deschidere site H 246

Unde a ajuns aurul Troiei, în Historia de iulie

Autor: Redac╚Ťia
­čŚô´ŞĆ 15 iulie 2022

Dac─â n-ar fi existat Heinrich Julius Schliemann, de la a c─ârui na╚Ötere se ├«mplinesc anul acesta 200 de ani, poate c─â legendara Troia s-ar fi odihnit ╚Öi acum ├«n paginile Iliadei lui Homer. Excava╚Ťiile au ├«nceput ├«n 1870 ╚Öi controversele cam tot pe atunci. Unii zic c─â s─âp─âturile au fost at├ót de brutale ├«nc├ót au provocat daune pe care, cu milenii ├«n urm─â, nici m─âcar grecii nu le-au adus. Al╚Ťii spun c─â Schliemann nu a coroborat descoperirile cu evenimentele ╚Öi perioadele istoriceÔÇŽ 

Ce s-a ├«nt├ómplat cu aurul descoperit, a fost oare comoara lui Priam? Deslu╚Öim misterul ├«n num─ârul de iulie al ÔÇ×HistoriaÔÇŁ, de ast─âzi la chio╚Öcuri ╚Öi pe online, pe platforma paydemic.

├Äntr-o zi de s├ómb─ât─â, 31 mai 1873, Schliemann a g─âsit ├«ntr-un morm├ónt aflat la o ad├óncime de 9 metri, ceea ce el a numit tezaurul lui Priam, convins c─â avea de-a face cu Troia descris─â de Homer. Diademe, vase, cercei, inele, lan┼úuri, arme, totul din aur masiv, o incredibil─â descoperi- re, ├«n total, aproximativ 9.000 de obiecte, care, la 17 iunie 1873, a╚Öa cum avea s─â scrie ├«n jurnal, au fost binecuv├óntate de un preot. 

Historia 246, Iulie 2022
Cump─âr─â acum!

├Än momentul c├ónd a g─âsit prima pies─â a tezaurului, de╚Öi ├«nc─â nu sosise ora pr├ónzului, i-a trimis pe cei 80 de muncitori ├«n pauz─â, ascunz├ónd-o ├«n baraca sa de lemn. Totu╚Öi, secretul nu a r─âmas al lui Schliemann, c─âci un muncitor l-a informat pe supraveghetorul otoman, care l-a somat pe ger- man, f─âr─â succes, s─â deschid─â cuferele, a╚Öa c─â func┼úionarul s-a repezit c─âlare la ├çanakkale, pentru a face rost de un ordin de perchezi┼úie. 

├Äntre timp, noaptea, anticip├ónd, Schliemann l-a trimis pe loialul Nikolaos Giannakis la fratele consulului SUA ├«nc─ârcat cu ╚Öase co╚Öuri ╚Öi o saco╚Ö─â. Dup─â alte ╚Öase zile, Giannakis a dus tezaurul, pe trei cai, ├«ntr-un golf din apropiere, unde l-a ├«nc─ârcat pe vaporul aflat ├«n a╚Öteptare, c─âpitanul transport├ónd ├«nc─ârc─âtura ├«n apele grece╚Öti, pe insula Syros, de unde un agent a dus-o la Atena. 

Sigilate, obiectele din aur vor ajunge ├«n vila socrilor lui Schliemann. La sf├ór╚Öitul lui iunie 1873, ├«n capitala elen─â va ajunge ╚Öi Schliemann, care-╚Öi va cadorisi so┼úia cu diademe, lan┼úuri ╚Öi cercei provenind din tezaur, fotografia respectiv─â f─âc├ónd imediat ├«nconjurul lumii. 

Ce s-a ├«nt├ómplat dup─â aceea cu tezaurul ╚Öi cine a fost acest Schliemann, func╚Ťionarul am─âr├ót care a devenit unul dintre cei mai boga┼úi europeni, cunosc─âtor a 17 limbi str─âine, deschiz─âtor de drumuri ├«n ale arheologiei? Citi╚Ťi ├«n Dosarul acestui num─âr, scris de Paul Zaharia.

image

Asul avia╚Ťiei rom├óne

Povestea despre Schliemann este urmat─â de una mai apropiat─â de zilele ╚Öi de locurile noastre, care ├«l are ├«n centru pe un b─ârbat cel pu╚Ťin la fel de curajos: c─âpitanul Alexandru ┼×erb─ânescu. A fost cel mai bun aviator rom├ón din toate timpurile, comandant al Grupurilor 7 ┼či 9 V├ón─âtoare.

