Veriga lipsă din evoluția umană, descoperită în Europa? FOTO
Europa și nu Africa ar fi leagănul umanității, conform unui studiu recent care contrazice teoria general acceptată de paleoantropologi, conform căreia strămoșii oamenilor s-au desprins cei ai cimpanzeilor în urmă cu aproximativ 7 milioane de ani în Africa, unde descendenții lor au rămas timp de peste 5 milioane de ani, înainte de a începe răspândirea spre celelalte continente.
Studiul publicat prestigioasa revistă științifică PLOS One se bazează pe analiza a două fosile de hominizi cu dinți asemănători celor umani (foto jos), ce au fost descoperite în Bulgaria și Grecia. Fosilele au o vechime de circa 7,2 milioane de ani.
Cele două fosile au fost încadrate în specia Graecopithecus freybergi, poreclită ”El Graeco” de cercetători și demonstrează că strămoșii oamenilor trăiau deja în Europa cu 200.000 de ani înainte de cele mai vechi fosile de hominizi descoperite în Africa, scrie Agerpres.
O echipă internațională de cercetători care a analizat descoperirile a ajuns la concluzia că aceste fosile modifică complet istoria începuturilor omenirii și plasează ultimul strămoș comun al hominizilor și maimuțelor antropoide — mult căutata verigă lipsă — în regiunea mediteraneană.
”Acest studiu schimbă radical ceea ce credeam că știm despre locul și perioada în care omenirea a făcut primii pași... Graecopithecus nu este o maimuță. El este membru al unui trib de hominizi și strămoșul direct al [genului] Homo [din care face parte și Homo sapiens]. Hrana lui Graecopithecus este caracteristică pentru tipul de vegetație de savană, fiind diferită de hrana maimuțelor antropoide care trăiesc în păduri. Astfel, la fel ca oamenii, el avea molarii mai lați și acoperiți cu un strat gros de smalț. Dintr-un anumit punct de vedere este vorba despre o verigă lipsă nou descoperită (...) Probabil că fața lui El Graeco era foarte asemănătoare cu fețele maimuțelor antropoide, însă avea caninii mai scurți”, a declarat profesorul Nikolai Spassov, de la Academia Bulgară de Științe.
În urmă cu 7,2 milioane de ani, Peninsula Balcanică arăta surprinzător de similar cu Africa centrală, caracteristicile climaterice din acea perioadă determinând dezvoltarea unei vegetații de savană, cu vaste spații deschise, condiții în care strămoșii oamenilor au fost nevoiți să se adapteze pentru a identifica noi surse de hrană, renunțând la modul de viață arboricol și evoluând spre mersul biped. În urmă cu 7,2 milioane de ani, vaste porțiuni din Marea Mediterană secau complet, deschizând linii de migrație între Europa și Africa pentru maimuțele antropoide și primii hominizi.
Cele două fosile prezintă o serie de caracteristici ale rădăcinilor dentare care susțin ipoteza că este vorba despre o specie de hominizi foarte primitivă.
”În timp ce maimuțele antropoide au două sau trei rădăcini complet separate sau divergente, rădăcinile [premolarilor] lui Graecopithecus converg și sunt parțial fuzionate - o trăsătură caracteristică oamenilor moderni, oamenilor primitivi și altor câteva specii de hominizi”, a explicat și coordonatoarea acestui studiu, Madelaine Böhme de la Universitatea din Tübingen.
Un premolar superior atribuit unui Graecopithecus freybergi. Fosila are o vechime de 7,24 milioane de ani și a fost descoperită într-o veche carieră de nisip (Azmaka), situată în apropierea orașului Chirpan din sudul Bulgariei (Foto: Wolfgang Gerber, Universitatea din Tübingen).
Mandibula unui Graecopithecus freybergi (El Graeco). Fosila are o vechime de aproximativ 7,175 milioane de ani și a fost descoperită în apropiere de Atena. (Foto: Wolfgang Gerber, Universitatea din Tübingen).
O reprezentare artistică a lui Graecopithecus freybergi, în mediul său natural, savana care exista în urmă cu 7,2 milioane de ani, în zona Atenei contemporane. Foto: Facebook / Velizar Simeonovski.
