Un nou Război Rece în Orientul Mijlociu? jpeg

Un nou Război Rece în Orientul Mijlociu?

­čôü Istorie recent─â
Autor: Andreea Lup┼čor

Un R─âzboi Rece ├«ntre cele mai puternice ÔÇô din punct de vedere militar ÔÇô dou─â ╚Ť─âri din Orientul Mijlociu, Iran ╚Öi Isarel, ├«ncepe s─â capete un contur din ce ├«n ce mai clar, iar observatorii interna╚Ťionali ├«╚Öi fac griji din cauza poten╚Ťialului s─âu de escaladare ├«ntr-un r─âzboi propriu-zis.

├Än ultimele luni, Israelul a ├«nceput s─â testeze rachete balistice, iar Agen╚Ťia Interna╚Ťional─â pentru Energie Atomic─â (IAEA) a ├«nceput investiga╚Ťii pe baza suspiciunii c─â Iran dezvolt─â ├«n secret tehnologii ce vor putea fi folosite ├«n viitor pentru fabricarea de arme nucleare. Dincolo de contextul istoric complicat care face ca rela╚Ťiile dintre cele dou─â ╚Ť─âri s─â se deterioreze pe zi ce trece, fondul problemei const─â, de fapt, ├«n lipsa de ├«ncredere ╚Öi antipatia profund─â reciproc─â dintre Iran ╚Öi Israel.

Regimul pre-islamist din Iran, cel al ╚śahului, a fost favorabil Israelului, ├«ns─â revolu╚Ťionarii islami╚Öti care l-au ├«ndep─ârtat pe ╚śah de la conducerea statului s-au situat pe pozi╚Ťii opuse. ├Än parte, ostilitatea lor fa╚Ť─â de Israel a fost o reac╚Ťie a pozi╚Ťiei pro-israeliene a fostului lider. Pe de alt─â parte, ea s-a datorat ╚Öi faptului c─â noul guvern islamist dorea s─â-╚Öi asume pozi╚Ťia de lider islamic radical ├«n regiune, consider├ónd c─â ar avea de c├ó╚Ötigat prin sprijinirea radicalilor palestinieni ├«mpotriva Israelului. Din punct de vedere ideologic, guvernul de dup─â 1979 a v─âzut Israelul ca parte a unei amenin╚Ť─âri ÔÇŁneo-immperialiste americaneÔÇŁ la adresa independen╚Ťei geopolitice a unor state pe cale de dezvoltare.

Germania nazistă sprijină antisemitismul în Iran

Exist─â ├«ns─â un factor istoric care a jucat un rol important ├«n conturarea pozi╚Ťiei clericale anti-israeliene din Iran. ├Än anii '30 ╚Öi ├«n timpul celui de-al doilea r─âzboi mondial, Germania a c─âutat s─â promoveze antisemitismul ├«n Iran ╚Öi ├«n restul Orientului Mijlociu. Mijlocul preferat de propagand─â a fost radioul, astfel c─â a fost ├«nfiin╚Ťat─â o sta╚Ťie de radio bilingv─â (german─â ÔÇô farsi) ÔÇô Radio Zeesen ÔÇô ce transmitea de la Berlin. P├ón─â ├«n 1940, postul de radio, care devenise puternic antisemit, ajunsese unul dintre cele populare din Iran.

Ambasadorul german din capitala persan─â, Teheran, a transmis Ministerului de Externe german c─â, ├«n vederea favoriz─ârii sentimentelor antisemite din Iran, Radio Zeesen ar trebui, prin intermediul citatelor din Coran, s─â sublinieze vechea lupt─â lui Muhammad ├«mpotriva evreilor ╚Öi pe cea a lui Hitler din epoca modern─â. Propaganda Radioului Zeesen, dinainte ╚Öi din timpul r─âzboiului, ├«ncepuse de fapt ca parte a unei rela╚Ťii mult mai complexe dintre Germania ╚Öi Persia. ├Äntre cele dou─â ╚Ť─âri exista o rela╚Ťie economic─â privilegiat─â, 47% din exporturile persane plec├ónd spre Germania, ├«n timp 80% din produsele industriale aduse ├«n Persia erau de provenien╚Ť─â german─â. Sentimentele filogermane ale per╚Öilor s-au intensificat ╚Öi dup─â ce britanicii ╚Öi sovieticii au invadat ╚Öi ocupat ╚Ťara ├«n august 1941.

