1945 1950: Paranoia arestării cărţilor jpeg

1945-1950: Paranoia arestării cărţilor

Iunie 1948. Ministerul Artelor ┼či Informa┼úiilor scoate de sub tipar bro┼čura Publica┼úii interzise p├ón─â la 1 mai 1948. De uz intern, volumul cuprinde toate titlurile de c─âr┼úi interzise dup─â 23 august 1944:8.000 de titluri, c─ârora urmau s─â se adauge, prin Suplimente publicate ├«n perioada urm─âtoare, ├«nc─â 2.000. E momentul de apogeu al unei campanii unice ├«n Istoria Rom├óniei:Cea de prigonire a Cuv├óntului scris. Debutul acestei campanii trebuie c─âutat ├«n m─âsurile luate dup─â 23 august 1944 de autorit─â┼úile rom├óne┼čti sub diktatul trupelor sovietice de ocupa┼úie pentru scoaterea din circula┼úie a numeroase publica┼úii periodice ┼či neperiodice pe motiv c─â au ├«n con┼úinutul lor idei fasciste sau d─âun─âtoare bunelor rela┼úii cu Na┼úiunile Unite (a se ├«n┼úelege URSS).

Monitorul Oficial (Partea I) nr. 102, din 4 mai 1945, apare ├«n paginile sale cu Decretul-Legenr. 364, dat la 2 mai 1945 de Regele Mihai (p├ón─â ├«n decembrie 1946, c├ónd ├«┼či va deschide lucr─ârile Parlamentul ales ├«n 19 noiembrie 1946, Legile vor fi emise sub form─â de Decret-Lege de Regele Mihai I) ÔÇ×pentru retragerea unor anumite publica┼úii periodice ┼či neperiodice, reproduceri grafice ┼či plastice, filme, discuri, medalii ┼či insigne metaliceÔÇť.Istoricii perioadei imediat postbelice ├«nscriu ├«n tabelele cronologice, drept date cruciale pentru evolu┼úia ┼ú─ârii c─âtre dictatura comunist─â, multe momente din anii 1944-1945:23 august 1944 (Lovitura de Stat), 6 martie 1945 (instalarea Guvernului dr. Petru Groza), 19 noiembrie 1946 (alegerile parlamentare fraudate), 30 decembrie 1947 (abdicarea Regelui). Nici unul nu s-a g├óndit s─â treac─â, drept moment capital ├«n procesul de instaurare a dictaturii comuniste, ziua de 4 mai 1945, c├ónd apare ├«n ÔÇ×Monitorul OficialÔÇť Decretul-Lege nr. 364. Titlul nu ne spune mare lucru despre con┼úinutul Documentului. Ne spune, ├«n schimb, ÔÇ×Expunerea de motiveÔÇť, cuprins─â ├«n ÔÇ×Raportul c─âtre RegeÔÇťal lui Petre Constantinescu-Ia┼či, ministrul Propagandei ├«n Guvernul Petru Groza. Decretul-Lege nr. 364 e justificat prin necesitatea de a da o reglementare juridic─â aplic─ârii ├«n practic─â a articolului 16 al Conven┼úiei de Armisti┼úiu.

az3b jpg jpeg

Publicat─â ├«n Monitorul Oficial (Partea I) nr. 219 din 22 septembrie 1944, Conven┼úia de Armisti┼úiu stipula prin Articolul 16:ÔÇ×Tip─ârirea, importul ┼či r─âsp├óndirea ├«n Rom├ónia a publica┼úiilor periodice ┼či neperiodice, prezentarea spectacolelor de teatru ┼či a filmelor, func┼úionarea sta┼úiunilor de TFF, po┼čt─â, telegraf ┼či telefon vor fi efectuate ├«n acord cu ├«naltul Comandament Aliat (Sovietic)ÔÇť.

Din punct de vedere strict juridic, Articolul 16 instituia pe teritoriul Rom├óniei cenzura militar─â specific─â unei perioade de beligeran┼ú─â. Rom├ónia, care ├«ntorsese armele, se afla ├«n plin r─âzboi ├«mpotriva Germaniei, al─âturi de Uniunea Sovietic─â. Era de a┼čteptat ca tip─ârirea ┼či punerea ├«n circula┼úie a publica┼úiilor ┼či c─âr┼úilor, precum ┼či desf─â┼čurarea spectacolelor de teatru ┼či a filmelor pe teritoriul Rom├óniei, s─â se fac─â ├«n acord cu ├«naltul Comandament sovietic.

O ┼čmecherie tipic ruseasc─â

├Än realitate ├«ns─â, dup─â cum ne arat─â documentele epocii, ├«naltul Comandament Militar Sovietic era cel care aplica cenzura pe teritoriul nostru, f─âr─â ca autorit─â┼úile rom├óne┼čti s─â aib─â un cuv├ónt de spus. Printr-o ┼čiretenie tipic ruseasc─â, m─âsurile treceau ca fiind luate de autorit─â┼úile rom├óne┼čti. A┼ča s-a ├«nt├ómplat ┼či cu interpretarea Articolului 16 al Conven┼úiei de Armisti┼úiu. Dat─â fiind suspiciunea stalinist─â fa┼ú─â de Cuv├óntul tip─ârit, articolul e interpretat nu numai ca temei pentru instituirea unei cenzuri stricte a tot ce se publica la momentul respectiv, dar ┼či ca o obliga┼úie de a scoate din libr─ârii, din edituri, din biblioteci ┼či din depozitele editurilor toate tip─âriturile suspectate c─â ar putea d─âuna ÔÇ×bunelor rela┼úii cu URSSÔÇť.

Decretul-Lege prevede, chiar din primul articol, ├«nfiin┼úarea, ÔÇ×pe l├óng─â Ministerul Propagandei, sub pre┼čedin┼úia ├«mputernicitului acesteiaÔÇť, a unei Comisii formate din delega┼úii:Comisiei Rom├óne pentru Aplicarea Armisti┼úiului, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Artelor, Societ─â┼úii Scriitorilor Rom├óni ┼či Academiei Rom├óne. Articolul 2 ├«ncredin┼úeaz─â Comisiei sarcina de a ÔÇ×├«ntocmi liste de toate publica┼úiile periodice ┼či neperiodice ap─ârute de la 1 ianuarie 1917 p├ón─â la 23 August 1944, cuprinz├ónd idei legionare, fasciste, hitleriste, ┼čoviniste, rasiste sau pasagii d─âun─âtoare bunelor rela┼úii ale Rom├óniei cu Na┼úiunile Unite. Listele acestor publica┼úii se vor publica ├«n Monitorul oficialÔÇť.De precizat c─â prin Na┼úiunile Unite, se ├«n┼úelegea, ┼či potrivit ÔÇ×Expunerii de motiveÔÇť, Uniunea Sovietic─â. Pentru a putea lucra, Comisia avea nevoie de material. Acesta urma s─â-i fie pus la dispozi┼úie printr-o procedur─â decis─â de articolul 3 al Legii:ÔÇ×Tipografii ┼či editorii din ├«ntreaga ┼úar─â sunt obliga┼úi ca, ├«n termen de dou─â luni de la publicarea prezentei legi, s─â ├«nainteze comisiunii lista tuturor publica┼úiunilor periodice ┼či neperiodice, tip─ârite sau editate de ei, ├«ncep├ónd de la 1 Ianuarie 1917 p├ón─â la ziua de 23 August 1944, pe care le au ├«n depozite sau puse ├«n v├ónzare, sub orice form─â.ÔÇťChestiunea scoaterii din circula┼úie a unor publica┼úii periodice ┼či neperiodice s-a pus cu mult ├«nainte de apari┼úia Decretului-

Lege nr. 364.

az2 jpg jpeg

ÔÇ×Monitorul OficialÔÇť(Partea I) nr. 68 din 23 martie 1945 public─â, ├«n partea dedicat─â Comisiei Rom├óne de aplicare a Conven┼úiei de Armisti┼úiu, Comunicatul Comisiei din 17 decembrie 1944 prin care ÔÇ×editurile, tipografiile, libr─âriile, pr─âv─âliile de orice fel, debitele, chio┼čcurile ┼či autorii ├«n editur─â proprieÔÇťaveau obliga┼úia s─â predea prefecturilor, ├«n termen de 15 zile, publica┼úiile ├«nscrise pe listele tip─ârite ├«n ÔÇ×Monitorul OficialÔÇť drept d─âun─âtoare bunelor rela┼úii cu Na┼úiunile Unite (a se ├«n┼úelege URSS). Bibliotecile publice trebuiau s─â le scoat─â din circuit ┼či s─â le depoziteze ├«n ├«nc─âperi speciale, interzise marelui public.

