VIDEO Dezbatere ÔÇ×HistoriaÔÇŁ: Cum a ajuns Ceau┼čescu primul pre┼čedinte al Rom├óniei ┼či de ce l a ÔÇ×felicitatÔÇŁ Salvador Dal├ş jpeg

VIDEO Dezbatere ÔÇ×HistoriaÔÇŁ: Cum a ajuns Ceau┼čescu primul pre┼čedinte al Rom├óniei ┼či de ce l-a ÔÇ×felicitatÔÇŁ Salvador Dal├ş

28 martie 1974, Marea Adunarea Na┼úional─â ├«l alege ┼či proclam─â ├«n unanimitate pe Nicolae Ceau┼čescu ├«n func┼úia de pre┼čedinte al Republicii Socialiste Rom├ónia. C├óteva minute mai t├órziu, Nicolae Ceau┼čescu prime┼čte din m├óna lui ┼×tefan Voitec e┼čarfa tricolor─â cu stema ┼ú─ârii ┼či sceptrul.

Primirea sceptrului a suscitat multe controverse Dac─â e┼čarfa tricolor─â primit─â simboliza na┼úiunea rom├ón─â, sceptrul se dorea a fi ├«nsemnul preziden┼úial al puterii de stat ┼či de comandant suprem al for┼úelor armate. Acesta reprezint─â momentul ├«n care este oficializat─â dictatura personal─â a lui Nicolae Ceau┼čescu.

Cum a reu┼čit Nicolae Ceau┼čescu s─â ├«┼či ├«nl─âture to┼úi adeversarii din partid? Care erau planurile ÔÇ×marelui conduc─âtorÔÇŁ pentru ┼úar─â? Ce a ├«nsemnat ├«nfiin┼úarea func┼úiei de pre┼čedinte al Rom├óniei pentru cet─â┼úenii de r├ónd? La aceste ├«ntreb─âri, dar ┼či la multe altele vor r─âspunde istoricul Cristian Vasile ┼či Ciprian Pl─âia┼ču, ediro ÔÇ×HistoriaÔÇŁ, ├«ntr-o edi┼úie special─â a dezbaterilor ÔÇ×HistoriaÔÇŁ, moderat─â de Ion M. Ioni┼ú─â ┼či transmis─â de adevarul.ro, ├«ncep├ónd cu ora 11.00. 

Dezbatere ÔÇ×HistoriaÔÇŁ:Cum a ajuns Nicolae Ceau┼čescu primul pre┼čedinte al Rom├óniei?  

Principalele declaraţii:

Acest moment de care vorbim ast─âzi, 28 martie 1974, e de fapt o ├«ncununare a acapar─ârii puterii totale ├«n stat ┼či ├«n partid de c─âtre Nicolae Ceau┼čescu. ├Änainte, s─â nu uit─âm, el a fost prim secretar, nici m─âcar secretar general al PMR, devenit ulterior PCR, iar, dac─â vre┼úi, un fel de ┼čef al statuli era Chivu Stoica. El era pre┼čedintele Consiliului de Stat. Practic, nu exista un pre┼čedinte al Rom├óniei. Or, aceast─â realitate era un triumvirat ├«mediat dup─â decesul lui Gheorghiu-Dej, a declarat istoricul Cristian Vasile.

Acesta a completat, spun├ónd c─â, Ceau┼čescu a fost at├ót de abil ├«nc├ót ├«n doi an ┼či jum─âtate l-a ├«nlocuit pe Chivu Stoica de la pre┼čedin┼úia Consiliului de Stat ┼či i-a succdat ├«n aceast─â func┼úie. Dar nu era pre┼čedinte al RSR, al noului stat. Credin┼úa mea e c─â,   ├«nc─â din marte 1965, Ceau┼čescu viza, aceast─â func┼úie, de pre┼čedinte al Rom├óniei.

De ce nu voiau liderii comuni┼čti s─â declare ┼či pre┼čedin┼úi ai statelor ┼či preferau s─â r─âm├ón─â prim-secretari?

Cristian Vasile (foto dreapta):Dup─â martie 1953, Hrusciov a tot vorbit despre acest pericol al acumul─ârii de putere ├«ntr-o singur─â persoan─â, ├«ntr-o singur─â persoan─â. Or, ├«n siajul acestui ├«demn hrusciovist, ├«n ├«ntregul bloc comunist s-a decis s─â de despart─â acest─â func┼úie dup─â '56. Ceau┼čescu, deja, cu abilitate, induce la renun┼úarea la aceast─â viziune. ┼×i reu┼česte, dup─â '66 s─â acapareze puterea.

image

Era func┼úia prev─âzut─â ├«n Constitu┼úia Rom├óniei sau o inventeaz─â Ceau┼čescu?

O inventeaz─â Ceau┼čescu. ├Än Constitu┼úia din 1965, din 21 august, era prev─âzut─â func┼úia pe care urma s─â o ocupe Chivu Stoica pentru doi ani ┼či jum─âtate. El dvenea pre┼čedinte al Consiliului de Stat care reprezenta Marea Adunare Na┼úional─â, a spus Cristian Vasile.

