Conflicte dintre generaţii png

Sit roman transformat în afacere imobiliară la Galaţi

Direcţia Naţională de Anticorupţie Galaţi a demarat o anchetă pentru a cerceta modul în care a fost posibilă retrocedarea terenului pe care se află necropola romană.

├Än urma unui control, s-a constatat c─â terenul a fost c├ó┼čtigat ├«n instan┼ú─â de c─âtre Anton Bejan ├«n baza unei chitan┼úe de m├ón─â din 1956 prin care una din rudele acestuia l-ar fi cump─ârat de la o alta persoana fizic─â.

ÔÇ×Prim─âria Gala┼úi, de┼či parte ├«n proces ┼či proprietara terenului, nu a invocat faptul c─â acel teren ar fi fost monument istoric ├«nscris ├«n Lista Monumentelor Istorice. Mai mai mult, nu a ridicat nici o pretentie asupra acestuia", ne-a spus Marius Mitrof, consilier DJCPN Gala┼úi.

Dosarul a ajuns la DNA

În tot acest timp, terenul a fost vândut de mai multe ori, ajungând în acest moment în folosinţa firmei S.C.PROSERV Galaţi, care l-a cumpărat prin leasing.

Primăria Galaţi a făcut o plângere penală

"Concluziile controlului Direc┼úiei Jude┼úene de Cultur─â au fost transmise la Ministerul Culturii ┼či Patrimoniului Na┼úional. Din c├óte am ├«n┼úeles, ├«n acest moment, cazul se afl─â la DNA", ne-a declarat Marius Mitrof, consilier ├«n cadrul Direc┼úiei Jude┼úene pentru Cultur─â.

La sf├ór┼čitul lunii octombrie 2010, firma de leasing, proprietara monumentului istoric p├ón─â la achitarea integral─â a ratelor de c─âtre S.C.PROSERV, solicit─â Direc┼úiei pentru Cultur─â descrierea procedurii privind desc─ârcarea de sarcin─â arheologic─â a ├«ntregii suprafe┼úe de teren aferente sitului arheologic.

ÔÇ×Noi i-am r─âspuns c─â, potrivit O.G. 43 din 2000 privind protejarea patrimoniului arheologic, desc─ârcarea de sarcin─â arheologic─â are loc dup─â cercetarea arheologic─â preventiv─â sau sistematic─â, cercetare finan┼úat─â de c─âtre proprietar ┼či efectuat─â de c─âtre o institu┼úie specializat─â. Pentru aceasta, am recomandat proiprietarului terenului s─â se ├«ndrepte c─âtre Muzeul de Istorie Gala┼úi pentru stabilirea condi┼úiilor", spune Mitrof.

image

ÔÇ×Combina┼úii spurcate"

Profesorul universitar Mihalache Brudiu, arheologul care a făcut săpături la situl arheologic, spune că Necropola Romană a intrat pe piaţa mafiei imobiliare din vina autorităţilor locale.

ÔÇ×Toate aceste combina┼úii spurcate, cum spune Tudor Arghezi, au condus la aceast─â situa┼úie. S-au f─âcut fel de fel de aranjamente, de la Prim─ârie, institu┼úii de cultur─â ┼či mai departe. Municipalitatea trebuia s─â aib─â ├«n vedere c─â nu este lege care s─â opreasc─â dreptul la proprietate. Trebuiau acordate desp─âgubiri. Este o blasfemie ce s-a ├«nt├ómplat acolo. Totul din cauza ignoran┼úei institu┼úionalizate", a spus profesorul universitar Brudiu.

Vestigii din secolul III dup─â Hristos

Cele 93 de morminte descoperite din 1975 p├ón─â ├«n prezent demonstreaz─â trecerea la cre┼čtinism a popula┼úiei daco-romane ce locuia ├«n urm─â cu 1700 de ani pe teritoriul pe care se afla ast─âzi Gala┼úiul. ├Än partea de jos a pantei ce urca spre Micro 20, sunt numai morminte de incinera┼úie, de ritual roman.

├Än necropola au mai fost descoperite cruciuli┼úe de sidef, obiecte ├«ncrustate cu simboluri cre┼čtine, dar ┼či patru depozite de amfore ┼či un "Castelum". Din 1985, zona a fost declarat─â rezerva┼úie arheologic─â protejat─â de Legea 422, legea monumentelor istorice.

ÔÇ×├Än campania din 2004, s-a mai descoperit ┼či un depozit de amfore care con┼úineau, potrivit urmelor, ulei de m─âsline. ├Än acest context, solda┼úii de aici aveau misiunea de a veghea asupra navelor militare romane care patrulau pe Dun─âre, de a supraveghea navele cu m─ârfuri care circulau pe Dun─âre, unele dintre ele intr├ónd pe Siret ┼či aliment├ónd a┼čez─ârile civile ┼či militare de la B─ârbo┼či-Tirighina ┼či ┼×endreni", ne-a spus arheologul Mihail Brudiu.

Unitatea Militar─â avea ┼či rolul de ├«nt─ârire al grani┼úelor Imperiului Roman ├«mpreun─â cu solda┼úii din Castrul roman de la B─ârbo┼či- Tirighina, acestea constituind adev─ârate capete de pod ale Scytia Minor, provincie a Imperiului ├«n aceast─â parte a lumii.

Potrivit cercet─ârilor, trebuie precizat c─â at├ót fluviul Dun─ârea , c├ót ┼či Siretul aveau cu totul alt curs acum 1900 de ani, ceea ce vedem ast─âzi fiind de fapt cursuri stabilite prin depuneri de aluviuni de-a lungul timpului, ori prin interven┼úii antropice.

Unitatea era alc─âtuit─â din solda┼úi romani, daco-romani, sarma┼úi, dovad─â fiind Cavoul roman, din vecin─âtatea a┼čez─ârii, care apar┼úine unui comandant roman, de origine sarmat─â, ceea ce denot─â diversitatea etnic─â a zonei.

La campania de cercetare din 2003-2004 au participat arheologi de la Muzeul Na┼úional de Istorie Bucure┼čti. A fost momentul c├ónd s-a descoperit ┼či o mic─â parte din ce se crede c─â ar fi un depozit de amfore cu ulei de m─âsline. Cercet─ârile nu au mai putut continua din cauza fondurilor alocate de c─âtre Prim─ârie ├«n vederea desc─ârc─ârii de sarcin─â arheologic─â.

image

├Än raportul arheologilor dup─â finalizarea cercet─ârilor ├«n 2004, ace┼čtia au propus ca Prim─âria Gala┼úi, ├«n calitate de proprietar al terenului pe care se afla situl arheologic, s─â desfiin┼úeze gr─âdinile care agresau situl ┼či s─â amenajeze un parc pentru valorificarea istoric─â, turistic─â ┼či cultural─â a acestui vestigiu.

În anul 2006, DJCPN Galati a sistat lucrarile de construire a unei biserici catolice si a unei cantine chiar în sit, in partea de nord-est, proiect finanţat de Biserica Catolică din Galaţi. Aceasta a finanţat o cercetare arheologică, iar terenul respectiv a fost degrevat în anul 2006.