Comunicatul era ├«nso┼úit de 4 liste de publica┼úii. Decretul-Lege din 4 mai 1945 stabile┼čte cadrul legal pentru desf─â┼čurarea campaniei de epurare a c─âr┼úilor, a tip─âriturilor ├«n general, campanie care se va dovedi, prin momentele dramatice ulterioare, unic─â ├«n istoria Rom├óniei prin paranoia ├«mpotriva cuv├óntului scris. De┼či aparent Decretul-Lege reia m─âsurile deja decise de Comisia de Armisti┼úiu, ├«n realitate, sub pretextul cre─ârii unui cadru juridic organizat de desf─â┼čurare a epur─ârii, el confer─â campaniei dimensiuni noi:

1) L─ârge┼čte enorm num─ârul de publica┼úii suspecte prin desemnarea drept perioad─â de apari┼úie:1 ianuarie 1917-23 August 1944 ┼či prin introducerea unui nou criteriu:ÔÇ×idei ┼či pasagii legionare, fasciste, hitleriste, ┼čoviniste, rasisteÔÇť.

2) Pune pe seama autorit─â┼úilor rom├óne┼čti (a Regelui Mihai I, ├«ndeosebi) responsabilitatea campaniei de epurare a c─âr┼úilor, sco┼ú├ónd din joc Comisia de aplicare a Conven┼úiei de Armisti┼úiu ┼či, prin asta, URSS. Ca ┼či ├«n cazul desemn─ârii lui Petru Groza drept premier, ru┼čii ac┼úionau ┼čiret, prin intermediul autorit─â┼úilor rom├óne, pentru a nu fi acuza┼úi de americani ┼či englezi de amestec ├«n treburile interne ale Rom├óniei. Nu de alta, dar ne aflam abia ├«n 1945, c├ónd ru┼čii nu se sim┼úeau at├ót de tari ├«nc├ót s─â-i sfideze f─â┼úi┼č pe Alia┼úi.

3) Introduce, spre deosebire de Comunicatul Comisiei, sancţiuni severe (inclusiv cu închisoarea) împotriva celor care nu respectă prevederile Decretului.

4) Impune retragerea arbitrar─â din circula┼úie a unor tip─ârituri ├«nainte ca ele s─â fie desemnate de Comisia special instituit─â ┼či publicate ├«n ÔÇ×Monitorul OficialÔÇť.

Comisia ├«┼či ├«ncepe activitatea abia peste trei luni

Articolul 3 al Decretului-Lege prevedea un termen de dou─â luni pentru ca depozitarii de tip─ârituri s─â ├«nainteze listele. Din punct de vedere juridic, asta ├«nsemna c─â respectiva Comisie urma s─â-┼či ├«nceap─â activitatea cel mai devreme la 5 iulie 1945. ├Än realitate, Comisia debuteaz─â mult mai t├órziu. ┼×i anume, la 22 august 1945, c├ónd ÔÇ×Monitorul OficialÔÇť(Partea I) nr. 190 d─â publicit─â┼úii primele liste ├«ntocmite:nr. 9 ┼či nr. 10.

De ce numerele 9 ┼či 10 ┼či nu numerele 1 ┼či 2? Pentru c─â Decretul-Lege obliga Comisia ├«nc─â neconstituit─â s─â-┼či asume listele ├«ntocmite ┼či publicate de Comisia de Aplicare a Armisti┼úiului (de la num─ârul 1 la num─ârul 8), care-┼či va continua activitatea ┼či dup─â publicarea Decretului. Prin decizia Ministerului Propagandei, 1368/945, publicat─â ├«n ÔÇ×Monitorul OficialÔÇť (Partea I) nr. 183, din 14 august 1945, Comisiae alc─âtuit─â din:pre┼čedinte, George Iva┼čcu (director al Propagandei ├«n ministerul Propagandei);P.P. St─ânescu(secretar general al ministerului Educa┼úiei Na┼úionale), Panaitescu-Perpessicius(profesor secundar), Mihail Cruceanu(profesor secundar), to┼úi trei din partea Ministerului Educa┼úiei Na┼úionale, Pompiliu Constantinescu, Mihai Beniuc (din partea S.S.R.);Sebastian Popescu, referent titular (din partea Ministerului Afacerilor interne);Alexandru Paleologu, consilier (din partea Comisie Rom├óne pentru Aplicarea Armisti┼úiului);Traian Popovici prim bibliotecar, director (din partea Academiei Rom├óne);George C. Nicolescu, asistent universitar (din partea Ministerului Artelor) ┼či N.N. Vasiliu(consilier juridic ├«n Ministerul Propagandei).

Ulterior, prin Decizia nr. 2320 din 20 octombrie 1945 a Ministerului Propagandei, publicat─â ├«n ÔÇ×Monitorul OficialÔÇť (Partea I) nr. 244 din 25 octombrie 1945, ├«n locul lui Alexandru Paleologu e numit Mihai R─âdulescu. Conform art. 3 al Deciziei din 14 august 1945, pentru ÔÇ×activitatea special─â ┼či permanent─â depus─âÔÇť, membrii Comisiei primesc o indemniza┼úie lunar─â de 35.000 lei, ├«ncep├ónd de la 1 aprilie 1945;retroactiv cu trei luni, a┼čadar. Conceptul de ÔÇ×idei legionare, fasciste, hitleriste, ┼čoviniste, rasisteÔÇť, r─âm├óne ÔÇô s-o recunoa┼čtem ÔÇô destul de vag. Membrii Comisiei aveau ├«n fa┼ú─â o misiune deosebit de dificil─â, dac─â nu chiar imposibil─â. ├Äntre 1917 ┼či 1944 se publicaser─â ├«n Rom├ónia, desigur, ┼či texte strict propagandistice, ┼úin├ónd de gazet─âria legionar─â sau de gazet─âria de r─âzboi. Depistarea lor era simpl─â. Lucrurile se complicau ├«ns─â c├ónd venea vorba de texte literare, poezii, proz─â, eseu, ├«n care ideile erau desprinse de fiecare cititor dup─â cum ├«l ducea capul.

┼×i mai complicat─â devenea munca membrilor Comisiei pentru concretizarea sarcinii de a elimina din circuit publica┼úiile periodice ┼či neperiodice tip─ârite ├«ntre 1 ianuarie 1917-23 august 1944 care con┼úineau ÔÇ×idei ┼či pasagii d─âun─âtoare bunelor rela┼úii cu Na┼úiunile UniteÔÇť, cu URSS, adic─â. Din 1917 p├ón─â ├«n 1944, Rom├ónia s-a aflat ├«ntr-un conflict continuu cu Uniunea Sovietic─â ├«n cel pu┼úin dou─â puncte majore:

1) Chestiunea Basarabiei.

2) Dictatura bol┼čevic─â de la Moscova.

Ca ┼či ├«n cazul ÔÇ×R─âzboiului sf├óntÔÇť, timp de 27 de ani, ap─âruser─â ├«n Rom├ónia ┼či c─âr┼úi, bro┼čuri, filme, afi┼če de propagand─â politic─â indiscutabil─â. Ap─âruser─â ├«ns─â ┼či multe crea┼úii literare, artistice, eseistice, ┼čtiin┼úifice, de o deosebit─â valoare, ├«n care fuseser─â abordate la cel mai ├«nalt nivel intelectual teze ┼či concepte despre istoria rela┼úiilor rom├óno-ruse, apartenen┼úa Basarabiei la Rom├ónia, pericolul ├«ntruchipat de imperialismul bol┼čevic, crimele comise de Stalin. O m├ón─â de oameni erau chema┼úi astfel s─â tran┼čeze ├«ntr-o chestiune complicat─â chiar pentru o posteritate de un secol. Cum deosebeai inten┼úia propagandistic─â ┼či sinceritatea de creator ├«n cazul unui text isc─âlit de un mare literat rom├ón despre Basarabia?

