1934   Mondialul lui Mussolini jpeg

1934 - Mondialul lui Mussolini

­čôü Istoria Sportului
Autor: Iulian Anghel

ÔÇ×Weekend Adev─ârulÔÇŁ prezint─â ├«n fiecare vineri, ├«ntr-un amplu serial, istoria Campionatului Mondial. Ast─âzi-edi┼úia din 1934.

Fa┼ú─â de edi┼úia inaugural─â, cea din 1930, Cupa Mondial─â din Italia, a fost o competi┼úie de mult mai mare anvergur─â. Insularii au reu┼čit s─â ia fa┼úa Suediei, care a candidat pentru organizarea turneului final, gra┼úiei unei investi┼úii de 3, 5 miliarde de lire, promis─â de guvern. ├Än fapt, a fost vorba de dorin┼úa expres─â a dictatorului fascist, Benito Musollini, de a aduce competi┼úia ├«n ┼úara natal─â. Cel poreclcit ÔÇ×Il DuceÔÇŁ, fost profesor ┼či jurnalist, p├ón─â s─â se apuce de politic─â, iubea fotbalul, dar avea nevoie ┼či de un eveniment de amploare ├«n scop propagandistic. ┼×i ce putea fi mai potrivit pentru un personaj aflat la apogeul puterii dec├ót organizarea Campionatului Mondial de fotbal? Musollini a realizat ├«ns─â c─â un eventual e┼čec al Italiei, ├«n drumul c─âtre triumf, ar echivala cu o palm─â pe obrazul s─âu, ┼či a f─âcut tot ce a putut pentru ca ÔÇ×nerra-azzuriiÔÇŁ s─â-┼či adjudece trofeul.

Dezam─âgirea echipelor sud-americane

├Än afara ajutorului s─âu, Italia a avut ├«ns─â ┼či o conjunctur─â favorabil─â. ├Än primul r├ónd, Uruguayul, cea mai bun─â forma┼úie din anii 1920-1930, n-a participat, ca r─âspuns la boicotarea competi┼úiei de c─âtre italieni, patru ani mai devreme, c├ónd doar patru ┼ú─âri europene, ├«ntre care ┼či Rom├ónia, au trecut Atlanticul pentru primul mondial. Apoi, Argentina, finalista din 1930, a trimis o forma┼úie doar din juc─âtori amatori, la fel ┼či Brazilia, de team─â ca fotbali┼čtii lor s─â nu r─âm├ón─â la echipe de pe B─âtr├ónul Continent. Nu ├«n ultimul r├ónd, Anglia, Sco┼úia, ┼óara Galilor ┼či Irlanda de Nord, au refuzat participarea, socotind c─â e jignitor s─â participe ├«n preliminarii. Astfel, ├«n competi┼úie s-au ├«nscris 32 de echipe, dintre care doar 16 au ajuns la turneul final.

Ca noutate, a existat ┼či o echip─â african─â, calificat─â, Egiptul ajung├ónd ├«n aceast─â postur─â. N-a fost singura premier─â a turneului final. Dac─â ├«n 1930, meciurile s-au jucat ├«ntr-un singur ora┼č, Montevideo, ├«n 1934 opt ora┼če au g─âzduit partide. Italia, de┼či ┼úar─â gazd─â, a fost nevoit─â s─â joace un meci ├«n preliminarii, 4-0 cu Grecia. Dintre echipele care jucaser─â la CM din Uruguay, doar Rom├ónia, Fran┼úa, SUA, Argentina, Brazilia ┼či Belgia au participat ┼či ├«n Italia.

