Veriga lips─â din evolu╚Ťia uman─â, descoperit─â ├«n Europa?  FOTO jpeg

Veriga lips─â din evolu╚Ťia uman─â, descoperit─â ├«n Europa? FOTO

­čôü Preistorie
Autor: Redac╚Ťia

Europa ╚Öi nu Africa ar fi leag─ânul umanit─â╚Ťii, conform unui studiu recent care contrazice teoria general acceptat─â de paleoantropologi, conform c─âreia str─âmo╚Öii oamenilor s-au desprins cei ai cimpanzeilor ├«n urm─â cu aproximativ 7 milioane de ani ├«n Africa, unde descenden╚Ťii lor au r─âmas timp de peste 5 milioane de ani, ├«nainte de a ├«ncepe r─âsp├óndirea spre celelalte continente.

Studiul publicat prestigioasa revist─â ╚Ötiin╚Ťific─â PLOS One se bazeaz─â pe analiza a dou─â fosile de hominizi cu din╚Ťi asem─ân─âtori celor umani (foto jos), ce au fost descoperite ├«n Bulgaria ╚Öi Grecia. Fosilele au o vechime de circa 7,2 milioane de ani.

Cele dou─â fosile au fost ├«ncadrate ├«n specia Graecopithecus freybergi, poreclit─â ÔÇŁEl GraecoÔÇŁ de cercet─âtori ╚Öi demonstreaz─â c─â str─âmo╚Öii oamenilor tr─âiau deja ├«n Europa cu 200.000 de ani ├«nainte de cele mai vechi fosile de hominizi descoperite ├«n Africa, scrie Agerpres.

O echip─â interna╚Ťional─â de cercet─âtori care a analizat descoperirile a ajuns la concluzia c─â aceste fosile modific─â complet istoria ├«nceputurilor omenirii ╚Öi plaseaz─â ultimul str─âmo╚Ö comun al hominizilor ╚Öi maimu╚Ťelor antropoide ÔÇö mult c─âutata verig─â lips─â ÔÇö ├«n regiunea mediteranean─â.

ÔÇŁAcest studiu schimb─â radical ceea ce credeam c─â ╚Ötim despre locul ╚Öi perioada ├«n care omenirea a f─âcut primii pa╚Öi... Graecopithecus nu este o maimu╚Ť─â. El este membru al unui trib de hominizi ╚Öi str─âmo╚Öul direct al [genului] Homo [din care face parte ╚Öi Homo sapiens]. Hrana lui Graecopithecus este caracteristic─â pentru tipul de vegeta╚Ťie de savan─â, fiind diferit─â de hrana maimu╚Ťelor antropoide care tr─âiesc ├«n p─âduri. Astfel, la fel ca oamenii, el avea molarii mai la╚Ťi ╚Öi acoperi╚Ťi cu un strat gros de smal╚Ť. Dintr-un anumit punct de vedere este vorba despre o verig─â lips─â nou descoperit─â (...) Probabil c─â fa╚Ťa lui El Graeco era foarte asem─ân─âtoare cu fe╚Ťele maimu╚Ťelor antropoide, ├«ns─â avea caninii mai scur╚ŤiÔÇŁ, a declarat profesorul Nikolai Spassov, de la Academia Bulgar─â de ╚śtiin╚Ťe.

├Än urm─â cu 7,2 milioane de ani, Peninsula Balcanic─â ar─âta surprinz─âtor de similar cu Africa central─â, caracteristicile climaterice din acea perioad─â determin├ónd dezvoltarea unei vegeta╚Ťii de savan─â, cu vaste spa╚Ťii deschise, condi╚Ťii ├«n care str─âmo╚Öii oamenilor au fost nevoi╚Ťi s─â se adapteze pentru a identifica noi surse de hran─â, renun╚Ť├ónd la modul de via╚Ť─â arboricol ╚Öi evolu├ónd spre mersul biped. ├Än urm─â cu 7,2 milioane de ani, vaste por╚Ťiuni din Marea Mediteran─â secau complet, deschiz├ónd linii de migra╚Ťie ├«ntre Europa ╚Öi Africa pentru maimu╚Ťele antropoide ╚Öi primii hominizi.

Cele dou─â fosile prezint─â o serie de caracteristici ale r─âd─âcinilor dentare care sus╚Ťin ipoteza c─â este vorba despre o specie de hominizi foarte primitiv─â.

ÔÇŁ├Än timp ce maimu╚Ťele antropoide au dou─â sau trei r─âd─âcini complet separate sau divergente, r─âd─âcinile [premolarilor] lui Graecopithecus converg ╚Öi sunt par╚Ťial fuzionate - o tr─âs─âtur─â caracteristic─â oamenilor moderni, oamenilor primitivi ╚Öi altor c├óteva specii de hominiziÔÇŁ, a explicat ╚Öi coordonatoarea acestui studiu, Madelaine B├Âhme de la Universitatea din T├╝bingen.

image

Un premolar superior atribuit unui Graecopithecus freybergi. Fosila are o vechime de 7,24 milioane de ani și a fost descoperită într-o veche carieră de nisip (Azmaka), situată în apropierea orașului Chirpan din sudul Bulgariei (Foto: Wolfgang Gerber, Universitatea din Tübingen).

image

Mandibula unui Graecopithecus freybergi (El Graeco). Fosila are o vechime de aproximativ 7,175 milioane de ani și a fost descoperită în apropiere de Atena. (Foto: Wolfgang Gerber, Universitatea din Tübingen).

O reprezentare artistic─â a lui Graecopithecus freybergi, ├«n mediul s─âu natural, savana care exista ├«n urm─â cu 7,2 milioane de ani, ├«n zona Atenei contemporane. Foto: Facebook / Velizar Simeonovski.