Tezaurul viking de la Bedale dezvăluie legături comerciale din secolul al IX-lea între Anglia și Iran
Un studiu revoluționar asupra Tezaurului de la Bedale – o remarcabilă comoară din epoca vikingă descoperită în North Yorkshire în 2012 – a adus dovezi despre o rețea comercială amplă și complexă, care lega coloniștii vikingi din Anglia de piețe aflate la mii de kilometri depărtare, în zonele ce corespund astăzi Iranului și Irakului. Descoperirea contrazice imaginea tradițională a vikingilor ca fiind predominant jefuitori, scoțând în evidență implicarea lor extinsă în comerțul pe distanțe lungi.
Tezaurul de argint viking de la Bedale dezvăluie legături comerciale din secolul al IX-lea între Anglia și lumea islamică Cercetarea, condusă de dr. Jane Kershaw, profesor asociat de arheologie a epocii vikinge la Școala de Arheologie a Universității Oxford, în colaborare cu British Geological Survey, a analizat 29 de lingouri de argint și câteva coliere ornamentale din tezaur. Analizele geochimice, inclusiv izotopii de plumb și elementele în urme, au identificat trei surse principale pentru argint: monedele Europei Occidentale, dirhamii islamici și amestecuri metalice provenite din ambele regiuni.
Deși cea mai mare parte a argintului provenea probabil din monede anglo-saxone și carolingiene obținute prin răscumpărări sau jafuri, un procent considerabil – aproape o treime din lingouri – a fost direct atribuit monedelor bătute în Califatul Islamic. Aceste monede, cunoscute sub numele de dirhami, au fost fabricate în zone ale Iranului și Irakului de astăzi și au parcurs mii de kilometri pe rutele comerciale scandinave numite Austrvegr („drumul de est”) înainte de a ajunge în Anglia.
Potrivit dr. Jane Kershaw, imaginea vikingilor doar ca jefuitori de mănăstiri este incompletă. Jaful era, fără îndoială, o parte importantă a economiei lor, însă aceștia erau implicați și în rețele comerciale care se întindeau din Europa de Nord până în Califatul Islamic. „Putem vedea acum că au adus cantități mari din acest argint islamic atunci când au întemeiat așezări în Anglia”, afirmă Kershaw.
Tezaurul de la Bedale, care include și un buton de gardă de sabie anglo-saxonă, datează de la sfârșitul secolului al IX-lea sau începutul secolului al X-lea. El ilustrează amestecul de culturi și economii din Anglia epocii vikinge, între aproximativ 800 și 1150, când bogăția în lumea scandinavă era adesea sub formă de lingouri, nu de monede. Argintul era evaluat la greutate, iar monedele străine erau frecvent topite și recroite în lingouri sau bijuterii standardizate pentru a circula în această economie bazată pe metale prețioase.
Unul dintre cele mai importante obiecte din tezaur – un colier gros, răsucit din mai multe fire – a fost realizat dintr-un amestec de argint oriental și occidental, posibil turnat în nordul Angliei. Studiul a mai arătat că meșteșugarii vikingi din Scandinavia și Anglia rafinau uneori argintul folosind plumb extras local, cel mai probabil din North Pennines, demonstrând abilități avansate de prelucrare a metalelor și producție locală.
Alături de campaniile militare, vikingii au dezvoltat un sistem economic bazat pe o combinație de jaf, tribut și comerț extins. Ei se conectau la rețele ce se întindeau în toată Europa, Asia Centrală și până în Orientul Mijlociu.
Studiul, publicat în Archaeometry, se adaugă dovezilor tot mai numeroase că bogăția vikingă provenea la fel de mult din comerțul internațional cât și din pradă. Tezaurul de la Bedale rămâne o mărturie a poziției vikingilor într-o lume medievală interconectată.