Furibunda campanie de pres─â

Dar nu numai at├ót. Mult mai grav, asemenea Comisiei de Aplicare a Armisti┼úiului, Comisia prev─âzut─â de Decretul-Lege urma s─â lucreze sub inimaginabila presiune a unui fapt ┼úin├ónd de contextul istoric:Folosirea campaniei zise ┼či de dezintoxicare sau de lichidare a ideologiei de Dreapta ├«n b─ât─âlia pentru Putere angajat─â ├«ntre Blocul condus de Partidul Comunist, pe de o parte, ┼či Blocul forma┼úiunilor din Opozi┼úie (PN┼ó ┼či PNL), pe de alta. Sub acest semn, ca ┼či ├«n cazul epur─ârii presei ┼či aparatului de stat, fiecare parte, denun┼ú─â agresiv, prin publica┼úiile de care dispune, autorii afla┼úi ├«n tab─âra advers─â.

az4 jpg jpeg

Fenomenul acuza┼úiilor reciproce, succed├ónd una alteia, e sesizat de Mircea Damian ├«n articolul ÔÇ×Ba tuÔÇŽ!ÔÇť din ÔÇ×FaptaÔÇť, 24 februarie 1946:ÔÇ×O seam─â de ziari┼čti din tab─âra Opozi┼úiei ┼či din tab─âra guvernamental─â se acuz─â reciproc, prin oficioasele respective, c─â au luat bani de la Ic─â Antonescu sub diferite forme. Fiecare acuz─â pe cel─âlalt, ┼či fiecare se explic─â.ÔÇťNu trebuie scos din calcul nici binecunoscutul oportunism rom├ónesc. Prin amploarea perioadei de timp (1 ianuarie 1917-23 august 1944) supus─â examenului, prin vagul criteriilor, practic, orice autor rom├ón dinainte de 23 august 1944 putea fi acuzat de a fi scris ├«mpotriva noii aliate a Rom├óniei, m─ârea┼úa Uniune Sovietic─â. Pentru a sc─âpa de acuza┼úii, mul┼úi scriitori ┼či publici┼čti simt nevoia s─â treac─â ei primii la atac, asum├óndu-┼či o pozi┼úie de cr├ónceni denun┼ú─âtori ai ÔÇ×r─âm─â┼či┼úelor fascisteÔÇť.S─â ad─âug─âm acestora faptul c─â unii scriitori ┼či publici┼čti g─âseau ├«n atmosfera de v├ónare ÔÇ×a otr─âvitorilor fasci┼čtiÔÇťun bun prilej de r─âfuial─â personal─â, pentru a avea imaginea isteriei care se declan┼čeaz─â ├«n presa autohton─â dup─â 23 august 1944. Un articol precum ÔÇ×Constat─âri graveÔÇť de L. ┼óintea, ap─ârut ├«n ÔÇ×OrizontÔÇť, 1 noiembrie 1944, cere:ÔÇ×s─â fie controlate minu┼úios libr─âriile ┼či chio┼čcurile, iar toate scrierile care au ├«ncercat ├«n trecutul regim s─â ├«nvenineze rela┼úiile dintre poporul rus ┼či poporul rom├ón s─â fie confiscateÔÇť.O not─â din ÔÇ×Sc├ónteiaÔÇť, 14 decembrie 1944 ├«ntreab─â cu tendin┼ú─â:ÔÇ×C├ónd se vor retrage din libr─ârii improvizatele, reac┼úionarele istorii de literatur─â ┼či enciclopedie scrise de Dumitru Mur─âra┼ču, Gabriel Dr─âgan, Lucian Predescu, Gheorghe Carda┼č?ÔÇť

Paradoxal, dar semnificativ pentru n─âravurile d├ómbovi┼úene, cei mai radicali ├«n amploarea epur─ârii sunt chiar scriitorii ┼či publici┼čtii. Propunerile lor vizeaz─â, de exemplu, o extindere a criteriilor de excludere, de la con┼úinut la numele autorului. ├Än ÔÇ×Era Nou─âÔÇť din 26 octombrie 1944, articolul ÔÇ×Literatura nazist─âÔÇť de Alexandru B├ólciurescu avertizeaz─â:ÔÇ×ÔÇŽ continu─âm s─â vedem ├«n unele libr─ârii anumite c─âr┼úi ale scriitorilor care odinioar─â propov─âduiau ┬źr─âzboiul sf├ónt┬╗ ┼či se f─âcuser─â cronicarii paranoicului regim antonescian.Fire┼čte, nu mai z─ârim acele c─âr┼úi de ru┼činoas─â apologie a Germaniei hitleriste, ci altele ÔÇô cu caracter pur literar ÔÇô semnate de aceia┼či scriitori. Socotim c─â ar trebui ca, dintr-un sentiment de pudoare, autorii sus-viza┼úi s─â st─âruiasc─â singuri s─â li se scoat─â din vitrin─â c─âr┼úileÔÇť.M─âsurile de epurare vizeaz─â mai ales manualele ┼čcolare. Prin ÔÇ×UniversulÔÇť din 21 septembrie 1944, ÔÇ×Ministerul Culturii Na┼úionale ┼či al Cultelor aduce la cuno┼čtin┼úa editorilor ┼či autorilor de manuale de curs secundar (teoretic, normal, seminarial, comercial ┼či industrial) c─â s-au dat dispozi┼úiuni s─â se opreasc─â tip─ârirea acestor manuale urm├ónd ca s─â fie revizuite de c─âtre o comisie special─â ce va func┼úiona la ministerÔÇť.

Din Comisie, condus─â de prof. univ. P.P. St─ânescu, fac parte, pentru ÔÇ×Literatura rom├ón─âÔÇť, Perpessicius ┼či Pompiliu Constantinescu. ├«n 2 decembrie 1944, Ministerul aprob─â raportul Comisiei, care stabile┼čte drept d─âun─âtoare pentru educa┼úie manualele semnate de Ion Petrovici, Traian Br─âileanu, D. Caracostea, C. R─âdulescu-Motru, Simion Mehedin┼úi, C. Giurescu, Constantin Chiri┼úescu. Se aduce la cuno┼čtin┼úa editorilor, librarilor ┼či anticarilor c─â nu pot fi puse ├«n v├ónzare dec├ót manualele verificate ┼či aprobate de Comisie. Supravegherea manualelor intr─â ├«n preocuparea organelor competente. ÔÇ×UniversulÔÇť din 11 decembrie 1944 g─âzduie┼čte acest Comunicat:ÔÇ×Ministerul Educa┼úiei Na┼úionale aduce la cuno┼čtin┼úa d-lor directori ┼či profesori din ├«nv─â┼ú─âm├óntul de toate gradele c─â au obliga┼úia s─â controleze toate manualele de care se folosesc elevii, pentru a vedea dac─â ele au fost aprobate de Minister, sau dac─â au fost modificate dup─â indica┼úiile lui. ├Än manualele din edi┼úii mai vechi vor lua m─âsuri ca, f─âr─â ├«nt├órziere, toate pasagiile propuse pentru modificare de c─âtre comisia special─â de revizuire s─â fie ┼čterse cu TU┼×, a┼ča ca citirea lor s─â devin─â absolut imposibil─â ┼či pentru ca pasagiile ce cuprind h─âr┼úi contrare st─ârilor de ast─âzi sau texte ├«n ├«ntregime eliminabile, s─â fie RUPTE ┼či ARSE.ÔÇť

ÔÇ×Figuri de tr─âd─âtoriÔÇť

Trec├ónd la ac┼úiuni pe cont propriu, ziarele ┼či revistele tip─âresc lungi liste de scriitori ┼či publici┼čti care trebuie sco┼či din literatur─â. Ele nu iau ├«n considerare ansamblul activit─â┼úii celor eticheta┼úi sau existen┼úa unor forme subtile de rezisten┼ú─â intelectual─â. Articolul ÔÇ×Epura┼úia scriitorilorÔÇť(ÔÇ×Sc├ónteiaÔÇť, 29 octombrie 1944) crede c─â Ion Barbu, Lucian Blaga, Dan Botta, Virgil Carianopol, Aron Cotru┼č, Nicolae Crevedia, Mircea Eliade, Victor Ion Popa, Ion Marin Sadoveanu fac parte pe nedrept din Societatea Scriitorilor Rom├óni.

az3zzzz jpg jpeg

Coment├ónd ultimul num─âr al ÔÇ×Revistei Funda┼úiilor Regale, ÔÇ×Sc├ónteia tineretuluiÔÇť din 12 noiembrie 1944 e nepl─âcut surprins─â la descoperirea semn─âturilor lui Ion Vinea, Tudor Arghezi, Petru Comarnescu. ÔÇ×Rom├ónia Liber─âÔÇť inaugureaz─â, ├«n cadrul unei uria┼če campanii de demascare, rubrica intitulat─â ÔÇ×Figuri de tr─âd─âtoriÔÇť.Printre cei prezenta┼úi se num─âr─â:D. Caracostea, Romulus Dianu, Ion Petrovici, Sextil Pu┼čcariu, Ion Al. Br─âtescu-Voine┼čti, Ion S├óngeorgiu, Ion Marin Sadoveanu, C. R─âdulescu-Motru. Publica┼úia ÔÇ×Democra┼úiaÔÇť contureaz─â c├óteva ÔÇ×Profiluri negreÔÇť:I. Al. Br─âtescu-Voine┼čti, N.I. Herescu, Ion Marin Sadoveanu, Ion S├óngeorgiu. O rubric─â din ÔÇ×OrizontÔÇť se intituleaz─â ÔÇ×Mor┼úi la 23 August 1944ÔÇť.Iat─â-i:Constantin Virgil-Gheorghiu, Al. Tzigara-Samurca┼č, Al. O. Teodoreanu, Virgil Carianopol, I. Gr. Perie┼úeanu, Mircea Pavelescu, Radu Gyr, Ion Vinea, Radu Tudoran, I. Al. Br─âtescu-Voine┼čti, Mircea Vulc─ânescu, Aron Cotru┼č, Mircea Grigorescu, George Gregorian, Nichifor Crainic, Ion Petrovici, Romulus Dianu, D. Iov, Virgil Sl─âvescu, Constantin Noica, Ani┼čoara Odeanu, Dumitru Mur─âra┼ču, Vasile Militaru, Alexandru Marcu, Mo┼č Nae Batzaria, Teodor Scarlat, Nicolae Ro┼ču, M. Toneghin, George Axinteanu, Ion Totu, Al. B─âd─âu┼ú─â, Gh. D. Mugur, Al. Bran Lemeny, Pamfil ┼×eicaru, Ionel Teodoreanu, Lucian Predescu, Gabriel Dr─âgan.