Radio Zeesen era ascultat nu doar de popula╚Ťia de r├ónd, dar ╚Öi de membri ai clerului iranian, inclusiv de cel care avea s─â devin─â liderul suprem al Iranului, Ayatollah Khomeini. Conform ambasadorului german, ├«n 1941, clericii din zonele rurale din Persia sugereau popula╚Ťiei c─â Hitler fusese trimis pe p─âm├ónt de c─âtre Allah ca salvator al Islamului.

├Än deceniile postbelice, influen╚Ťa dreptei germane asupra clerului iranian a continuat sub forma filosofiei controversatului Martin Heidegger, membru al Partidului Nazist. ├Än 1963, Khomeini le spunea suporterilor s─âi c─â ÔÇŁevreii ╚Öi str─âinii doresc s─â distrug─â IslamulÔÇŁ, iar ├«n cartea sa, Statul islamic, publicat─â ├«n 1971, ├«i acuza pe evrei c─â sunt ÔÇŁprimii care au ├«nceput propaganda anti-islamic─â ╚Öi conspira╚Ťiile ideologiceÔÇŁ. Treptat, aceste sentimente antisemite s-au combinat cu un puternic antisionism politic. ├Än 1967, Khomeini le-a spus adep╚Ťilor s─âi c─â trebuie s─â ÔÇŁaniliheze Sionismul inuman ╚Öi necredinciosÔÇŁ.

├Än vremurile mai recente, ├«n ciuda faptului c─â guvernul iranian ├«ntre╚Ťine rela╚Ťii cordiale cu comunitatea evreiasc─â din Iran, elemente din conducerea statului au ├«ncercat s─â nege Holocaustul ca eveniment istoric. ├Än 2006 a fost convocat─â o conferin╚Ť─â interna╚Ťional─â pe tema Holocaustului la care au fost invita╚Ťi mai mul╚Ťi activi╚Öti de extrem─â dreapt─â ╚Öi cercet─âtori care neag─â existen╚Ťa Holocaustului, inclusiv un fost lider al Ku Klux Klan ╚Öi un neo-nazist german.

222 0 jpg jpeg

C─âderea Uniunii Sovietice, recunoa╚Öterea existen╚Ťei statului Israel de c─âtre Organiza╚Ťia pentru Eliberarea Palestinei ╚Öi declinul st├óngii arabe ├«n regiune a creat un vid politic ce a fost treptat umplut  de ideologia islamist─â. Iranul a fost unul din principalii beneficiari ai acestui proces, precum ╚Öi mi╚Öc─ârile clientare sau aliate statului iranian ÔÇô Hamas, Jihadul Islamic Palestinian ╚Öi Hezbollah, considerate amenin╚Ť─âtoare de c─âtre Israel. ├Än ultimii ani, cea din urm─â organiza╚Ťie a primit de la Iran cantit─â╚Ťi semnificative de arme, inclusiv mii de rachete.

Alt factor ce contribuie la cre╚Öterea tensiunilor din Orientul Mijlociu este comportamentul guvernului de la Teheran cu privire la problemele nuclare, eviden╚Ťiat de frecventele ciocniri cu IAEA. De╚Öi Iranul neag─â ├«n continuare c─â nu dore╚Öte fabricarea unei bombe nucleare, ac╚Ťiunile sale dau Israelului foarte multe motive de ├«ngrijorare. P├ón─â acum, Israelul era singura putere nuclear─â din regiune (de╚Öi refuz─â s─â confirme sau s─â infirme acest fapt), iar Iranul se simte cu siguran╚Ť─â intimidat de puterea militar─â a inamicului s─âu.  De asemenea, Iranul se teme de modul ├«n care americanii ╚Öi pakistanezii s-ar putea folosi de arsenalul nuclear ├«n viitor.

