Descoperiri arheologice pe epava unei nave din secolul al XVII-lea, care s-a scufundat în urma unei revolte sângeroase
Arheologii care cercetează epava unei nave din secolul al XVII-lea, descoperită în largul coastelor Suediei, au făcut o serie de descoperiri surprinzătoare: un pantof elegant și două inele metalice folosite drept monedă în comerțul transatlantic cu sclavi.
Obiectele au ajuns pe fundul mării în urma unei revolte izbucnite la bordul unei nave implicate în comerțul cu sclavi, în 1683, când guvernatorul Indiilor de Vest Daneze a fost aruncat peste bord, relatează Live Science.
Fregata daneză Havmanden (nume care se traduce prin „Omul-pește”) se îndrepta spre insula Saint Thomas din Caraibe, astăzi parte a Insulelor Virgine Americane. La bord se aflau condamnați și muncitori aflați în regim de servitute contractuală, care urmau să lucreze pe insulă pentru Compania Daneză a Indiilor de Vest. După debarcarea acestora, nava trebuia să continue drumul spre Africa de Vest, unde urma să cumpere africani înrobiți.
Planurile au fost însă date peste cap de lipsa proviziilor de hrană și a apei. În apropierea Insulelor Azore, în Atlanticul de Nord, mai mulți membri ai echipajului și condamnați aflați la bord au preluat controlul navei și au pornit înapoi spre Copenhaga.
Revolta s-a soldat cu moartea căpitanului, împușcat de răsculați. Mai mulți ofițeri au fost aruncați peste bord în Canalul Mânecii, printre ei numărându-se și Jørgen Iversen Dyppel, primul guvernator al Indiilor de Vest Daneze. După ce nava a eșuat, participanții la revoltă au fost judecați la Copenhaga și condamnați la moarte.
Potrivit unui comunicat al Muzeului Național al Danemarcei, istoria navei Havmanden este legată de una dintre cele mai violente revolte de pe mare din istoria țării. Acum, cercetările arheologice subacvatice scot la iveală noi detalii despre această călătorie tragică. Epava se află pe fundul mării, la est de orașul suedez Göteborg.
Printre obiectele descoperite de scafandrii arheologi se numără și jumătatea din spate a unui pantof bărbătesc, descris de specialiști drept unul „neobișnuit de elegant”.
„Am văzut numeroși pantofi recuperați din epave, dar nu am întâlnit niciodată unul de o asemenea calitate”, a declarat Vivi Lena Andersen, directoarea Muzeelor Rudersdal din Danemarca.
Potrivit acesteia, talpa pantofului demonstrează un nivel remarcabil de măiestrie, vizibil mai ales în găurile minuscule care perforează marginea încălțămintei. Realizarea lor cu o asemenea precizie presupunea instrumente speciale și o îndemânare pe care, la acea vreme, o aveau doar cei mai pricepuți cizmari.
„Fără îndoială, era un pantof scump și exclusivist, pe care și-l puteau permite doar membrii elitei”, a explicat Andersen.
Având în vedere calitatea și valoarea încălțămintei, cercetătorii cred că aceasta ar fi putut aparține unei persoane din înalta societate. Una dintre ipoteze este că proprietarul ar fi fost chiar Jørgen Iversen Dyppel, guvernatorul aruncat peste bord în timpul revoltei.
„Pantoful nu oferă doar o mărturie despre viața și moartea dramatică a lui Jørgen Iversen Dyppel, ci reprezintă și o perspectivă personală asupra unei istorii mult mai ample: întemeierea coloniilor daneze din Indiile de Vest și implicarea extinsă a Danemarcei în comerțul cu sclavi”, a declarat Andreas Kallmeyer Bloch, arheolog marin la Centrul pentru Patrimoniu Maritim și Subacvatic din cadrul Muzeului Național al Danemarcei.
Alte indicii privind legătura navei Havmanden cu comerțul cu sclavi sunt două obiecte metalice în formă de inel, cunoscute sub numele de manilla. Acestea erau folosite ca mijloc de plată în Africa de Vest.
Negustorii europeni confecționau astfel de obiecte din cupru, alamă sau fier și le foloseau pentru a cumpăra oameni înrobiți în Africa de Vest, în special de-a lungul coastei actualei Nigerii. Potrivit Muzeului Național al Danemarcei, asemenea obiecte sunt însă foarte rar descoperite în Scandinavia.
„Manilla adaugă un nou capitol poveștii navei Havmanden și subliniază legătura acesteia cu comerțul cu sclavi, care a reprezentat o componentă centrală a activităților coloniale daneze, atât în Indiile de Vest, cât și pe coasta de vest a Africii”, a declarat Kallmeyer Bloch.
Danemarca a continuat să participe la comerțul transatlantic cu sclavi mai bine de un secol după scufundarea navei Havmanden. Deși regele Christian al VII-lea al Danemarcei și Norvegiei a interzis acest comerț în 1792, sclavia a continuat în coloniile daneze din Indiile de Vest până în 1848. În acel an, sute de oameni înrobiți s-au revoltat, iar în urma revoltei au obținut, în cele din urmă, libertatea.
Foto sus: Un scafandru se scuvundă pentru a cerceta epava navei Havmanden (© Edgar Wróblewski, Bohusläns museum)
Mai multe pentru tine...
