Un al doilea nivel de ocupație umană din Paleoliticul superior, descoperit de arheologi la Gumelnița
Cercetările arheologice desfășurate în toamna anului 2026 la Gumelnița, în apropierea municipiului Oltenița (județul Călărași), au condus la identificarea unui al doilea orizont de ocupație paleolitică, situat la aproximativ 40 cm sub nivelul arheologic descoperit în 2022 și cercetat în campaniile anterioare.
Descoperirea oferă noi perspective asupra prezenței și activităților comunităților umane din regiunea Dunării de Jos în timpul ultimei perioade glaciare, informează un comunicat al Universității din București.
Situl paleolitic a fost descoperit în 2022, în timpul investigațiilor arheologice desfășurate în zona necropolei eneolitice, când, sub nivelurile funerare gumelnițene, au fost identificate numeroase artefacte din silex, conservate în depozite loessoide. Cercetările continuate în 2023 au documentat concentrații de nuclee, așchii și resturi de debitaj, inclusiv fragmente de dimensiuni foarte mici, relevante pentru reconstituirea activităților de prelucrare a silexului și a proceselor de formare a sitului.
O probă de sediment recoltată în 2022 și analizată prin luminescență stimulată optic (OSL) la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a furnizat o vârstă de 18.000 ± 2.000 de ani. Rezultatul reprezintă vârsta sedimentului analizat, nu o datare directă a artefactelor litice, constituind însă un reper cronologic important pentru investigarea ocupației paleolitice.
Obiectivele campaniei din acest an au vizat continuarea cercetării nivelului paleolitic cunoscut, completarea observațiilor stratigrafice și înregistrarea detaliată a distribuției spațiale a materialelor arheologice. Cercetările au inclus documentarea contextelor sedimentare, colectarea de date geospațiale și investigarea parțială a nivelului cu concentrații de artefacte din silex.
Campania din 2026, afectată de condițiile meteorologice
Condițiile meteorologice nefavorabile au limitat desfășurarea activităților de teren și au impus adaptarea strategiei de cercetare, astfel încât obiectivele inițiale au putut fi îndeplinite doar parțial.
Cu toate acestea, principalul rezultat al campaniei îl reprezintă identificarea unui al doilea orizont arheologic paleolitic, situat la aproximativ 40 cm sub cel cunoscut anterior.
Această descoperire ridică o serie de întrebări privind cronologia, caracterul și succesiunea ocupațiilor umane din zonă. Cele două orizonturi ar putea reflecta episoade distincte de activitate umană, separate în timp, însă stabilirea relației lor cronologice și funcționale necesită continuarea cercetărilor și obținerea unor datări independente.
O ipoteză de lucru este că orizontul inferior ar putea aparține unei etape mai vechi a Paleoliticului superior, posibil comparabile cronologic cu ocupațiile documentate la Giurgiu–Malu Roșu, unul dintre cele mai importante situri paleolitice din Câmpia Dunării. La Giurgiu–Malu Roșu au fost obținute datări radiocarbon de aproximativ 22.800–21.100 ani BP necalibrați, corespunzătoare aproximativ intervalului 27.500–25.300 ani calendaristici înainte de prezent.
În acest moment, o asemenea corelație rămâne însă o ipoteză, care va trebui verificată prin noi investigații sedimentologice și datări absolute, inclusiv prin metoda OSL. Simpla poziție stratigrafică a celui de-al doilea nivel nu permite stabilirea vârstei sale exacte.
O componentă importantă a campaniei 2026 a constituit-o recoltarea mai multor probe de sediment din ambele orizonturi paleolitice, destinate investigării posibilității de recuperare a ADN-ului antic conservat în sedimente (sedimentary ancient DNA – sedaDNA).
Această abordare urmărește evaluarea potențialului de conservare a materialului genetic în depozitele arheologice și, în cazul obținerii unor rezultate pozitive, identificarea unor informații suplimentare despre organismele prezente în mediul respectiv, inclusiv eventuala identificare a ADN-ului uman.
Analizele se află într-o etapă preliminară, iar existența și conservarea ADN-ului antic în sedimentele investigate urmează să fie verificate prin proceduri de laborator specializate.
În paralel, studiul tehnologic al artefactelor litice, analiza distribuției lor spațiale și investigațiile sedimentologice vor contribui la înțelegerea activităților desfășurate în acest sector al Dunării de Jos, precum și la evaluarea proceselor naturale și antropice care au influențat conservarea vestigiilor.
Identificarea celor două orizonturi paleolitice conferă o nouă dimensiune cercetărilor arheologice de la Gumelnița. Dincolo de importanța bine cunoscută a așezării eneolitice, descoperirile documentează potențialul zonei pentru investigarea unor etape mult mai vechi ale prezenței umane în regiunea Dunării de Jos.
În anii următori, echipa de cercetare își propune să clarifice cronologia absolută a celor două orizonturi, să stabilească relațiile stratigrafice și sedimentologice dintre acestea, să investigheze caracteristicile tehnologice ale industriilor litice și să evalueze posibilitățile de reconstituire a condițiilor paleoambientale în care s-au desfășurat activitățile umane.
Rezultatele viitoarelor datări prin luminescență, coroborate cu analizele arheologice și biomoleculare, vor fi esențiale pentru stabilirea succesiunii ocupațiilor și pentru evaluarea eventualelor conexiuni cronologice cu alte situri paleolitice din bazinul Dunării de Jos.
Chiar dacă desfășurarea campaniei din 2026 a fost afectată de condițiile meteorologice, identificarea unui al doilea orizont de ocupație reprezintă un rezultat important, care deschide noi direcții de cercetare și justifică continuarea investigațiilor arheologice interdisciplinare la Gumelnița.
În perioada 26 octombrie – 9 noiembrie 2026, o echipă interdisciplinară de arheologi, cercetători și studenți de la Universitatea din București, prin Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB) – ArchaeoSciences Platform (ASp) și Facultatea de Istorie, Muzeul Civilizației Gumelnița, din cadrul Direcției pentru Cultură, Tineret și Sport Oltenița, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române și Muzeul Național de Istorie a României, cu sprijinul și colaborarea colegilor de la Muzeul Municipiului București și Muzeul Dunării de Jos Călărași, a reluat investigațiile în situl paleolitic de la Gumelnița, situat în zona terasei din vecinătatea așezării eneolitice eponime. Cercetările se desfășoară în apropierea necropolei eneolitice cunoscute sub denumirea de „fostele grajduri Calomfirescu”, înregistrată în Repertoriul Arheologic Național (RAN 100629.06).
Foto sus: O nouă descoperire la Gumelnița: arheologii identifică un al doilea nivel de ocupație umană din Paleoliticul superior (© Universitatea din București)
Mai multe pentru tine...
