Spionii lui Putin şi ai lui Lukaşenko vor lucra în comun împotriva Occidentului

Serviciile ruse şi belaruse de informaţii anunţă joi că-şi consolidează cooperarea împotriva ”agresvivităţii Statelor Unite şi ţărilor occidentale”, într-un nou semn de apropiere, pe fondul reprimării sporite a opoziţiei din Belarus, relatează adevarul.ro.

Directorul serviciilor ruse de informaţii externe (SVR) Serghei Narîşkin şi cel al serviciilor de securitate belaruse (KGB) Ivan Tertel anunţă că au ”ajuns la un acord în vederea unei dezvoltări a unei activităţi în comun de rezistenţă faţă de acţiunile distrugătoare al Occidentului”.

Cei doi acuză ţările occidentale de faptul că depun eforturi de ”destabilizare a stuaţiei politice şi socio-economice” atât în Rusia, cât şi în Belarus, anunţă SVR într-un comunicat, difuzat în urma unei întâlniri la Vitebsk, în Belarus. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko, care se confruntă cu o contestare fără precedent a realegerii sale în vara trecută, conduce de atunci o vastă reprimare a contestării şi acuză Occidentul de faptul că a orchestrat manifestaţiile care au avut loc.

Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite au impus, din cauza unor arestări în masă, o serie de sancţiuni vizând oficiali de rang înalt ai regimului belarus.

Lukaşenko a operat, ca răspuns, o apropiere accelerată de Rusia, vecinul şi principalul său partener, cu care întreţinea relaţii agitate, după ce a acuzat mult timp Moscova de faptul că vrea să-i ”vasalizeze” ţara.

Cele două ţări fac parte, din 1999, dintr-o ”Uniune Rusia-Belarus”, o alianţă politico-economică cu un contur slab definit şi care a rămas mult timp suspendată, în pofida unor eforturi constante ale Moscovei de aprofundare a unei integrări economice, politice şi militare.

Lukaşenko şi omologul său rus Vladimir Putin s-au întâlnit săptămâna trecută la Soci, la malul Mării Negre, în sudul Rusiei, tocmai pentru a discuta despre o aprofundare a integrării economice. Belarusul este tot mai dependent de Rusia, iar această dependenţă ar putea creşte şi mai mult dacă UE îşi pune în practică ameninţările cu privire la impunerea unor sancţiuni economice vizând două sectoare-cheie ale economiei belaruse, şi anume tranzitul gazelor naturale şi îngrăşămintelor de potasiu.