├Änver┼čunat─â ├«n demasc─âri p├ón─â ├«n p├ónzele albe este ÔÇ×DreptateaÔÇť, oficios al PN┼ó-ului condus de Iuliu Maniu. ├«n 8 octombrie 1944, sub titlul ÔÇ×Cei ┼časeÔÇť, ziarul declan┼čeaz─â un atac ├«mpotriva lui I. Al. Br─âtescu-Voine┼čti, Ion Marin Sadoveanu, Ilie R─âdulescu, D. Ioani┼úescu, Ion Gigurtu, Valer Pop. ├Än acela┼či num─âr apare amplul articol ÔÇ×Agen┼úii culturii nazisteÔÇť:ÔÇ×Sub auspiciile lui Killinger, o serie de intelectuali rom├óni s-au oferit s─â cloroformeze na┼úiuneaÔÇť.Sunt nominaliza┼úi mai ├«nt├ói membrii fondatori ai Asocia┼úiei germano-rom├óne. Printre ei, scriitorii:Ion Pillat, D. Caracostea, Liviu Rebreanu, Nichifor Crainic, Ion Petrovici, Ion Marin Sadoveanu. Nu sunt ocoli┼úi nici cei prezen┼úi la ┼čedin┼úa festiv─â de constituire:C. R─âdulescu-Motru, G. Murnu, Em. Bucu┼úa. Epurarea e cerut─â r─âspicat ┼či ├«n alte domenii ale culturii. ÔÇ×Seara popular─âÔÇť(ziar democrat de atitudine ┼či informare) reclam─â ├«n num─ârul 1, an I, 3 septembrie 1944:ÔÇ×Izgonirea din teatru a legionarilor ┼či agen┼úilor nazi┼čtiÔÇť.Re┼úinem din lista publicat─â pe:ÔÇ×G. Ciprian, autorul piesei legionare ┬źCapul de r─â┼úoi┬╗ÔÇť;ÔÇ×Ion Luca, autorul piesei legionare ┬źIcarii de pe Arge┼č┬╗ÔÇť;ÔÇ×Ion Sava, propagandist fascistÔÇť;ÔÇ×Victor Ion Popa, bugetivor al tuturor regimurilor huliganice, colabora┼úionist cu F.R.N., legionarii ┼či nazi┼čtiiÔÇť;ÔÇ×Aurel Ion Maican, co-autorul spectacolului de propagand─â nazist─â ┬źBucure┼čti-Moscova┬╗ ┼či beneficiar al bugetului ┼či inventarului Teatrului din OdesaÔÇť;ÔÇ×George Georgescu, propagandist filo-germanÔÇť;ÔÇ×Ionel Perlea, propagandist filo-germanÔÇť;ÔÇ×Virgil Carianopol ÔÇô comisar de rom├ónizare legionar la Teatrul C─âr─âbu┼čÔÇť;ÔÇ×Vlaicu B├órna ÔÇô impresar teatral (┬źTeatrul azi┬╗:revista ┬źEu ┼či Stalin┬╗) agent al cenzurii legionare ┼či ┼čantajistÔÇť;ÔÇ×Camil Petrescu, teatralist bugetivor al tuturor regimurilor huliganice ┼či strateg fascistÔÇť;ÔÇ×N. Kiri┼úescu, autorul scenariului, ├«mpreun─â cu Gherardo Gherardi, al filmului ┬źC─âtu┼če ro┼čii┬╗ÔÇť.

Misiunea Comisiei ap─ârea extrem de dificil─â ┼či din cauz─â c─â se cerea o judecat─â ┼či asupra textelor scrise de autori c─ârora Partidul Comunist, angajat ├«n b─ât─âlia pentru Putere, le f─âcea ochi dulci, pentru a-i angaja ca ÔÇ×tovar─â┼či de drumÔÇť. Mihail Sadoveanu era, printre altele, autorul volumului Drumuri basarabene(1921), dedicat realit─â┼úilor din Basarabia recuperat─â dup─â Primul R─âzboi Mondial. Ce f─âceai cu acest volum isc─âlit de un nume cu care PCR se m├óndrea a-l avea drept ÔÇ×tovar─â┼č de drumÔÇť?!

Cum trebuia s─â procedezi cu volumul Basarabia ÔÇô ┼úar─â de p─âm├ónt(1939) al lui Geo Bogza, colaborator la ziarele PCR? Decretul-Lege din 4 mai 1945, al─âturat campaniei zise ┼či de defascizare a presei ┼či culturii, s-a constituit ├«ntr-unul dintre cele mai puternice instrumente de ┼čantajare a marilor intelectuali rom├óni de c─âtre Partidul Comunist ├«n campania de demonstrare c─â toate marile nume ale culturii rom├óne sprijineau politica sa imediat postbelic─â. Pu┼úini erau marii intelectuali rom├óni care s─â nu fi isc─âlit, din 1 ianuarie 1917 p├ón─â la 23 august 1944, un text susceptibil de a fi acuzat c─â d─âuneaz─â bunelor rela┼úii cu URSS. Chiar f─âr─â s─â i se spun─â, orice mare scriitor rom├ón se gr─âbea astfel s─â colaboreze cu Partidul Comunist, con┼čtient c─â ├«n orice moment putea fi luat la ├«ntreb─âri pentru vreo scriere anterioar─â ├«mpotriva noului aliat. Posibilitatea deciziilor nedrepte sau chiar absurde, era, a┼čadar, uria┼č─â, dac─â lu─âm ├«n calcul:

1) Caracterul specific al textului literar ┼či publicistic, rebel unei singure interpret─âri prin polivalen┼úa sensurilor.

2) Influenţa exercitată asupra membrilor Comisiei de activitatea politică de la momentul respectiv a multor autori.

3) Subiectivismul fatal al celor care alc─âtuiau Comisia, angaja┼úi ├«n du┼čm─ânii ┼či prietenii cu autorii textelor, purt─âtori de antipatii ┼či simpatii fa┼ú─â de o oper─â.

4) Uria┼ča presiune exercitat─â de campania din pres─â ├«mpotriva a┼ča-zisei ideologii de Dreapta. O apreciere corect─â a unui text prin care respectivul nu era eliminat din circuit putea fi oric├ónd etichetat─â ca simpatie f─â┼úi┼č─â fa┼ú─â de fascism.

├Än consecin┼ú─â, a┼ča cum se ├«nt├ómpl─â de obicei ├«n astfel de situa┼úii, un membru al Comisiei prefera s─â fie nedrept incluz├ónd pe lista publica┼úiilor interzise un text corect, dec├ót s─â fie acuzat ulterior c─â a dovedit bun─âvoin┼ú─â fa┼ú─â de ÔÇ×otr─âvurile fascisteÔÇť.

Terenul abuzurilor de tot felul

Aparent, Decretul-Lege luase ├«n calcul posibilitatea unor abuzuri ┼či nedrept─â┼úi. El prevedea c─â scoaterea din circuit definitiv─â urma s─â aib─â loc dup─â ce o publica┼úie ap─ârea ca interzis─â ├«n lista tip─ârit─â ├«n ÔÇ×Monitorul OficialÔÇť:ÔÇ×Art. V.Pe m─âsura public─ârii listelor de c─âtre comisiune ├«n Monitorul Oficial, editurile, tipografiile, libr─âriile, ├«ntreprinderile comerciale de orice fel, debitele, antic─âriile, chio┼čcurile, autorii ├«n editur─â proprie, bibliotecile de ├«mprumut, bibliotecile publice, precum ┼či toate institu┼úiunile publice care de┼úin publica┼úiunile specificate ├«n aceste liste, le vor preda Prefecturii jude┼úului respectiv, ├«n termen de 30 de zile de la publicarea listei respective. ├Än Bucure┼čti ┼či suburbanele de sub tutela Prim─âriei Municipiului Bucure┼čti, publica┼úiunile interzise vor fi predate ├«n termen de 15 zile, direct de c─âtre de┼úin─âtor, Depozitul Oficiului de H├órtie, unde va asista la predare un delegat al Prefecturii Poli┼úiei Capitalei.