Industria nuclear─â iranian─â dateaz─â ├«nc─â din anii '60, dar abia din 2002 comportamentul statului privind dezvoltarea acestei industrii a ├«nceput s─â provoace o ne├«ncredere substan╚Ťial─â pe plan interna╚Ťional vis-a-vis de Iran.  ├Än plus, statul a avut ╚Öi un program de cooperare privind dezvoltarea rachetelor cu Coreea de Nord. Acum, IAEA crede c─â exist─â ÔÇŁdovezi credibileÔÇŁ c─â Iranul a fost ╚Öi s-ar putea s─â fie ├«nc─â angajat ├«n secret ├«n ÔÇŁactivit─â╚Ťi privind dezvoltarea unui dispozitiv nuclearÔÇŁ.

Mai exist─â un alt motiv-cheie pentru care Israelul se teme de Iran, anume capacitatea ╚Öi, probabil, dorin╚Ťa Iranului de a purta un r─âzboi conven╚Ťional de lung─â durat─â ├«mpotriva sa dac─â Israelul ÔÇô sau Statele Unite ÔÇô vor ├«ncerca s─â foloseasc─â mijloace militare pentru neutralizarea programului iranian de arme nuclare. Dar frica Israelului fa╚Ť─â de capacitatea Iranului de a purta un r─âzboi conven╚Ťional este, ├«ntr-o anumit─â m─âsur─â, bazat─â ╚Öi pe faptul c─â, ├«n trecut, Iranul s-a ar─âtat dispus s─â-╚Öi sacrifice o mare parte a popula╚Ťiei ├«n r─âzboi. Acest lucru a fost demonstrat ├«n r─âzboiul dintre Iran ╚Öi Irak (1980-1988), ├«n care au murit ├«n jur 700.000 de solda╚Ťi iranieni (pierderile irakiene fiind semnificativ mai mici).

Istoria unui popor mereu persecutat vs. Istoria uneia dintre cele mai mari civiliza╚Ťii din lume

Temerile israeliene sunt ├«ncurajate ╚Öi de experien╚Ťa istoriei evreie╚Öti:repetate persecu╚Ťii ╚Öi masacre ├«n Europa ├«n epoca medieval─â ╚Öi modern─â timpurie, apoi pogromurile din Rusia de la sf├ór╚Öitul secolului al XIX-lea ╚Öi, ├«n final, Holocaustul. Pu╚Ťine alte popoare au avut de ├«nfruntat at├ótea amenin╚Ť─âri la ├«ns─â╚Öi existen╚Ťa lor, iar politicienii ╚Öi militarii israelieni prievesc poten╚Ťiala amenin╚Ťare nuclear─â iranian─â ╚Öi prin prisma acestei istorii zbuciumate.

├Än schimb, Iranul are o istorie unic─â ├«n zona Orientului Mijlociu. ├Än primul r├ónd, a existat ca stat independent timp de milenii, ├«nc─â din secolul al IX-lea ├«.Hr., av├ónd deci o foarte puternic─â identitate na╚Ťional─â. ├Än al doilea r├ónd, nu sufer─â de diviziuni religioase interne majore, majoritatea popula╚Ťiei apar╚Ťin├ónd ramurii ╚śiia dup─â convrtirea ├«n mas─â din secolul al XVI-lea. ├Än al treilea r├ónd, exist─â ├«n Iran un sentiment na╚Ťionalist foarte dezvoltat, ├«n parte produs a mai multor interven╚Ťii str─âine ce au avut loc ├«n ultimul secol. ├Än 1907, Rusia ╚Öi Marea Britanie au ├«mp─âr╚Ťit de facto Persia ├«n zone de interes economic. ├Än 1908, ru╚Öii au intervenit din nou. ├Än Primul R─âzboi Mondial, Iranul neutru a fost invadat de otomani, ru╚Öi ╚Öi englezi. La sf├ór╚Öitul r─âzboiului, au fost sta╚Ťiona╚Ťi aici solda╚Ťi sovietici ╚Öi britanici. ├Än al doilea r─âzboi mondial, Iranul ÔÇô tot neutru ÔÇô a fost ├«nc─â o dat─â invadat de englezi ╚Öi ru╚Öi. ├Än 1953, CIA ╚Öi serviciile secrete britanice au contribuit la organizarea unei lovituri de stat ├«mpotriva premierului na╚Ťionalist ├«n vederea asigur─ârii controlului asupra surselor de petrol iraniene. ├Än 1957, Statele Unite ╚Öi Israelul se ocupau de preg─âtirea detestatei poli╚Ťii secrete ale ╚śahului. Iar ├«n deceniul ce a precedat revolu╚Ťia islamist─â din 1979, Statele Unite aveau 15.000 solda╚Ťi sta╚Ťiona╚Ťi ├«n Iran care, ├«n mod controversat, nu erau supu╚Öi legii iraniene ╚Öi a c─âror prezent─â a dat na╚Ötere multor resentimente.