Dictatorul lua masa cu arbitrii

Cum a ├«mpins ├«ns─â Mussolini Italia c─âtre titlul suprem? ├Än primul r├ónd, ├«naintea ├«nceperii competi┼úiei, a naturalizat trei juc─âtori argentinieni, Monti, Guaita ┼či Orsi. Ulterior, Ducele a vegheat ca echipa lui s─â aib─â parte de arbitraje favorabile, iar atunci c├ónd situa┼úia a cerut-o a intervenit chiar pe fa┼ú─â. ├Änaintea meciului cu Austria, din semifinale, Mussolini l-a invitat pe suedezul Ivan Eklind la cin─â, ┼či, mul┼úumit de presta┼úia lui de a doua zi, a decis ca FIFA s─â-l pun─â pe acesta ┼či la final─â. Iar ├«n vreme ce echipele erau la ├«nc─âlzire, Eklind se afla ├«n loja dictatorului, unde probabil primea ultimele indica┼úii.Succesul Italiei a sporit popularitatea lui Benito Mussolini, mai ales c─â ├«naintea meciurilor el ie┼čea pe gazon ┼či saluta mul┼úimea cu celebrul salut nazist.

79 jpg jpeg

Austria, echipa minune

Una dintre cele mai frumoase echipe din istoria fotbalului mondial a fost na┼úionala Austriei, din anii 1930. Supranumit─â Wunderteam (Echipa minune), Austria avea un joc ├«nc├ónt─âtor, regizat de antrenorul Hugo Meisl, ┼či pus ├«n valoare de Matthias Sindelar, supranumit ÔÇ×Mozart al fotbaluluiÔÇŁ sau ÔÇ×Omul de h├órtieÔÇŁ, pentru u┼čurin┼úa cu care ├«┼či scotea adversarii din joc, cel mai bun fotbalist din istoria fotbalului austriac. Meisl, care fusese func┼úionar ├«ntr-o banc─â, era ├«ndr─âgostit de fotbal, drept pentru care ┼či-a sacrificat meseria b─ânoas─â, pentru a un domeniu riscant, dar care i-a adus prestigiu. El este creatorul a┼ča-zisului ÔÇ×num─âr 9 falsÔÇŁ, deoarece a fost primul care a cerut atacantului central s─â coboare la mijlocul terenului, pentru a creea superioritate acolo. Austria s-a oprit ├«ns─â ├«n semifinale, dup─â care a pierdut finala mic─â, ├«n favoarea Germaniei.

Se mergea pe sistemul 2-3-3-2

├Än aceea perioad─â majoritatea echipelor jucau ├«n formula 1-2-3-3-2, un sistem superofensiv, cu portar, doi funda┼či centrali, trei ├«nchiz─âtori, trei mijloca┼či ofensivi ┼či doi atacan┼úi centrali.

Calificare eroic─â, ghinion la Trieste

Rom├ónia a ob┼úinut biletele pentru Mondialul din Italia, dintr-o grup─â ├«n care a jucat al─âturi de Elve┼úia ┼či Iugoslavia. Se calificau primele dou─â echipe, iar ├«n primul meci cele dou─â echipe au f─âcut egal, 2-2, dup─â care a urmat partida Rom├óniei, contra Elve┼úiei. La Berna, ÔÇ×tricoloriiÔÇŁ au scos un eroic 2-2, ├«ns─â la c├«teva zile au pierdut meciul la masa verde, deoarece l-au folosit pe Stefan Dobay, care jucase ├«nainte pentru Ungaria ┼či ├«nc─â nu dep─â┼čise termenul dup─â care avea dreptul s─â joace la alt─â na┼úional─â. Astfel, pe h├órtie a fost 2-0 pentru Elve┼úia ┼či numai o victorie ├«mpotriva Iugoslaviei ne trimitea la Mondiale.

20.000 de oameni s-au ├«nghesuit la 29 aprilie 1934, pe stadionul ONEF din Bucure┼čti (ulterior numit Republicii ┼či demolat ├«n 1980 pentru c─â era prea aproape de nou construita Casa Poporului) ca s─â-i su┼úin─â pe ÔÇ×tricoloriÔÇŁ ├«n meciul cu Iugoslavia. Rom├ónia era o echip─â format─â ├«n majoritate din fotbali┼čti de origine maghiar─â ┼či aproape to┼úi jucau la echipe din Vestul ┼ú─ârii, precum Ripensia, RGMT Timi┼čoara ori Cri┼čana Oradea.