Art. VI.Medaliile ┼či insignele metalice, filmele, reproducerile grafice ┼či plastice, purt├ónd inscrip┼úiuni sau figuri cu caracterul specificat la art. II, precum ┼či discurile cu acela┼či caracter, vor fi predate imediat prefecturilor de jude┼ú ┼či Prefecturii Poli┼úiei Capitalei, dup─â normele prev─âzute la art. 5, care le vor ├«nainta Ministerului Propagandei.

Art. VII.Publica┼úiunile cuprinse ├«n liste afl─âtoare ├«n bibliotecile beneficiind de depozitul legal, ├«n bibliotecile institu┼úiunilor de ├«nv─â┼ú─âm├ónt superior, precum ┼či acelea ale Oficiilor de Studii ale Ministerului, B─âncii Na┼úionale, Institutului Central de Statistic─â, Institutului de Conjunctur─â, Consiliului Legislativ, vor fi inventariate ┼či p─âstrate mai departe de aceste biblioteci, sub directa supraveghere ┼či r─âspundere a ┼čefilor acestor biblioteci.Consultarea acestor publica┼úiuni nu se va putea face dec├ót cu autoriza┼úia special─â individual─â dat─â de ┼čeful institu┼úiei respective, numai ├«n localul biblioteciiÔÇť.

Transpunerea ├«n practic─â a prevederilor Decretului nu e l─âsat─â la bun─âvoin┼úa celor implica┼úi. Documentul stipuleaz─â sanc┼úiuni severe pentru cei care nu le respect─â riguros:ÔÇ×Art. VIII. Persoanele care nesocotesc dispozi┼úiunile prezentei legi, comit delictul de sabotare a Conven┼úiei de Armisti┼úiu ┼či se pedepsesc ├«n felul urm─âtor:

a) Tipografii ┼či editorii care nu vor ├«nainta Ministerului Propagandei listele prev─âzute la art. III, se vor pedepsi cu ├«nchisoarea corec┼úional─â de la 1-3 ani, sau amend─â de la 50.000-100.000 lei;

b) Cei ce vor nesocoti dispozi┼úiunile de la art. IV, se vor pedepsi cu ├«nchisoare corec┼úional─â de la 2 ÔÇô 5 ani, sau cu amend─â de la 100.000-300.000 lei;

c) Cei ce nu vor executa dispozi┼úiunile art. V ┼či VI, se vor pedepsi cu ├«nchisoare corec┼úional─â de la 5-10 ani sau amend─â de la 200.000-400.000 lei.

d) Bibliotecarii care nu vor lua măsurile prevăzute de art. VII se vor pedepsi cu închisoare corecţională de la 1-3 ani sau amendă de la 50.000-100.000 lei.

Amenda, precum ┼či pedepsele privative de libertate, prev─âzute la litera a, c, ┼či d, vor putea fi aplicate separat sau cumulative.

├Än caz c├ónd ├«ntreprinderile prev─âzute prin prezenta lege sunt organizate sub form─â de societ─â┼úi comerciale, at├ót amenda c├ót ┼či pedepsele privative de libertate prev─âzute la literele a, b ┼či c, se aplic─â bibliotecarilor sau func┼úionarilor ├«ns─ârcina┼úi de ┼čeful institu┼úiei cu p─âstrarea ┼či ├«ngrijirea publica┼úiilor.

Art. IX.Infrac┼úiunile prev─âzute de prezenta lege se vor judeca dup─â procedarea delictelor flagrante, potrivit prescrip┼úiunilor art. 226, 232, 348, 349 ┼či 350 din Codul de procedur─â penal─âÔÇť.

S─â admitem ca valabil─â teza potrivit c─âreia un text tip─ârit ar influen┼úa credin┼úele ┼či convingerile cet─â┼úenilor cu o at├ót de mare for┼ú─â ├«nc├ót ace┼čtia s─â devin─â fasci┼čti, antisemi┼úi, du┼čmani ai Uniunii Sovietice prin simpla lectur─â, de┼či ea contrazicea nu numai bunul sim┼ú, dar ┼či concep┼úia marxist─â, potrivit c─âreia existen┼úa determina con┼čtiin┼úa ┼či nu invers. Ne afl─âm la ora public─ârii acestui Decret-Lege la finele fascismului ├«n Europa. Chiar ┼či un text de simpl─â propagand─â fascist─â nu mai putea, ├«n condi┼úiile din vara lui 1945, s─â duc─â la o resurec┼úie a comportamentului fascist. Prezen┼úa ├«n circuitul public a unei tip─ârituri chiar f─â┼úi┼č fasciste sau f─â┼úi┼č du┼čm─ânoase URSS n-avea cum s─â fie un pericol mortal pentru democra┼úie sau pentru bunele rela┼úii cu URSS. Era greu de crezut c─â, g─âsind la bibliotec─â o bro┼čur─â de propagand─â antonescian─â, un cet─â┼úean ar fi purces, ├«ntr-un context ├«n care membrii guvernului Antonescu erau deja aresta┼úi ┼či Armata Ro┼čie ocupa militarice┼čte Rom├ónia, la acte ├«mpotriva democra┼úiei sau ├«mpotriva URSS. Contrar acestor realit─â┼úi indiscutabile, Decretul-Lege transform─â o biat─â liter─â scris─â ├«ntr-un pericol mai mare dec├ót lupta cu arma ├«n m├ón─â. Pare incredibil unei inteligen┼úe normale c─â un editor sau tipograf care nu ├«nainta lista cu publica┼úiile tip─ârite de el ├«ntre 1 ianuarie 1917-23 august 1944 se putea pricopsi cu ├«nchisoare de la 1 la 3 ani sau c─â un bibliotecar care nu trecea la secret o publica┼úie de pe list─â risca o ├«nchisoare de la 1 la 3 ani. Ca s─â nu mai spunem c─â, potrivit articolului 9, infrac┼úiunile prev─âzute de acest decret urmau s─â fie judecate ├«n procedur─â de urgen┼ú─â, asemenea unor infrac┼úiuni care atentau la via┼úa omului. ├Än realitate ├«ns─â, Decretul-Lege duce la interzicerea unor texte ├«nainte ca faimoasa Comisie s─â se pronun┼úe.

Prin articolul IV, de┼úin─âtorii de tip─ârituri erau obliga┼úi s─â scoat─â din circuit publica┼úiile periodice ┼či neperiodice imediat, altfel spus ├«nainte de judecata Comisiei considerate de ei ca intr├ónd ├«n criteriile prev─âzute de articolul 2:ÔÇ×Editurile, tipografiile, libr─âriile, ├«ntreprinderile comerciale de orice fel, debitele, antic─âriile, chio┼čcurile, autorii ├«n editur─â proprie, bibliotecile de ├«mprumut, bibliotecile publice precum ┼či institu┼úiile publice care au ├«n depozit sau de┼úin sub orice form─â sau titlu, publica┼úiunile prev─âzute ├«n art. II, le vor retrage imediat din circula┼úie ┼či le vor depozita ├«n ├«nc─âperi specialeÔÇť.