De╚Öi Iranul ╚Öi Israelul nu ├«mp─ârt─â╚Öesc o grani╚Ť─â comun─â, Israelul este par╚Ťial ├«nconjurat de state ├«n care ac╚Ťioneaz─â acele organiza╚Ťii sus╚Ťinute de Iran ÔÇô Hamas ├«n Gaza, Jihadul Palestinian Islamic ├«n Cisordania ╚Öi Hezbollah ├«n Liban.  Toate trei pot cauza probleme militare Israelului, ╚Öi toate s-au n─âscut, direct sau indirect, ca rezultat al unei probleme ce destabilizeaz─â Orientul Mijlociu de 60 de ani:rela╚Ťia israelo-palestinian─â.

palestina 1 jpg jpeg

Acum circa 130 de ani, 95% din Palestina (ceea ce e acum Israel, Cisiordania ╚Öi Gaza) era locuit─â de arabii palestinieni. ├Än 1948, palestinienii au primit 43% din acest teritoriu, ofert─â pe care au refuzat-o. Arabii au ├«ncercat atunci s─â distrug─â Isarelul, dar au e╚Öuat. Jum─âtate de veac mai t├órziu, ├«n 2000, israelienii le ofereau palestinienilor 15% din ceea ce fusese c├óndva Palestina cu posibilitatea ob╚Ťinerii a ├«nc─â 4% mai t├órziu. ╚śi aceast─â ofert─â a fost refuzat─â. Problema teritorial─â nu a fost ├«nc─â rezolvat─â ╚Öi se pare c─â actualul guvern de la Tel Aviv nu mai este dispus s─â ofere nici m─âcar procentul de 15%.

Un conflict deschis ├«ntre Iran ╚Öi Israel nu a ├«nceput ├«nc─â. ├Äntrebarea-cheie este dac─â Israelul, ├«nc─â singura putere nuclear─â din zon─â, e preg─âtit s─â priveasc─â de pe margine cum un stat cu puternice sentimente anti-israeliene dezvolt─â abilitatea de a preg─âti un atac nuclear ├«mpotriva sa. Nu se ╚Ötie exact c├ó╚Ťi ani mai au Israelul, americanii ╚Öi comunitatea interna╚Ťional─â s─â rezolve aceast─â provocare fie pe plan diplomatic, fie pe plan militar. P├ón─â acum, ├«ncerc─ârile adversarilor Iranului de a ├«ncetini programul s─âu nuclear s-au transpus ├«n asasinarea a trei dintre cei mai buni speciali╚Öti iranieni ├«n domeniu ╚Öi folosirea unui virus pentru blocarea programelor pe calcultaor. C├ót mai e p├ón─â c├ónd acest R─âzboi Rece al Orientul Mijlociu va deveni unul ÔÇŁcaldÔÇŁ r─âm├óne de v─âzut... (Dar ar mai bine s─â nu se ajung─â acolo.)

http://www.historyextra.com/