Desf─â┼čurarea meciului a fost dramatic─â. Ai no┼čtrii au condus cu 1-0, gol Schwartz (min.38), s├órbii au egalat prin Kragici (min.71), dar Dobay (min.74), poreclit ÔÇ×CalulÔÇŁ, pentru stilul galopant ├«n care alerga, a marcat golul calific─ârii, la cap─âtul unui meci ├«n care Iugoslavia a avut opt !!! bare.

┼×ansa din preliminarii s-a irosit ├«ns─â la turneul final, unde ├«n primul tur, Rom├ónia a ├«nt├«lnit Cehoslovacia, echip─â care urma s─â ajung─â ├«n ultimul act al competi┼úiei. De┼či am condus cu 1-0 ├«n minutul 10, gol Dobay, ┼či am intrat ├«n avantaj la pauz─â, adversarii au ├«ntors rezultatul ├«n repriza secund─â ┼či s-au calificat mai departe. ├Än clasamentul final al competi┼úiei, Rom├ónia s-a clasat pe locul 12 din 16, ├«naintea Egiptului, Braziliei, Belgiei ┼či Statelor Unite.

Special pentru turneul final ┼čeful fotbaului rom├ónesc de atunci, secretarul general al FRF, Octav Luchide, l-a cooptat ├«n stafful na┼úionalei pe antrenorul austriac Josef Uridil. Acesta fusese un apreciat fotbalist la Rapid Viena, dar avea ┼či spirit de afaceri. ├Ä┼či f─âcuse propria marc─â de bere Uridil, dar ┼či un brand de zah─âr, Kracheln, care mergeau foarte bine. Figur─â extrem de popular─â ├«n capitala Austriei, Uridil a jucat propriul rol ├«ntr-un muzical intitulat ÔÇ×Heute spielt der UridilÔÇŁ (Ast─âzi, Uridil joac─â) apar┼úin├ónd lui Hermann Leopoldi, un cunoscut autor de cabaret, din Viena. Federa┼úia l-a chemat pe Uridil la na┼úional─â, sper├ónd c─â acesta va aduce un ceva ├«n plus, mai ales ├«n plan moral, deoarece austriacul lucra dup─â deviza:ÔÇťOdihn─â, via┼ú─â lini┼čtit─â ┼či 30 de minute de cultur─â fizic─â pe zi. De asta are nevoie echipaÔÇŁ.

Uridil a stat pe banca tehnic─â a Rom├óniei la meciul cu Cehoslovacia, dar istoria l-a consemnat ca antrenor pe selec┼úionerul Costel R─âdulescu, cel care condusese Rom├ónia ┼či la CM din 1930. Oricum, dup─â acel meci, Josef Uridil s-a ├«ntors ├«n ┼úara natal─â, continu├óndu-┼či activitatea de antrenor timp de 20 de ani.

Echipa României în meciul cu Cehoslovacia:Sus:Costel Rădulescu (selecţioner), Kotormany, Deheleanu, Albu, Dobay, Morawetz, Sepi, Vogl, Kovaci, Bodola, Bindea, Josef Uridil (antrenor) Jos:Zombory

627x0 13 jpg jpeg

11 juc─âtori din lotul deplasat de Rom├ónia la Mondiale jucau la echipe din Timi┼čoara

Giussepe Meazza, ÔÇ×PeleÔÇŁ al italienilor Dincolo de interven┼úia lui Mussolini, Italia Mondialului din 1934 era o echip─â puternic─â, cu juc─âtori extrem de valoro┼či. Liderul ei a fost legendarul Giuseppe Meazza, cel ├«n cinstea c─âruia Internazionale Milano a dat numele stadionului pe care ├«┼či joac─â meciurile de acas─â. Meazza sau Peppino era un atacant care avea o tehnic─â ce putea fi comparat─â cu cea a lui Pele. ÔÇ×Cu el pe teren, plecam de la 1-0ÔÇŁ a m─ârturisit selec┼úionerul Vittorio Pozzo, omul care a adus Italiei dou─â titluri mondiale.