Ciprian Pl─âia┼ču, jurnalist ÔÇ×HistoriaÔÇť: A┼č vrea s─â reamintesc un episod din decembrie 1989. Ceau┼čescu spune c─â ÔÇ×s─â m─â judece Marea Adunare Na┼úional─âÔÇť. ┼×i vorbea perfect constitu┼úional ├«n momentula acela. Pentru c─â Marea Adunare Na┼úional─â fusese cea care ├«l alesese ├«n momentul respectiv. Era cea care putea s─â-l revoce din acea func┼úie. Deci, din punct de vedere constitu┼úuional, el spunea adev─ârul.

Cristian Vasile, istoric: Pentru Ceau┼čescu nu era de ajuns s─â fie pre┼čedintle Consiliului de stat, el dorea s─â fie pre┼čedinte de ┼úar─â. S─â ne amintim c─â Ceau┼čescu merge ├«n decembrie ├«n SUA, se vede cu Nixon, la ├«nceputul anului 1974 face c─âl─âtorii ├«n Africa ┼či America de Sud. Dar nu era vorba doar de nevoia lui de a ├«ndruma politica extern─â ┼či a o conduce, era, cum am spus, o ├«ncununare de acaparare total─â a puterii.

Cum ÔÇ×l-a felicitatÔÇť Salvador Dali pe Ceau┼čescu

Cristian Vasile: Martie 1974 mai reprezint─â ceva:Ceau┼čescu se voia ├«n descenden┼úa voievozilor medievali.
├Äl vedem ├«ntr-o fotografie d├ónd noroc cu voievozii rom├óni, Avem un tablou ├«n care Ceau┼čescu d─â oroc cu ┼×tefan cel Mare. ┼×i nu e doar Ceau┼čescu, este ┼či so┼úia lui, Elena Ceau┼čescu.  Mai este un alt exemplu statuar ├«n care ├«l vedem cu Alexandru Ioan Cuza. Ce este interesant e c─â Ceau┼čescu apeleaz─â la un model monarhic.

Este ┼či o fotografie cu ┼×tefan Voitec, pre┼čedintele Marii Adun─âri Na┼úionale, un fost socialist, care, ├«n interbelic demoniza simbolurile monarhice ├«n presa socialist─â, ├«n care ├«i ├«nm├óneaz─â lui Ceau┼čescu un sceptru preziden┼úial. Trebuie s─â spunem c─â acest moment este de dou─â ori suprarealist. ├Äl avem pe marele pictor Salvador Dali care v─âz├ónd acest sceptru ├«l proclam─â pe Ceau┼čescu ┼či ├«l apreciaz─â profund pentru acest moment, c─â a inaugurat sceptrul preziden┼úial. ┼×i ├«l felicit─â pe Ceau┼čescu, ironic!, dar presa comunist─â, autorit─â┼úile propagandei comuniste nu sesizeaz─â aceast─â ironie. Ei n-au ├«n┼úeles ironia lui Salvador Dali ┼či o public─â ├«n ÔÇ×S├ónteiaÔÇť. Salvador Dali spune:ÔÇ×Domnule pre┼čedinte, v─â felicit c─â folosi┼úi simbolul monarhic ├«n exercitarea func┼úiei dumneavoastr─â preziden┼úialeÔÇť, dup─â care Ceau┼čescu  preia aceast─â declara┼úie precum un simbol.


Nicolae Ceau┼čescu prime┼čte din m├óna lui ┼×tefan Voitec e┼čarfa tricolor─â cu stema ┼ú─ârii ┼či sceptrul

image

Cultul personalit─â┼úii:la Ceau┼čescu ┼či la Dej

Cristian Vasile:Prin compara┼úie, la Ceau┼čescu se declan┼čeaz─â cultul personalit─â┼úii, la Dej e ┼úinut sub control. ┼×i dac─â, tot vorbim prin compara┼úie, totu┼či, au fost dou─â perioade diferite. Dej a fost contestat p├ón─â ├«n 1957. El a trebuit s─â supravie┼úuiasc─â politic. S─â nu uit─âm c─â el, la r├óndul lui, lichideaz─â al┼úi comuni┼čti:s─â nu uit─âm cazul P─âtr─â┼čcanu. El este ucis ┼či executat dup─â ordinul direct al lui Dej ┼či, culmea, dup─â ce Stalin moare ├«n 1953. Dej are o limitare ┼či de ordin extern:Hru┼čciov. Pentru c─â Hru┼čciov, ├«n 1956 e decis s─â schimbe garnitura de lideri. Deci, Dej nu vrea s─â ri┼čte deloc s─â-┼či formeze un cult al personalit─â┼úii care s─â rimeze cu cultul lui Stalin, care era foarte periculor.

Trebuie s─â admitem:Ceau┼čescu a avut o perioad─â de succes la nivel interna┼úional. E primit de Regina Marii Britanii, merge cu ea ├«n calea┼čc─â, deci e ÔÇ×o echip─âÔÇť de valoare:un ├«mp─ârat comunist cu o ├«mp─âr─âteas─â la propriu.


De la st├ónga la dreapta:Ion M. Ioni┼ú─â, redactor-┼čef ÔÇ×Historia, Ciprian Pl─âia┼ču (plan secund), editor ÔÇ×HistoriaÔÇŁ, ┼či istoricul Cristian Vasile, ├«n studioul Adev─ârul Live FOTO Roberto S─âlceanu
 

image