S─â ne imagin─âm ce s-a ├«nt├ómplat imediat dup─â apari┼úia Decretului-Lege ├«n ÔÇ×Monitorul OficialÔÇť. Amenin┼úa┼úi, potrivit articolului 8, aliniatul b, cu ├«nchisoarea de la 2 la 5 ani, editorii, tipografii, librarii, anticarii, bibliotecarii, ┼čefii institu┼úiilor publice, proprietarii de chio┼čcuri se n─âpustesc la rafturi ┼či la depozite ┼či scot imediat, pentru a le preda prefecturilor sau a leÔÇ×depozita ├«n ├«nc─âperi specialeÔÇť, toate publica┼úiile periodice ┼či neperiodice care li se par a con┼úine ÔÇ×idei legionare, fasciste, hitleriste, ┼čoviniste, rasiste sau pasagii d─âun─âtoare bunelor rela┼úii ale Rom├óniei cu Na┼úiunile UniteÔÇť.Asta, desigur, dac─â n-au f─âcut-o dup─â apari┼úia Comunicatului Comisiei de Aplicare a Armisti┼úiului din 17 decembrie 1944.Spre deosebire de membrii Comisiei, ei n-au nici ├«ndr─âzneala ┼či nici competen┼úa de a face o selec┼úie corect─â, sco┼ú├ónd din discu┼úie textele complexe, f─âr─â nicio leg─âtur─â cu propaganda fascist─â pur ┼či simplu. Sub presiunea exercitat─â de atmosfera de campanie ┼či chiar de lin┼čaj oportunist ├«mpotriva a ceea ce se nume┼čte G├óndirea Criminal─â, to┼úi cei de mai sus vor fi tenta┼úi s─â exagereze ├«n opera┼úiunea de scoatere din circuit a tip─âriturilor periodice ┼či neperiodice. Cu at├ót mai mult avea s─â se ├«nt├ómple a┼ča, cu c├ót lipsa de rigoare ├«n selectarea c─âr┼úilor ┼či publica┼úiilor se pedepsea cu ├«nchisoare;├«n timp ce exagerarea nu era sanc┼úionat─â nici m─âcar cu mustrarea.

Potrivit Decretului-Lege, activitatea Comisiei avea s─â ├«nceap─â abia peste dou─â luni de la apari┼úia Documentului. C─âr┼úile ┼či publica┼úiile urmau s─â primeasc─â o decizie definitiv─â abia dup─â publicarea listei ├«n Monitorul Oficial. Comisia n-are cum s─â-┼či ├«ncheie activitatea ├«n c├óteva zile. Astfel c─â procesul de stabilire ┼či de publicare a listelor cere o perioad─â mai mare. ├Än tot acest timp, tip─âriturile asupra c─ârora nu s-a luat nicio decizie r─âm├ón scoase din circula┼úie. Listele publicate succesiv se refer─â doar la tip─âriturile interzise. Nu exist─â nicio decizie ├«n leg─âtur─â cu tip─âriturile permise ┼či, mai ales, nici un termen dup─â care tip─âriturile s─â poat─â trece drept permise. A┼ča se face c─â, ├«n multe locuri din Bucure┼čti ┼či din ┼úar─â, tip─âriturile scoase din circula┼úie imediat dup─â apari┼úia Decretului-Lege, scoase au r─âmas.

Se epureaz─â doar coperta!

Sub puterea Decretului-Lege din 4 mai 1945, până în decembrie 1947 sunt scoase din circulaţie treptat-treptat peste 2.000 de titluri. Operaţiunea, cu toate efectele sale grave în materie de prigonire a cărţii, părea încheiată la finele lui 1947.

2.000 de publica┼úii periodice ┼či neperiodice z─âceau ├«nchise ├«n depozite ┼či s─âli speciale. ├Än iunie 1948 ├«ns─â, se tip─âre┼čte, ├«ntr-o variant─â de uz intern, un c─âr┼úoi intitulat Publica┼úiile interzise p├ón─â la 1 mai 1948.Din ÔÇ×Prefa┼ú─âÔÇť afl─âm c─â de la 1 decembrie 1947 p├ón─â la 1 mai 1948, urmare a muncii depuse de Serviciul Edituri ┼či Control, al Direc┼úiei Literare din Ministerul Artelor ┼či Informa┼úiilor, au fost ad─âugate celor 2.000 de titluri ├«nc─â 6.000.

az5 jpg jpeg

├Än consecin┼ú─â, bro┼čura sau, pentru a fi mai preci┼či, bro┼čuroiul tip─âre┼čte nu mai pu┼úin de 8.000 de titluri, care trebuie scoase imediat din circula┼úie. Bro┼čuri cu liste cuprinz├ónd tip─âriturile interzise au fost publicate ┼či ├«n anii anteriori. Ultima, intitulat─â Publica┼úiile scoase din circula┼úie p├ón─â la 1 iunie 1946, datat─â Bucure┼čti, 1946, are drept prefa┼ú─â textul Decretului-Lege din 2 mai 1945 ┼či e pus─â sub semnul Ministerului Informa┼úiilor, Comisia pentru aplicarea articolului 16 din Conven┼úia de Armisti┼úiu. Lectura bro┼čurii ne dezv─âluie nu numai criteriile care au stat la baza selec┼úiei, dar ┼či dificult─â┼úile ├«nt├ólnite de Comisie ├«n activitatea sa. ├Än multe cazuri, Comisia se vede obligat─â s─â elimine doar anumite p─âr┼úi din opera luat─â ├«n vizor. Astfel, la Problema trecutului rom├ónescde Gheorghe I. Br─âtianu(Conferin┼ú─â ┼úinut─â la Ateneul Rom├ón, Filiala Timi┼čoara, Duminic─â, 27 iunie 1943), Bucure┼čti, 1943, Tip. ÔÇ×LuptaÔÇť, N. Stroil─â, ÔÇ×Se vor scoate pasagiile:pag. 19, r├óndurile 4-14, pag. 29, r├óndurile 3-10, pag. 31, ├«n ├«ntregime, pag. 32, ├«n ├«ntregimeÔÇť.

La Sfaturi pe ├«ntunerecde Nicolae Iorga, Conferin┼úe la radio, vol. II, 1936-1938, Bucure┼čti, 1940, Funda┼úia pentru Literatur─â ┼či Art─â, ÔÇ×Regele Carol IIÔÇť, se precizeaz─â:ÔÇ×Epurare par┼úial─â:Eliminarea conferin┼úelor:

ÔÇô Despre Basarabia (78)

ÔÇô Elemente necre┼čtine ├«n via┼úa poporului rom├ón

ÔÇô Solidaritatea na┼úional─â

ÔÇô Propagandele care ne lipsescÔÇť

La ├Äntre Dun─âre ┼či Mare, edi┼úia a V-a, de Ion Simionescu, Bucure┼čti, Ed. Cartea Rom├óneasc─â, Idem celelalte edi┼úii, Comisia decide:ÔÇ×Se vor elimina paginile ├«n care se vorbe┼čte de teritorii ce nu mai s├ónt cuprinse ├«n actualele grani┼úe ale Rom├ónieiÔÇť.

Aplicarea mecanic─â a criteriilor na┼čte ┼či situa┼úii hazlii. LaC─âciuli┼úa ro┼čie. O poveste ├«n p─âdure, cu pitici ┼či cu o feti┼ú─âde Radu Gyr ┼či N. Milcu, se precizeaz─â:ÔÇ×Epurare par┼úial─â:Eliminarea numelui lui Radu GyrÔÇť. C─âciuli┼úa ro┼čiee o carte de pove┼čti. ├Än privin┼úa con┼úinutului nu e nimic de epurat. Numai c─â unul dintre autori (cel mai important), e Radu Gyr, nume interzis sub semnul ├«nscrierii ├«n lotul ÔÇ×Criminalilor de g├óndireÔÇť. ┼×i astfel prin scoaterea numelui Radu Gyr, cartea r─âm├óne ├«n circuit ca fiind scris─â doar de N. Milcu. O mutilare ┼či mai hazlie sufer─â Basmele rom├ónilorde Petre Ispirescu, Bucure┼čti, 1942, Imprimeria Central─â (Biblioteca Sentinela nr. 5). Comisia de epurare decide:ÔÇ×Se va scoate coperta ┼či foaia de titluÔÇť.

Fascistul Churchill!!!

Spre deosebire de aceast─â bro┼čur─â, ca ┼či de cea publicat─â ├«n 1945 (Publica┼úiile scoase din circula┼úie p├ón─â la 1 august 1945), volumul din 1948 are un titlu mult mai dur ÔÇô Publica┼úiile interziseÔÇô, nu e atribuit─â niciunui organism ┼či nu e prefa┼úat─â de reproducerea Decretului-Lege. Are, ├«n schimb, dou─â texte, mai mult dec├ót semnificative pentru scopurile noii ac┼úiuni de epurare a c─âr┼úilor. Unul dintre ele con┼úine, spre deosebire de bro┼čurile anterioare, ÔÇ×Instruc┼úiuniÔÇťprivind felul cum trebuie s─â se desf─â┼čoare campania de epurare. Iat─â c├óteva:

ÔÇ×1. Se vor scoate din circula┼úie numai edi┼úiile specificate ├«n bro┼čur─â. Atunci c├ónd datele bibliografice lipsesc din aceasta, lucrarea se va ├«ndep─ârta numai pe baza numelui autorului ┼či a titlului volumului.

2. Unele edi┼úii ale autorilor clasici sunt interzise pentru spiritul fascist ├«n care s-a f─âcut editarea, comentarea ┼či prezentarea lor. Sunt interzise prin urmare numai edi┼úiile din clasici precis indicate ├«n bro┼čur─â.