Peppino a dat doar dou─â goluri la turneul final, ├«ns─â l-a marcat pe cel decisiv din partida cu Spania, considerat─â adev─ârata final─â a competi┼úiei, chiar dac─â meciul s-a jucat ├«n sferturi. Ini┼úial, Italia-Spania a fost 1-1, dar meciul s-a rejucat a doua zi, pentru c─â nu exista regula penaltyurilor, ci doar cea a prelungirilor. A doua zi, Italia a ├«nvins cu 1-0, prin golul lui Meazza. A devenit cu adev─ârat erou ├«n finala contra Cehoslovaciei, scor 2-1, deoarece ├«n minutul 95, de┼či accidentat, a recuperat o minge la mijlocul terenului ┼či a creeat faza din care Italia a punctat prin Schiavio, golul victoriei. Cel─âlalt gol al italienilor fusese marcat de Orsi, unul dintre argentinienii naturaliza┼úi de Mussolini, ├«n vreme ce pentru cehoslovaci punctase Puc, omul care ne d─âduse ┼či nou─â goluri ├«n optimi.

Cehoslovacia s-a consolat cu medalia de argint ┼či a dat golgheterul competi┼úiei. Oldrich Nejedly a marcat de cinci ori dar nu s-a putut bucura de trofeu, ├«ntruc├ót FIFA l-a recunoscut abia ├«n 2006, la 16 ani dup─â ce murise. Statisticile anterioare ar─âtaser─â c─â el ar fi marcat doar patru goluri ┼či de aceea fusese nevoit s─â ├«mpart─â titlul cu neam┼úul Conen ┼či italianul Schiavio.

33 de goluri în 53 de meciuri a marcat Meazza pentru Italia, fiind al doilea cel mai bun marcator al naţionalei azzure din toate timpurile

Statistici:

  • Perioada turneului final:27 mai-10 iunie 1934
  • Echipe participante:Italia, Cehoslovacia, Germania, Austria, Spania, Ungaria, Elve┼úia, Suedia, Fran┼úa, Argentina, Olanda, Rom├ónia, Egipt, Brazilia, Belgia, SUA (├«n ordinea clas─ârii finale)
  • Finala mare:Italia-Cehoslovacia 2-1 (dup─â prelungiri)
  • Finala mic─â:Germania ÔÇô Austria 3-2
  • Meciuri jucate:17
  • Goluri ├«nscrise:70 (media 4, 1 pe meci)
  • Audien┼ú─â total─â:363.000 spectatori (media 21.352 pe meci)
  • Golgheter:Oldrich Nedjely (Cehoslovacia) 5 goluri

Lotul Rom├óniei:Portari:Stanislau Konrad (CA Timi┼čoara), Adalbert Pullock (Cri┼čana Oradea), William Zombory II (Ripensia Timi┼čoara)

Funda┼či:Gheorghe Albu (Venus Bucure┼čti), Rudolf Burger (Ripensia Timi┼čoara), Emeric Vogl (Juventus Bucure┼čti), Alexandru Cuedan (Rapid Bucure┼čti), Laz─âr Sfera (U Cluj)

Mijloca┼či:Vasile Deheleanu (Ripensia Timi┼čoara), Alexandru Juhasz (Juventus Bucure┼čti), Rudolf Kotormany (Ripensia Timi┼čoara), Ivan Morawetz (RGMA Timi┼čoara), Carol Weichwelt (CA Oradea)

Atacan┼úi:Iuliu Baratki (Cri┼čana Oradea), Silviu Bindea (Ripensia Timi┼čoara), Nicolae Kovacs (RipensiaTimi┼čoara), Iuliu Bodola (CA Oradea), Gheorghe Ciolac (Ripensia Timi┼čoara), ┼×tefan Klimek (ILSA Timi┼čoara), Gra┼úian Sepi (U Cluj), Alexandru Schwartz (Ripensia Timi┼čoara)

Antrenor:Costel R─âdulescu Burger, Vogl, Kovacs ┼či antrenorul Costel R─âdulescu au participat ┼či la CM din 1930 

Sursa:www.adevarul.ro