat o ofensiv─â de mare amploare pe Frontul de Vest, ob╚Ťin├ónd c├óteva succese importante. ├Än aceste condi╚Ťii, Marghiloman era convins c─â Puterile Centrale vor c├ó╚Ötiga r─âzboiul, iar guvernarea sa va fi de lung─â durat─â ╚Öi va avea misiunea de a reconstrui Rom├ónia dup─â pierderea r─âzboiului. 

Proced├ónd la organizarea alegerilor dup─â ce i-a fost ├«ncredin╚Ťat─â guvernarea ╚Ť─ârii, Marghiloman urma o tradi╚Ťie antebelic─â, conform c─âreia Parlamentul era expresia Guvernului, nu invers, deoarece regele era cel care ├«ncredin╚Ťa puterea executiv─â, care consulta electoratul. 

Alegerile s-au desf─â╚Öurat ├«n perioada 1-10 iunie 1918 (19-29 mai stil vechi) ╚Öi au fost organizate pe baza legisla╚Ťiei antebelice, votul fiind cenzitar, pe colegii electorale ╚Öi pe liste de partid. Scrutinul a fost c├ó╚Ötigat categoric de Partidul Conservator, condus de Marghiloman, care a ob╚Ťinut 165 de locuri ├«n Adunarea Deputa╚Ťilor ╚Öi 108 ├«n Senat. ├Äns─â, aceste rezultate au fost ob╚Ťinute ├«n condi╚Ťiile ├«n care Partidul Na╚Ťional Liberal ╚Öi Partidul Conservator Democrat au boicotat alegerile. 

O situa╚Ťie aparte a fost ├«nregistrat─â la aceste alegeri ├«n cazul forma╚Ťiunii politice Liga Poporului, ├«nfiin╚Ťat─â la ├«nceputul lunii aprilie 1918 sub conducerea generalului Alexandru Averescu, care demisionase din armat─â. Liga Poporului nu a participat la alegeri, ├«ns─â Averescu ╚Öi-a depus candidatura ├«n mai multe circumscrip╚Ťii, fiind ales ├«n cinci dintre acestea. Acesta a fost primul semn al ascensiunii spectaculoase ├«n politic─â a lui Alexandru Averescu, care ├«n scurt timp va deveni cel mai popular politician din ╚Ťar─â. 


76586 l jpg jpeg

├Än ÔÇ×Parlamentul MarghilomanÔÇŁ, a╚Öa cum a fost el denumit ├«n epoc─â, ├«n afar─â de Alexandru Averescu (foto sus), opozi╚Ťia mai era format─â din c├ó╚Ťiva parlamentari. ├Än condi╚Ťiile ├«n care trupele germane ocupau ├«nc─â o bun─â parte a ╚Ť─ârii, autoritatea acestui Parlament a fost foarte sc─âzut─â. Noul Parlament ╚Öi-a deschis lucr─ârile la 17 iunie, cu mesajul regelui Ferdinand. Conform tradi╚Ťiei, mesajul era redactat de Guvern ╚Öi con╚Ťinea obiectivele viitoare guvern─âri. Documentul justifica ├«ncheierea p─âcii cu Puterile Centrale, aceast─â decizie fiind considerat─â esen╚Ťial─â pentru salvarea ╚Ť─ârii, deoarece prelungirea ÔÇ×rezisten╚Ťei armate ar fi adus sleirea p├ón─â la istovire a for╚Ťelor eiÔÇŁ. 

Mesajul regal afirma c─â ratificarea Tratatului de pace cu Puterile Centrale reprezenta o prioritate, de╚Öi acest tratat impunea sacrificii extrem de grele. Cele dou─â camere ale Parlamentului au ratificat Tratatul de pace pe 28 iunie (Adunarea Deputa╚Ťilor) ╚Öi 4 iulie (Senatul). ├Äns─â, ├«n ciuda unor presiuni foarte mari exercitate asupra sa, regele Ferdinand a refuzat ratificarea tratatului. 

O ac╚Ťiune neobi╚Önuit─â a acestui Parlament, ac╚Ťiune care a provocat controverse puternice ├«n epoc─â, a fost darea ├«n judecat─â a Guvernului liberal condus de Ion I. C. Br─âtianu. Acest guvern, ├«n func╚Ťie ├«n perioada 16 ianuarie 1914 ÔÇô 9 februarie 1918, a fost acuzat, printre altele, de preg─âtirea defectuoas─â a armatei pentru r─âzboi, ├«nc─âlcarea Constitu╚Ťiei prin permiterea accesului trupelor ruse pe teritoriul Rom├óniei, incendierea unor bunuri din avu╚Ťia public─â ╚Öi privat─â, cedarea c─âtre Rusia a flotei. Multe dintre aceste acuza╚Ťii erau ├«ntemeiate, ├«ns─â acest demers realizat la sugestia germanilor avea o conota╚Ťie politic─â evident─â. 

Bibliografie: 

Mihail E. Ionescu (coord), Rom├ónii ├«n ÔÇ×Marele R─âzboiÔÇŁ. Anul 1918, Editura Militar─â, 2019.