Un cartier al unui oraș grecesc antic, îngropat de un asediu cartaginez, descoperit de arheologi
Un cartier necunoscut până acum, distrus în timpul asediului din 406 î.Hr., și vestigii ale unui impresionant sistem hidrotehnic au fost descoperite în Sicilia, în apropierea templelor grecești din Agrigento. Cercetările ar putea dezvălui noi detalii despre viața unuia dintre cele mai bogate orașe ale lumii antice și despre tehnologiile folosite pentru gestionarea apei.
O echipă internațională de arheologi a făcut descoperiri importante în valea Kolymbethra și pe platoul Case Montana, în apropierea Văii Templelor din Agrigento, pe coasta sudică a Siciliei. Campania de săpături, care se va încheia pe 24 octombrie, a identificat vestigiile unui cartier antic necunoscut până în prezent, noi structuri asociate unui lac artificial de mari dimensiuni și o galerie subterană utilizată de-a lungul timpului în scopuri diferite, informează La Brujula Verde.
Un cartier conservat de distrugerea provocată de război
Cea mai spectaculoasă descoperire a fost făcută pe platoul Case Montana, au fost scoase la lumină ziduri masive și vestigii ale unor clădiri din secolul al V-lea î.Hr. Construcțiile par să fi fost distruse în timpul asediului cartaginez din 406 î.Hr., iar dărâmăturile rezultate au protejat structurile și nivelurile de locuire.
Akragas (Agrigento în latină - n.r.), oraș fondat în jurul anului 580 î.Hr. de coloniști greci veniți din Gela, devenise, aproximativ 150 de ani mai târziu, unul dintre cele mai prospere centre ale lumii grecești. Poetul Pindar îl descria drept cel mai frumos dintre orașele muritorilor.
Prosperitatea cetății a fost însă întreruptă de atacul Cartaginei, putere nord-africană care avea să intre ulterior în conflict cu Roma. Armata cartagineză, condusă de generalul Hannibal Mago, a asediat orașul timp de mai multe luni. Potrivit istoricului antic Diodor din Sicilia, confruntarea s-a încheiat cu evacuarea și jefuirea cetății.
Prăbușirea bruscă a clădirilor ar putea explica starea bună de conservare a vestigiilor. Arheologii nu au stabilit încă destinația construcțiilor și nici întinderea cartierului. Cercetările viitoare vor trebui să clarifice și dacă acesta are legătură cu o zonă sacră identificată anterior în apropiere, abandonată probabil după același asediu.
Un lac artificial impresionant
O a doua descoperire vizează sistemul hidrotehnic din valea Kolymbethra. Îndepărtarea vegetației din albia unui curs de apă a permis identificarea unor canale de drenaj și a unor amenajări săpate în roca locală, posibil legate de barajului unui mare lac artificial.
Conform tradiției, lacul ar fi fost construit la inițiativa lui Theron, conducătorul Akragasului, după victoria asupra Cartaginei de la Himera, în 480 î.Hr. La realizarea lucrării ar fi contribuit și prizonierii cartaginezi capturați în luptă.
Dimensiunile descrise de autorii antici indică o amenajare impresionantă: o circumferință de aproximativ 1,2–1,3 kilometri și o adâncime de circa nouă metri. Existența sa în această vale a primit o primă posibilă confirmare arheologică în 2024, când cercetătorii au descoperit un zid de piatră lat de 6,5 metri, considerat un posibil fragment al barajului. Noile rezultate susțin ipoteza, dar nu reprezintă încă o confirmare definitivă.
Galerii subterane și întrebări încă fără răspuns
Cea de-a treia direcție de cercetare privește Ipogeo Nuovo, o galerie subterană descoperită în decembrie 2023. Folosită inițial pentru captarea apelor subterane, aceasta a devenit ulterior adăpost pentru animale și spațiu destinat activităților agricole. Ea face parte dintr-o rețea mai amplă de galerii care alimentau cu apă orașul antic.
Deocamdată, nu se știe dacă zidul masiv și celelalte structuri hidrotehnice aparțin unui singur baraj sau unor etape diferite de construcție. La fel de importantă rămâne întrebarea privind identitatea și activitățile locuitorilor cartierului surprins de distrugerea din 406 î.Hr. Răspunsurile ar putea oferi o imagine mai precisă asupra vieții cotidiene din Akragas chiar înaintea unuia dintre cele mai dramatice momente din istoria orașului.
Cercetarea este coordonată de Claudia Lambrugo, profesoară la Universitatea din Milano, împreună cu Maria Concetta Parello, arheolog în cadrul Parcului Arheologic și Peisagistic al Văii Templelor. Cercetările fac parte dintr-un program de cinci ani, susținut de parc și de Fundația Italiană pentru Mediu (FAI), organizația care administrează grădina Kolymbethra din 1999. La lucrări participă 33 de studenți și cercetători aflați în formare.
Mai multe pentru tine...