3. Toate manualele ┼čcolare anterioare anului 1947 sau care nu figureaz─â pe tabloul oficial al manualelor aprobate de Ministerul ├«nv─â┼ú─âm├óntului Public sunt din capul locului interzise f─âr─â a mai fi necesar─â men┼úionarea lor expres─â ├«n prezenta bro┼čur─â.

4. Orice h─âr┼úi care ├«nglobeaz─â ├«ntre grani┼úele Republicii Populare Rom├óne teritorii ce nu-i apar┼úin sunt interzise. H─âr┼úile din cuprinsul diferitelor lucr─âri ┼čtiin┼úifice vor fi puse ├«n acord cu grani┼úele ┼ú─ârii, prin diferite procedee (ha┼čurare, decupare, etc.), dar numai atunci c├ónd ele nu pot fi eliminate total. La fel se va proceda cu stema regal─â sau cu orice alte ├«nsemne ale fostei dinastii.

5. Sunt interzise toate calendarele, almanahurile populare etc., de orice fel din perioada 1938-1944.

7. Prezenta bro┼čur─â r─âm├óne unic ├«ndreptar pentru identificarea ┼či ├«ndep─ârtarea publica┼úiilor fasciste. Ea va fi continuat─â sub forma unor bro┼čuri suplimentare notate 1, 2, 3 etc. care vor con┼úine c├óte 1.000 (una mie) titluri noi p├ón─â la sf├ór┼čitul opera┼úiilor de desfascizare a ├«ntregului sector al publica┼úiilor de orice fel din ┼úar─âÔÇť.

az7 jpg jpeg

Punctul 6 al ÔÇ×Intruc┼úiunilorÔÇťmerit─â o aten┼úie aparte. El sun─â a┼ča:ÔÇ×Orice lucr─âri datorite urm─âtorilor autori indiferent dac─â sunt sau nu trecute ├«n bro┼čura de fa┼ú─â sunt interzise din principiuÔÇť.Lista autorilor rom├óni ┼či str─âini ale c─âror texte sunt interzise din principiu, indiferent de con┼úinut (e vorba, a┼čadar, de nume ┼či nu de opere), st├órne┼čte nedumerire. Prezen┼úa unor nume precum Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Corneliu Zelea Codreanu, Adolf Hitler, Benito Mussolini, Joseph Goebbels, trece drept explicabil─â. Fiind vorba de personalit─â┼úi acuzate ca autoare practice sau teoretice ale fascismului, apare normal s─â fie interzise. Pe list─â apar ├«ns─â ┼či nume precum:Iuliu Maniu, Armand C─âlinescu, Ion Mihalache, Churchill, Charles de Gaulle, recunoscute ca nume de lupt─âtori ├«mpotriva fascismului. Ce c─âutau aceste nume pe lista autorilor interzi┼či? R─âspunsul ni-l d─â un alt text din bro┼čur─â, tot f─âr─â titlu ┼či f─âr─â semn─âtur─â, menit a explica ├«n chip propagandistic opera┼úiunile de interzicere a 8.000 de publica┼úii, ├«ntre care 6.000 fuseser─â trecute pe list─â printr-o opera┼úiune ├«nceput─â la 1 decembrie 1947 ┼či care, potrivit ÔÇ×Instruc┼úiunilorÔÇť, urma s─â mearg─â mai departe. De la ├«nceput, aceast─â ÔÇ×Prefa┼ú─âÔÇťne pune ├«n fa┼úa unei surprize. Chiar dac─â nu avuseser─â un astfel de text l─âmuritor, bro┼čurile anterioare ne sugerau c─â tip─âriturile scoase din circula┼úie erau cele care puteau fi identificate drept texte cuprinz├ónd idei fasciste sau d─âun─âtoare bunelor rela┼úii cu Uniunea Sovietic─â.

F─âr─â a renun┼úa la acuza┼úia de literatur─â fascist─â, ÔÇ×Prefa┼úaÔÇťd─â sensuri noi, mult mai largi dec├ót cele de p├ón─â acum, conceptului de literatur─â fascist─â:ÔÇ×Cel mai de seam─â mijloc de propagand─â era cuv├óntul tip─ârit. Prin el se puteau difuza ideile legionare rasiste, ┼čovine, prin el puteau p─âtrunde, ca o otrav─â, cele mai odioase n─âscociri ale imperialismului ├«n lupta sa ├«mpotriva clasei muncitoare din ├«ntreaga lume, ┼či ├«n special ├«mpotriva Uniunii Sovietice. Aceast─â lupt─â ideologic─â nu era ├«ns─â dus─â numai sub o form─â direct─â, ├«n care pozi┼úiile reac┼úiunii s─â apar─â limpezi. Ea folosea ┼či calea indiferent─â, a camufl─ârii ├«n spatele unor lozinci a┼ča-zise ┬źdemocrate┬╗, menite s─â ├«n┼čele vigilen┼úa poporului muncitor. Pe linia aceasta au lucrat de pild─â fostele partide ┬źistorice┬╗, na┼úional-liberal ┼či na┼úional-┼ú─âr─ânesc. Tot prin cuv├óntul scris, s-a dus o intens─â propagand─â ├«n favoarea monarhiei, prezentat─â ├«n mod fals drept o institu┼úie democratic─â sau alte ori, ├«nf─â┼úi┼čat─â ca o institu┼úie de drept divin ┼či prin urmare invulnerabil─â.ÔÇť

Sub semnul unor muta┼úii spectaculoase ├«n politica regimului comunist, generate, printre altele, ┼či de climatul R─âzboiului Rece, ÔÇ×Prefa┼úaÔÇťintroduce conceptul de cale indirect─â, camuflat─â de p─âtrundere a fascismului ┼či antisovietismului sub ├«nf─â┼úi┼čarea a ceea ce textul nume┼čte, pun├ónd ├«ntre ghilimele, ÔÇ×idei democraticeÔÇťsau, f─âr─â a pune ├«ntre ghilimele, idei monarhiste. Ne ├«nt├ólnim astfel cu aplicarea la cuv├óntul scris a tezei politice, de lung─â carier─â ├«n anii 1947-1953, potrivit c─âruia du┼čmanul ac┼úioneaz─â perfid, sub ├«nf─â┼úi┼č─âri menite a ├«n┼čela vigilen┼úa revolu┼úionar─â.

Printr-un salt ame┼úitor, sfera publica┼úiilor interzise ca nocive se l─ârge┼čte, cuprinz├ónd ┼či texte f─âr─â nicio leg─âtur─â cu fascismul, ┼čovinismul sau antisemitismul. E una dintre explica┼úiile sporirii num─ârului de titluri interzise de la 2.000 la 8.000. O alt─â explica┼úie trimite la o interpretare for┼úat─â a literaturii ┼či ┼čtiin┼úei:ÔÇ×Dar ac┼úiunea de r─âsp├óndire a otr─âvii imperialiste nu s-a m─ârginit la c─âr┼úile mai mult sau mai pu┼úin oficiale, cum ar fi fost lucr─ârile de doctrin─â politic─â, bro┼čurile de propagand─â, manualele, ┼čcolare, etc. Ea s-a exercitat ├«n mod puternic p├ón─â ├«n cele mai aparent inofensive publica┼úii. ├«n literatura burghez─â, ├«n care individualismul, ┼čovinismul, supersti┼úiile, fac parte din ├«ns─â┼či temeliile ei, ├«n edi┼úiile comentate de clasicii rom├óni ┼či str─âini, unde critici r─âu inten┼úiona┼úi au falsificat istoria ┼či textele literare pentru a g─âsi argumente ├«n sprijinul teoriilor lor retrograde, ┼či chiar ├«n modestele bro┼čuri de popularizare ┼čtiin┼úific─â, ├«n foarte multe lucr─âri din aceste categorii s-a f─âcut de fapt, mai mult sau mai pu┼úin f─â┼úi┼č, apologia hitlerismului, ele nefiind dec├ót tot at├ótea mijloace de a sluji interesele imperialismului, du┼čmanul de moarte al clasei muncitoare, al poporului.ÔÇť