Foaia calificativ─â din anul 1943, semnat─â de c─âtre generalii Ermil Gheorghiu ╚Öi Emanoil Ionescu, consemna printre altele: ÔÇ×C─âpitanul ╚śerb─ânescu Alexandru este un ofi┼úer excep┼úional prin educa┼úia sa militar─â ╚Öi prin modul eroic ├«n care ╚Öi-a f─âcut datoria pe front... Este asul avia┼úiei rom├óneÔÇť. 

Pe 18 august 1844, eroul a luptat ╚Öi a c─âzut. ├Änainte s─â decoleze, a declarat ├«n fa╚Ťa camarazilor: ÔÇ×Nu ├«n┼úeleg c─â un inamic, oric├ót de mare ╚Öi puternic ar fi, s─â intre ├«n ┼úara mea ca-n sat f─âr─â c├óini ╚Öi s-o pustiiasc─â... Dar eu voi continua s─â lupt, de va fi nevoie singur ÔÇô p├ón─â c├ónd sau cad, sau nu se va putea spune c─â ├«n Rom├ónia n-a ie╚Öit niciun rom├ón ├«n fa┼úa americanilor, chiar dac─â pierdem b─ât─âlia ...ÔÇť 

Citi╚Ťi istoria unui destin remarcabil ├«n articolul ÔÇ×┼×i noi l-am avut pe Alexandru ┼×erb─ânescu!ÔÇŁ, de Valeriu Avram.

O colonie polonez─â la Lupeni

Exploatarea intensiv─â a c─ârbunelui ├«n Valea Jiului a ├«nceput ├«n a doua jum─âtate a secolului al XIX-lea. Prin urmare, a crescut ╚Öi nevoia de for┼ú─â de munc─â calificat─â, pentru c─â rom├ónii ╚Öi ungurii din regiune nu lucraser─â ├«n domeniul mineritului p├ón─â atunci. Recrutarea oamenilor care erau dispu╚Öi s─â se mute ├«n Valea Jiului a avut loc ╚Öi ├«n Gali┼úia de Vest (├«n prezent, parte din Polonia), ├«n preajma ora╚Öelor Cracovia, Bochnia, Tarn├│w, Krosno, Jas┼éo ╚Öi Rzesz├│w, unde exista tradi┼úia de extrac┼úie a s─ârii ╚Öi a petrolului. 

├Än cele din urm─â, primul grup de familii poloneze, de circa 150 de persoane, a sosit la Lupeni ├«n 1891 ╚Öi a tr─âit pentru c├ó┼úiva ani ├«n bar─âci din lemn. Cartierul din Lupeni, pe care polonezii l-au construit cu m├óinile lor, a primit numele de ÔÇ×Gali┼úiaÔÇť. 

Povestea celor 600 de polonezi din Rom├ónia putea s─â fie uitat─â cu des─âv├ór╚Öire, dar a scris-o pentru ÔÇ×HistoriaÔÇŁ Krzysztof Nowak. 

Pictură impresionistă și limonadă rece

În a doua parte a revistei, reducem adrenalina și vă invităm la o incursiune în lumea lui Édouard Manet, acompaniată de un pahar de limonadă rece.

Cosmin Ungureanu prezint─â pictura-laborator a lui Manet (1832-1883), cel c─âruia ├«i revine, mai mult dec├ót oricui, meritul de a fi dislocat arta din perimetrul tradi┼úiei academice, orient├ónd-o c─âtre ÔÇ×revolu┼úiaÔÇť impresionist─â. 

├Äntr-o zi canicular─â de var─â, p├ón─â ╚Öi g├óndul la o limonad─â rece te face s─â te sim╚Ťi mai bine, nu-i a╚Öa? V-a┼úi ├«ntrebat vreodat─â cine a inventat limonada sau cine a b─âut-o prima oar─â? ╚śtia┼úi c─â ├«nceputurile acestei licori miraculoase se afl─â undeva ├«n Egiptul de acum 1000 de ani? ╚śtia┼úi c─â exist─â limonad─â roz? Sau c─â l─âm├óiul are o istorie veche de peste 8 milioane de ani? Dac─â nu ╚Ötia╚Ťi, ├«nseamn─â c─â ve╚Ťi citi cu interes ╚Öi cu poft─â articolul scris de Alexandru Zaharia.

Citi╚Ťi revista p├ón─â la final, ca s─â nu rata╚Ťi recomand─ârile pentru filme, c─âr╚Ťi ╚Öi expozi╚Ťii, care s─â v─â fac─â vara mai frumoas─â.

Cu ÔÇ×HistoriaÔÇŁ, plin─â de istorii bine documentate ╚Öi excelent ilustrate, v─â ├«nt├ólni╚Ťi la chio╚Öcuri ╚Öi online. Vacan╚Ť─â relaxant─â ╚Öi lectur─â pl─âcut─â!