Vântul schimbării: relaţiile Cuba Statele Unite ale Americii jpeg

Vântul schimbării: relaţiile Cuba-Statele Unite ale Americii

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Redac╚Ťia

Rela┼úiile dintre Statele Unite ┼či Cuba au o istorie complex─â. Cele dou─â state sunt cunoscute pentru c─â au avut mult─â vreme contacte tensionate. C├ónd Fidel Castro a venit la putere ├«n 1959, rela┼úiile dintre cele dou─â state au escaladat rapid ├«n controverse aprige, polemici pe chestiuni politice ┼či chiar crize interna┼úionale. ┼×i, de┼či Cuba se afl─â la numai 160 de kilometri de coasta Floridei, cele dou─â na┼úiuni nu au avut rela┼úii diplomatice din 1961, ┼či au folosit Elve┼úia drep mediator oric├ónd au avut nevoie s─â discute. Dar lucrurile par s─â se schimbe. Pe 13 aprilie, Pre┼čedintele american Barack Obama a anun┼úat c─â va ridica restric┼úiile care au fost instaurate zeci de ani, permi┼ú├ónd americanilor cubanezi s─â ├«┼či viziteze rudele din Cuba. Totu┼či, nu ┼či-a exprimat ┼či inten┼úia de a ├«nl─âtura embargoul economic de 47 de ani pe care SUA l-a impus na┼úiunii insulare.

Dar leg─âturile dintre Statele Unite ┼či Cuba ├«┼či au originile mult ├«nainte de venirea lui Castro la putere. ├Än 1898, la sf├ór┼čitul r─âzboiului americano-spaniol, Spania, ├«nfr├ónt─â, a cedat drepturile asupra coloniilor sale ÔÇô printre care Cuba, Puerto Rico ┼či Guam ÔÇô c─âtre Statele Unite, care, ulterior, a oferit independen┼úa Cubei, cu men┼úiunea  c─â SUA ar putea interveni ├«n afacerile noului stat dac─â circumstan┼úele ar cere-o (stipulare care a fost ├«nl─âturat─â mai t├órziu). De asemenea, se stipula ┼či ca Statelor Unite s─â li se acorde un contract de ├«nchiriere permanent pentru baza naval─â cubanez─â din Golful Guantanamo ÔÇô prevedere care nu a fost eliminat─â. ├Än urm─âtoarea jum─âtate de secol cele dou─â ┼ú─âri au cooperat, mai mult sau mai pu┼úin, SUA ajut├ónd la ├«n─âbu┼čirea revoltelor din Cuba ┼či investind mult ├«n economia micului s─âu vecin. Mafia american─â a folosit Havana, capitala cubanez─â, drept centru de conferin┼úe ├«n 1946. Ernest Hemingway a tr─âit ├«n Havana timp de 22 de ani;a scris romanul B─âtr├ónul ┼či marea ├«n vila sa din ├«mprejurimile Capitalei.

Apoi a venit Revolu┼úia Cubanez─â ┼či totul s-a schimbat. A fost nevoie de ani ┼či multe tentative, dar pe 1 ianuarie 1959, Fidel Castro ┼či gherilele sale au reu┼čit s─â r─âstoarne guvernul ┼či pe pre┼čedintele Gen. Fulgencio Batista. Statele Unite ÔÇô care l-au sprijinit pe Castro, impun├ónd un embargou pe arme ├«n 1958 ├«mpotriva guvernului lui Batista ÔÇô au recunoscut imediat noul regim, de┼či ┼či-au exprimat ┼či regretul pentru execu┼úia de c─âtre revolu┼úionari a peste 500 de suporteri ai lui Batista ┼či s-au ar─âtat ├«ngrijorate de tendin┼úele evident comuniste care se dezvoltau ├«n r├óndul revolu┼úionarilor. Castro a f─âcut o vizit─â ├«n SUA la numai trei luni de la instaurarea la putere, a f─âcut un tur al monumentelor din Washington ┼či s-a ├«nt├ólnit cu vice-pre┼čedintele Richard Nixon, tot timpul purt├ónd uniforma sa, devenit─â emblematic─â, de culoare verde m─âsliniu. A fost un scurt moment de alina┼ú─â ├«ntre cele dou─â ┼ú─âri, unul care nu se va mai repeta.

├Än 1960, guvernul lui Castro deja pusese m├óna pe tot p─âm├óntul arabil privat ┼či na┼úionalizase sute de companii private ÔÇô inclusiv c├óteva sucursale locale ale unor corpora┼úii americane ÔÇô ┼či pusese taxe foarte mari pe produsele americane, at├ót de mari c─â exporturile SUA au fost reduse la jum─âtate ├«n numai doi ani. Administra┼úia Eisenhower a r─âspuns prin impunerea unor restric┼úii comerciale pe absolut toate produsele, cu excep┼úia alimentelor ┼či produselor farmaceutice. Condamn├ónd ÔÇ×imperialismul yankeilorÔÇŁ, Casto a extins ┼či ├«nt─ârit rela┼úiile comericale cu Uniunea Sovietic─â, ├«n schimb. Statele Unite au r─âspuns prin ├«ntreruperea tuturor rela┼úiilor diplomatice, iar cele dou─â ┼ú─âri au ├«nceput s─â comunice prin intermediul Elve┼úiei.