Un salt spectaculos ┼či primejdios, ├«n l─ârgirea criteriilor de epurare a publica┼úiilor e f─âcut ┼či prin urm─âtoarea apreciere:ÔÇ×├Än literatura dintre cele dou─â r─âzboaie, burghezo-mo┼čierimea cultivat cu predilec┼úie tema ponegririi primei ┼ó─âri a Socialismului, a Uniunii Sovietice. Datorit─â acestei sistematice campanii, chiar scriitorii ce se pretindeau ┬źdemocra┼úi┬╗ r─âsp├óndeau ├«n c─âr┼úile lor idei fasciste ┼či antisemite. Ideile reac┼úionare erau cu at├óta ├«nc─âp─â┼ú├ónare propagate, ├«nc├ót ele ajunsese a-┼či dovedi prezen┼úa lor p├ón─â ┼či ├«n efortul metaforic al scriitorilor. Se poate deci afirma f─âr─â team─â de exagerare, c─â o mare parte din ceea ce s-a publicat ├«n ┼úara noastr─â ├«n ultimele trei decenii, precum ┼či un anumit procent mai redus din ceea ce se publicase anterior, era infectat de idei ┼čovine, reac┼úionare, rasiste etc.ÔÇť

Reamintind c─â ├«ntre 1945 ┼či 1947 avusese loc o campanie de epurare a publica┼úiilor, ÔÇ×Prefa┼úaÔÇťexplic─â astfel de ce a fost nevoie de o nou─â campanie:Conceptul de ÔÇ×publica┼úie d─âun─âtoareÔÇťa fost prea ├«ngust. Prin l─ârgirea lui s-a ajuns la concluzia c─â ÔÇ×├«ntinderea ┼či p─âtrunderea ideologiei fasciste reac┼úionare avea propor┼úii considerabile ┼či care, cu prilejul acestei opera┼úii de verificare, nu au f─âcut dec├ót s─â ias─â pe deplin la iveal─âÔÇť.Bro┼čura tip─âre┼čte o list─â de 8.000 de c─âr┼úi care trebuie interzise, urmare a unei noi verific─âri, dup─â criterii mult mai str├ómte, a tip─âriturilor r─âmase ├«n circula┼úie dup─â marea epurare dintre 4 mai 1945 ┼či 1 decembrie 1947.Incredibila l─ârgire a conceptului de propagand─â fascist─â explic─â prezen┼úa pe list─â a unor c─âr┼úi semnate de Ion Ag├órbiceanu, Vasile Alecsandri, Nicolae B─âlcescu, Ion C. Br─âtianu, Ion I. C. Br─âtianu, Carmen-Sylva (chiar dac─â e vorba de c─âr┼úile de pove┼čti ale Reginei Elisabeta), Carol I, Carol al II-lea, Mihai Eminescu, Iuliu Maniu, Adrian Maniu.

Mult mai grav, potrivit ÔÇ×Prefa┼úeiÔÇťla bro┼čura Publica┼úii interzise, noua campanie de epurare nu se opre┼čte o dat─â cu publicarea listelor:

ÔÇ×Este evident c─â ├«n ultimii ani, editarea lucr─ârilor cu con┼úinut reac┼úionar a fost din ce ├«n ce mai rar─â, p├ón─â c├ónd la un moment dat a ajuns cu neputin┼ú─â. Acest fapt ar p─ârea s─â arate c─â ac┼úiunea de epurare a c─âr┼úilor ar putea s─â ia sf├ór┼čit. Situa┼úia nu se prezint─â ├«ns─â astfel. Una din cauzele principale care cer continuarea acestei opera┼úii este exodul bibliotecilor particulare ├«n antic─ârii. Necontenit se vars─â pe pia┼ú─â mii de c─âr┼úi ├«n care sunt expuse pe larg teoriile otr─âvitoare ale imperialismului. Ascu┼úirea luptei de clas─â ├«n ┼úara noastr─â, ├«n condi┼úiile trecerii de la democra┼úie popular─â la socialism, face ca lupta dus─â pe plan ideologic de clasa muncitoare ├«mpotriva ideologiei reac┼úionare s─â fie din ce ├«n ce mai ├«nver┼čunat─â. Zi de zi ies la iveal─â noi lucr─âri care f─âceau propagand─â pentru monarhie, pentru regimul burghezo-mo┼čieresc, pentru social democra┼úia de dreapta tr─âd─âtoare, etc. Lupta pentru cur─â┼úirea sectorului cultural de toate aceste publica┼úiuni fasciste ┼či pro-fasciste, publica┼úiuni care ├«n fond caut─â s─â apere ┼či s─â justifice exploatarea omului de c─âtre om, nu va lua sf├ór┼čit dec├ót atunci c├ónd ele nu vor mai exista dec├ót ├«n c├óteva biblioteci oficiale documentare, unde istoricii viitorului vor avea prilejul s─â studieze epoca cea mai neagr─â din istoria modern─â a omenirii, epoca imperialismului monopolist ┼či a crimelor sale ├«mpotriva umanit─â┼úiiÔÇť.

az8 jpg jpeg

Ca la un semn, presa se pune ├«n mi┼čcare pentru transpunerea ├«n practic─â a deciziei. Un articol bilan┼ú, ÔÇ×Bibliotecile sindicaleÔÇťdin ÔÇ×C─âl─âuza bibliotecaruluiÔÇť, octombrie 1948, stabile┼čte drept sarcin─â fundamental─â a bibliotecarilor, al─âturi de vigilen┼úa ideologic─â, epurarea c─âr┼úilor din biblioteci:ÔÇ×├Än aprovizionarea bibliotecilor cu c─âr┼úi literare, bibliotecarii au avut permanent sarcina de a fi vigilen┼úi, de a nu l─âsa s─â p─âtrund─â ├«n bibliotec─â c─âr┼úile puse ├«n slujba ideologiei decadente. Nu to┼úi bibliotecarii au ┼čtiut s─â duc─â la cap─ât aceast─â munc─â. De aceea problema vigilen┼úei ┼či a epur─ârii bibliotecarilor r─âm├óne o sarcin─â permanent─â a bibliotecaruluiÔÇť.Un r─âspuns la ÔÇ×De vorb─â cu bibliotecariiÔÇťdin acela┼či num─âr contureaz─â imaginea unei hoituri a c─âr┼úilor la scar─â interna┼úional─â:ÔÇ×Fiecare bibliotecar este dator s─â semnaleze fie redac┼úiei noastre, fie forurilor competente, orice carte pe care o crede periculoas─â sau nefolositoare ┼či care nu este men┼úionat─â ├«n ┬źPublica┼úiile interzise┬╗, ├«n a┼ča fel ├«nc├ót acea carte s─â fie cercetat─â de Comisia de epurare ┼či trecut─â ├«n listele ce vor apare ├«n viitorÔÇť.

Num─ârul 3, noiembrie 1948, al revistei, aduce prin articolul ÔÇ×S─â cur─â┼ú─âm bibliotecile de arhiv─â fascist─âÔÇť, din cadrul rubricii ÔÇ×├«ndrum─âri practice pentru bibliotecariÔÇť, noi am─ânunte privind rolul bibliotecarului ├«n aceast─â vast─â campanie de epurare:ÔÇ×... fiecare bibliotec─â cu mai pu┼úin de 2.000 de volume trebuie s─â-┼či ├«nscrie ├«n planul de munc─â urm─âtorul angajament:┬źP├ón─â la 31 decembrie 1948, nici o carte antiprogresist─â, antidemocratic─â ├«n bibliotec─â!┬╗ÔÇť.Num─ârul 4, decembrie 1948, al ÔÇ×C─âl─âuzei bibliotecaruluiÔÇť, purcede ÔÇô ├«n cadrul rubricii ÔÇ×├«ndrum─âri practice pentru bibliotecariÔÇťÔÇô la analiza felului ÔÇ×Cum se desf─â┼čoar─â ac┼úiunea de epurare a bibliotecilorÔÇť.Se eviden┼úiaz─â astfel c├óteva primejdii care p├óndesc ac┼úiunea de epurare. Iat─â, dou─â dintre ele:ÔÇ×C─âr┼úile scoase trebuiesc ├«nl─âturate total, fiindc─â altfel acolo unde g─âsesc prilejul oamenii du┼čm─âno┼či regimului nostru de democra┼úie popular─â caut─â s─â reintroduc─â ├«n biblioteci c─âr┼úile de otrav─â fascist─â (...). ├Än sf├ór┼čit, bibliotecarii mai trebuie s─â fie aten┼úi la c─âr┼úile pe care le dau cu ├«mprumut. Multe din aceste c─âr┼úi s-ar putea s─â aib─â un con┼úinut diversionist sau decadent ┼či ele s─â nu se mai ├«ntoarc─â ├«n bibliotec─â, circul├ónd clandestin din m├ón─â ├«n m├ón─âÔÇť.

Cum tot ├«n aceast─â perioad─â se legifereaz─â controlul strict de c─âtre stat al tip─âririi ┼či circula┼úiei c─âr┼úilor, putem spune c─â temeliile dictaturii de 41 de ani (p├ón─â ├«n decembrie 1989) asupra cuv├óntului scris au fost puse ├«n 1948.

ultim jpg jpeg
ultim1 jpg jpeg