Pre┼čedintele Kennedy a instituit un embargo permanent pe 7 februarie 1962 ÔÇô imediat dup─â ce a comandat 1.200 de trabucuri cubaneze pentru proviziile personale ÔÇô ┼či ├«n c├ó┼úiva ani, ┼úara, a c─ârei economie se baza mult pe produsele fabricate ├«n America, a avut mult de suferit ┼či a devenit o umbr─â a ceea ce fusese. Consumul de alimente a sc─âzut;telefoanele ┼či televizoarele erau mai greu de g─âsit;f─âr─â nicio posibilitate a importa ma┼čini americane, cubanezii au privit cum ma┼činile lor achizi┼úionate ├«nainte de embargo rugineau ┼či se transformau ├«n rable.

Screen Shot 2013 05 13 at 9 17 09 AM png png

La ├«nceputul anilor 1960, au existat o serie de ├«ncerc─âri americane subversive ┼či secrete de a ├«nl─âtura guvernul cubanez. Evenimentele de la Golful Porcilor ÔÇô ├«ncercarea e┼čuat─â a CIA-ului de a-l r─âsturna pe Castro prin antrenarea unor exila┼úi cubanezi pentru un atac la sol ÔÇô au fost urmate de Opera┼úiunea Mongoose:o serie de atentate la via┼úa lui Castro care s-au ├«ntins pe c├ó┼úiva ani. ├Äntre 1961 ┼či 1963, au fost cel pu┼úin cinci planuri de asasinare, mutilare sau umilire a liderului de la Havana, folosind orice mijloace posibile ÔÇô de la scoici explozive la pantofi pudra┼úi cu substan┼úe chimice care f─âceau s─â-i cad─â barba. Planurile nu au func┼úionat ┼či Cuba lui Castro a rezistat, mai enervat─â dec├ót oric├ónd pe Statele Unite.

Cel mai negru moment din istoria rela┼úiilor dintre cele dou─â state a venit ├«n diminea┼úa zilei de 15 octombrie 1962, c├ónd avioanele americane de spionaj au descoperit c─â URSS construia o baz─â de rachete militare ├«n Cuba. Pre┼čedintele Kennedy a aflat despre aceast─â amenin┼úare ├«n diminea┼úa urm─âtoare, c├ónd se afla ├«nc─â ├«n pijamale. Urm─âtoarele 12 zile au fost un calvar interna┼úional:Rusia ┼či America intraser─â ├«ntr-o criz─â profund─â, pe marginea pr─âpastiei izbucnirii unui conflict nuclear ÔÇô moment cunoscut drept Criza Rachetelor din Cuba, cel mai fierbinte eveniment al R─âzboiului Rece. Criza s-a ├«ncheiat c├ónd liderul sovietic Nichita Hru┼čciov a acceptat propunerea secret─â a lui Kennedy de a ├«ndep─ârta rachetele americane din Turcia ├«n schimbul dezarm─ârii Cubei. Rachetele sovietice au disp─ârut ├«n ┼čase luni, dar va lua mult mai mult timp pentru ca America s─â ierte na┼úiunea care a permis plasarea lor at├ót de aproape de teritoriul american.

├Än aprilie 1980, pr─âbu┼čirea economiei a f─âcut ca mii de cubanezi s─â caute azil politic ├«n alte state. Castro a anun┼úat c─â oricine dorea s─â plece putea face asta pri portul de nord-vest, Mariel. ├Än urm─âtoarele ┼čase luni, 125.000 de cubanezi s-au ├«ngr─âm─âdit pe b─ârci ┼či au luat direc┼úia Americii. Castro a eliberat ┼či criminali ┼či pacien┼úi din spitalele de psihiatrie, dintre care 22.000 au ajuns pe ┼ú─ârmul Floridei. Cuba a refuzat apoi s─â ├«i ia ├«napoi.

America a ├«n─âsprit regulile embargoului ├«n 1992 ┼či apoi ├«n 1996, prin Actul Helms-Burton, care stipula aplicarea embargoului ┼či statelor care f─âceau comer┼ú cu statul cubanez;legea a venit ca r─âspuns dup─â ce Cuba a dobor├ót dou─â avioane civile americane. Apoi, ├«n ultimul deceniu, SUA a pendulat ├«ntre relaxarea ┼či ├«nt─ârirea restric┼úiilor, ├«n func┼úie de cimatul politic.

├Än 2001,  ├«n urma Uraganului Michelle, s-a semnat un acord de v├ónzare a alimentelor c─âtre Cuba;ast─âzi, SUA sunt principalul furnizor de produse alimentare, v├ónz─ârile ating├ónd 710 milioane de dolari ├«n 2008.

2004 363 12 jpg jpeg
Refugia┼úi cubanezi la bordul navei Diamantul Ro┼ču, 1980

Refugia┼úi cubanezi la bordul navei Diamantul Ro┼ču, 1980

Pre┼čedintele Obama a anun┼úat c─â dore┼čte ridicarea restric┼úiilor de c─âl─âtorie pentru aceia care ├«nc─â au familii ├«n Cuba. Un pas mic, dar important pentru redresarea rela┼úiilor. A fost de acord, de asemenea, s─â lase companiile de telecomunica┼úii ÔÇô care intraser─â demult sub inciden┼úa embargoului ÔÇô s─â ├«┼či desf─â┼čoare afacerile ├«n Cuba. Dar soarta embargoului st─â ├«n m├óinile sensibile ale politicienilor ┼či nimeni nu ┼čtie cum se vor desf─â┼čura evenimentele.

TIME